Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor

Propunerea de desființare a CNATDCU și de transferare către universități și justiție a rolului de soluționare a plagiatelor din doctorate “este o tentativă de mușamalizare a oricărei încercări de fraudă”, a declarat pentru Edupedu.ro matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în analizarea plagiatelor. “Noi, în universități, nu avem deocamdată maturitatea necesară de a sări peste această etapă de evaluare care este asigurată acum de CNATDCU. Ar fi fost mai bine să putem analiza suspiciunile de plagiat la nivelul universităților, dar nu putem”, a atras atenția Brînzănescu, membru în Consiliul General al Consiliului de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

• Amintim că instituția esențială în analizarea plagiatelor (CNATDCU) este desființată prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice, în Proiectul Legii învățământului superior pus în dezbatere de ministrul Sorin Cîmpeanu, document care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis și care a fost pus în dezbatere publică.
• În proiectul legii, analizarea sesizărilor de plagiate din doctorate va reveni universităților și apoi unei instanțe. Execuția instituțională propusă astfel amintește de mișcarea făcută în 2012 de ministrul interimar al Educației de la acea vreme, Liviu Pop, care a desființat prin reorganizare CNATDCU exact în ziua în care instituția condusă atunci de Marius Andruh (astăzi vicepreședinte CNATDCU) a anunțat oficial verdictul de plagiat din teza premierului de atunci, Victor Ponta.

Contactat de Edupedu.ro pentru un punct de vedere asupra desființării CNATDCU, matematicianul Vasile Brînzănescu, cercetător al Institutului de Matematică “Simion Stoilow” al Academiei Române, institut pe care l-a condus din 2004 și până în 2012, în prezent membru în Consiliul General al CNATDCU, a declarat că “inexistența unui organism similar în statele occidentale este explicată de prezența altor mecanisme de verificare sau printr-o etică întărită”.

Rep.: Care este poziția dvs. cu privire la desființarea CNATDCU, așa cum este propusă în Proiectul Legii învățământului superior?
Vasile Brînzănescu: Este o evidentă greșeală. Noi, în universități, nu avem deocamdată maturitatea necesară de a sări peste această etapă de evaluare care este asigurată acum de CNATDCU. Ar fi fost mai bine să putem analiza suspiciunile de plagiat la nivelul universităților, dar nu putem. Iar dovada că CNATDCU și-a făcut datoria până acum există, prin deciziile de plagiat. De ce desființezi o instituție care este clar că funcționează și care și-a dovedit utilitatea până acum, din plin?

Rep.: Ce efecte estimați că va avea punerea în aplicare a proiectului legii învățământului superior, în forma în care este acum?
Vasile Brînzănescu: În primul rând, ar trece tezele plagiate fără niciun fel de opreliște. CNATDCU este o etapă care pune frână acestei practici; există și alte organisme, chiar și comisiile de doctorat care pot pune frână plagiatelor, dar vedem că nu funcționează. Tu, ca profesor coordonator de doctorat, trebuie să te uiți și să nu accepți ceva care ar putea fi plagiat sau care ar putea să nu fie original. Or asta nu se face. Foarte mulți membri din comisiile de susținere a tezelor nu își fac job-ul pentru care sunt desemnați.

Înainte, CNATDCU veridica și îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea posturilor în concursuri, posturile de conferențiar și profesor; acum, nu mai are aceste prerogative astfel încât verificarea CNATDCU are loc la concursuri numai în caz de contestație, după ce Legea educației 1/2011 a fost modificată. Deci aici avem iarăși o sarcină care a fost luată din sarcina CNATDCU.

Din păcate, nivelul în etică la noi este coborât.

Inexistența unui organism similar în statele occidentale este explicată de prezența altor mecanisme de verificare sau printr-o etică întărită. Singurul stat european care nu lasă la nivelul universităților verificarea aceasta e Franța. În alte părți, chiar și în Germania, unde nu există un consiliu similar, există totuși anumite măsuri care se iau: la susținerea tezelor, comisiile sunt aproape în totalitate compuse din specialiști din afara universității, tocmai ca să nu apară astfel de probleme. Sunt metode prin care se poate securiza etica, dar în niciun caz aceea de desființare a CNATDCU și de a lăsa totul la latitudinea unor oameni care nu își fac întotdeauna job-ul.

Rep.: Cum catalogați intenția de acum de desființare a CNATDCU?
Vasile Brînzănescu: Eu am fost în 2018 dat afară din Consiliul General CNATDCU tocmai din cauza poziției mele împotriva plagiatelor. Iar în Consiliu am fost încă din 2004.

