Pentru a veni în sprijinul copiilor și al adolescenților în perioada pandemiei, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca pune la dispoziție gratuit setul de Desene Animate Terapeutice – RETMAN, anunță instituția de învățământ superior.
Desenele animate terapeutice au fost realizate în cadrul unui proiect coordonat de psihologul Daniel David, astăzi rector al UBB, de către psihologii Anca Dobrean şi Cristina Domuţ. Retman și Retmagia au fost concepute şi realizate în anul 2012, testate experimental – pentru a se investiga riguros efectul lor terapeutic – la începutul anului 2013.
Ele sunt gândite astfel încât să promoveze, prin psihoeducație, gândirea rațională, cu impact asupra reducerii răspunsurilor psihologice de anxietate, deprimare, furie și vinovăție, precum și asupra creșterii emoțiilor și a comportamentelor sănătoase/funcționale.
Trailer Retman from Retman on Vimeo.
Desenele pot fi utilizate în același scop, dar în logica umorului și de către adulți, spune UBB, într-un comunicat trimis Edupedu.ro.
“Noi suntem în permanență conștienți de faptul că această perioadă și distanțarea socială pe care a adus-o cu ea nu îi afectează doar pe adulți, ci și pe copiii care au fost scoși brusc din rutina lor. Este un moment în care UBB poate și trebuie să vină în sprijinul tuturor membrilor comunității noastre punând rezultatele cercetării în slujba comunității, în spiritul universităților de tip world class spre care tindem”, a declarat profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.
RETMAN reprezintă personalizarea psihoterapiilor rațional-emotive & cognitiv-comportamentale – standardul de aur actual în tratamentele psihologice validate științific -, creat de Albert Ellis Institute din New York (SUA) și dezvoltat ulterior de Institutul Internațional de Psihoterapie al UBB, se arată în comunicat.
Seria de desene animate terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA are cinci filme:
(1) Povestea despre RETMAN intitulată: A fost odată Raţionalia. Legile fericirii şi Retmagia.
(2) Episodul focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie în natură. Cum să învingem depresia.
(3) Episodul focalizat pe controlul stărilor anxioase, intitulat: O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea.
(4) Episodul focalizat pe controlul stărilor de vinovăţie, intitulat: Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia.
(5) Episodul focalizat pe controlul stărilor de furie, intitulat: Înfrângerea lui Iraţionalius. Cum să învingem furia.
Universitatea Babeș-Bolyai prezintă câteva repere psihologice care pot fi folosite de părinţi atunci când vor să contribuie psihoeducaţional la a-i ajuta pe copiii sănătoşi în a înţelege mesajul raţional al acestor desene animate, cu scopul:
- (1) de a promova optimizarea şi dezvoltarea lor personală şi
- (2) de a promova sănătatea mintală şi de a preveni tulburările psihice.
“Desenele terapeutice pot fi utilizate şi în scop clinic, de tratament – pentru copii care au probleme emoţionale, cognitive, de comportament şi/sau tulburări psihice -, dar doar de un specialist în psihologie clinică şi/sau psihoterapie cognitiv-comportamentală”, spun autorii proiectului, pe site-ul dedicat Retman.ro.
Principalele caracteristici ale grupelor de vârstă vizate de aceste desene terapeutice
Specialiștii listează succint principalele caracteristici, din perspectiva psihologiei clinice a dezvoltării, ale grupelor ţintă de vârstă.
Grupa de vârstă 6/7-11 ani
În timpul copilăriei mijlocii, majoritatea copiilor se află în stadiul operaţiilor mintale concrete, ei fiind capabili să gândească logic asupra concretului, dar încă nu pot face raţionamente abstracte şi nu pot lua în considerare o arie largă de alternative care ies din sfera experienţei directe/imediate. De exemplu, dacă prietenul său cel mai bun nu stă lângă el, copilul presupune din start că a făcut ceva care l-a supărat (interpretarea foarte probabilă, determinată de experienţele de viaţă ale copiilor) şi va avea tendinţa de a nu mai căuta sau accepta uşor şi alte posibile interpretări (Vernon, 2010).
În această perioadă de dezvoltare copiii pot opera cognitiv pe materiale/informaţii concerte. Aşadar, este indicat ca principiile de gândire raţională să fie discutate mai concret, cu exemplificare pe acţiunile derulate în desenele animate. Pornind de aici, după ce copii au înţeles gândirea raţională în scenariile desenelor animate, generalizarea lor la alte situaţii trebuie făcută tot în mod concret, discutând cu copiii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete, bine descrise.
Grupa de vârstă 11/12 ani-17/18 ani
La această grupă de vârstă operaţiile gândirii încep să devină formale, logice, mai abstracte, putându-se astfel formula concluzii cu caracter general, dincolo de exemplele concrete din scenariul desenelor animate. Totuşi, adolescenţii nu aplică aceste operaţii mintale întotdeauna pentru propria persoană şi de multe ori au dificultăţi în relaţionarea evenimentelor, sentimentelor şi situaţiilor. De aceea, ei ar putea să nu reuşească să facă legătura dintre a lua o notă proastă la un examen şi a nu studia suficient pentru acesta. Pentru că există o varietate considerabilă în modul în care este atinsă şi aplicată gândirea operaţională în timpul adolescenţei timpurii, este important de reţinut că nu toţi adolescenţii sunt capabili de o funcţionare cognitivă matură (Vernon, 2010).
În aceste situaţii, se pot discuta cu copiii şi adolescenţii principiile de gândire raţională, pornind de la acţiunile derulate în desenele animate, dar care pot începe să fie formulate mai abstract, cu caracter general. În acest fel se stimulează generalizarea acestor principii la situaţii noi. Acestă modalitate