Este o tentativă de mușamalizare a oricărei încercări de fraudă.

În principiu, toată gândirea este complet greșită în mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții CNATDCU la decizia justiției: nu se poate ca decizia de a acorda sau nu un titlu de doctorat sau de abilitare să fie dată în justiție, prin hotărâre a unui judecător. Este aberant, pentru că un judecător nu are probabil nici măcar calitatea de a aprecia o teză de doctorat în drept, pentru că el este un practician, nu un cercetător, nu un teoretician al dreptului. El aplică legile, nu le creează, așa cum fac cei de la drept. Deci nici măcar pentru Drept nu funcționează un astfel de mecanism, darămite pentru alte domenii. Este pur și simplu absurd.

Rep.: La cine ar trebui să apeleze instanța, când un plagiator se plânge că verdictul de plagiat primit este incorect?
Vasile Brînzănescu: La CNATDCU. Nu poți să găsești un specialist decât acolo, pentru că acest for reunește cei mai buni specialiști pe fiecare domeniu. Ce ar putea avea membrii din CNATDCU cu dosarul cuiva? Aici sunt cei mai buni specialiști. Și de ce să blochezi o instituție care funcționează, atâta vreme cât există verdicte de plagiat? De ce să oprești acest lucru?

Iar măsurile care trebuie propuse în lege trebuie să țină cont de faptul că deciziile științifice sunt luate de către specialiști, nici vorbă să fie luate de judecători.

În al doilea rând, anumite hotărâri nu trebuie luate în Consiliul Național al Rectorilor. Conform legilor actuale, rectorul nici măcar nu trebuie să fie specialist, ci el trebuie să fie un administrator; deci în legătură cu activitatea științifică din universitate, rectorul nu are statutul care să-i permită să ia decizii. O serie întreagă de lucruri sunt lăsate în mana CNR, ceea ce e o absurditate. Parte din oamenii aceia nu au nicio legătură cu activitatea științifică din universități.

Atât de multe măsuri propuse sfidează evidența normalului, încât te intrebi cum au putut să fie făcute.

Rep.: Care estimați că va fi efectul desființării CNATDCU asupra sistemului universitar, dacă legea va fi aprobată în forma actuală?
Vasile Brînzănescu: Își va urma, accelerat, calea de degradare din punct de vedere etic.

__________

Matematicianul Vasile Brînzănescu este cercetător și membru în Consiliul Științific al Institutului de Matematică al Academiei Române, este membru în Consiliul General CNATDCU de mai multe mandate (2004-2011, iunie 2016 – septembrie 2018) din care cel mai recent este din 2020, a predat la Universitatea Politehnica din București, la Universitatea din Pitești și la Universitatea din București.

A obținut Bursa Humboldt la Munchen University în perioada septembrie 1990 – decembrie 1991; la Max-Planck-Institut fur Mathematik Bonn în februarie-iulie 1994 și la Kaiserslautern University în ianuarie-februarie 1999. În 2012 a ținut cursuri de algebră liniară și aplicații la ecuații și sisteme diferențiale liniare la Univ. Pennsylvania, Philadelphia.

Descarcă de mai jos CV-ul matematicianului Vasile Brînzănescu (sursa: doctorat.unibuc.ro):

Informații de background

DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior – cum transferă la universități analiza plagiatelor:

“Art. 157
(1) Sesizările privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională sunt analizate la nivelul instituției de învățământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia.
(2) În cadrul procedurii de cercetare prevăzută la alin (1) este obligatoriu să se respecte dreptul la apărare al persoanei cercetate.
(3) Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod impartial faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția
persoanei cercetate.

Art. 158
(1) Sancțiunile care pot fi aplicate pentru încălcarea normelor de etică profesională sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de
etică profesională;
c) destituirea din funcţia de conducere;
d) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice
destinate cercetării;
e) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
f) măsuri în vederea anulării titlului de doctor.
(2) Comisiile de etică de la nivelul instituțiilor de învățământ superior cercetează existența abaterilor de la normele de etică universitară și se pronunță prin decizie motivată, care se comunică persoanei cercetate și persoanei care a formulat sesizarea.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia poate fi contestată la CNETU sau CNEMU, după caz.
(4) În situația în care decizia comisiei de etică nu este contestată în termenul prevăzut la alin (3) aceasta este definitivă și obligatorie pentru persoana cercetată și pentru instituția de învățământ superior.
(5) În situația în care decizia Comisiei de etică privind existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat a rămas definitivă, aceasta este comunicată rectorului care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării deciziei de acordare a titlului de doctor, pentru titlurile doctor confirmate de instituția de învățământ superior.
(6) În situația în care titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului educației, în conformitate cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, Comisia de etică de la nivelul instituției de învățământ superior transmite decizia către Ministerul Educației care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării ordinului de acordare a titlului de doctor.
(7) Dreptul persoanei cercetate de a formula acțiune în instanță pentru contestarea sancțiunilor aplicate conform acestui capitol este garantat.

Art. 159
(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia profesională. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.
(2) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării și a persoanelor care fac obiectul sesizării.”

“CAPITOLUL XVI COMISII CONSULTATIVE ALE MINISTERULUI EDUCAȚIEI

Art. 142

(1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul profesionalizării și eficientizării activității, Ministerul Educației constituie comisii naționale și registre corespondente de experţi, prin ordin al ministrului educației.
(2) Comisiile naționale de la nivelul Ministerului Educației sunt:
a) Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
b) Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
c) Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
d) Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
e) Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS)
f) Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).
(3) Membrii Comisiilor naționale prevăzute la alin (2) sunt numiți prin ordin al ministrului educației,după consultarea CNR, și sunt cadre didactice, având cel puţin titlul de conferenţiar ori titluri echivalente obţinute în străinătate sau membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură. CNETU și CNEMU au în componență şi câte un reprezentant al studentilor, cu drept de vot. În CNFIS reprezentantul studenților are statut de observator.
(4) Înfiinţarea, structura şi componenţa comisiilor, precum și regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, stabilite la alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului educației.
(5) Bugetele acestor comisii sunt gestionate prin UEFISCDI şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educației şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(6) Pentru comisiile naționale prevăzute la alin. (2), mandatul este de 5 ani.
(7) Activitatea comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) este coordonată de către Direcția Generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației.
(8) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educației colaborează cu CNR şi, după caz, cu alte structuri asociative ale instituțiilor de învățământ superior, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ superior şi cercetare științifică, precum şi cu federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional.

Art. 143
CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a) propune metodologia de finanţare a instituțiilor de învățământ superior şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual;
b) verifică periodic realizarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituțiile de învățământ superior;
c) propune Ministerului Educației măsuri pentru finanţarea complementară a instituțiilor de învățământ superior pe bază de proiecte instituţionale;
d) prezintă anual Ministerului Educației un raport privind starea finanţării învăţământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
e) îndeplinește orice alte atribuții pentru sprijinirea activității Ministerului Educației în domeniul său de competență.

Art. 144
(1) CNSTGU propune standardele minimale naționale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituțiile de învățământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce privește acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR.
(2) Pentru elaborarea standardelor menționate la alin. (1) CNSTGU este sprijinit în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional.

Art. 145
(1) CNETU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională și morală.
(2) CNETU se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională în obținerea titlurilor universitare.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, CNETU se pronunță prin rezoluție, după cum urmează:
a) menținerea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior;
b) anularea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior.
(4) În situația menționată la alin (3) lit. a) și b), CNETU comunică instituției de învățământ superior rezoluția dispusă, cu obligația de respectare a acesteia în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(5) În activitatea sa, CNETU este sprijinit de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional și moral.
(6) Regulamentul de organizare și funcționare a CNETU se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(7) Sesizările privind existența plagiatului, aflate pe rolul Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare se soluționează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării sesizării.“

DOCUMENT INTEGRAL Descarcă de aici Proiectul Legii învățământului superior pus în dezbatere de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu

Citește și:

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat

Voi sesiza Consiliul Europei privind propunerea de desființare a CNTADCU, anunță deputatul USR Iulian Bulai

Cătălin Drulă, președintele USR, reacție virulentă la propunerea de desființare a CNATDCU: Să-ți fie rușine, Sorin Cîmpeanu! USR îi cere lui Iohannis să intervină pentru schimbarea proiectului de lege astfel încât Consiliul să își facă treaba în continuare

Sorin Cîmpeanu, replică după ce a propus în lege desființarea CNATDCU și analizarea plagiatelor de către universități: Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave

Jurnalist Hotnews către purtătorul de cuvânt al guvernului: Premierul Ciucă e spălat efectiv de acuzația de plagiat, nu vă e rușine cu un astfel de premier? Nu vă simțiți puțin rușinați?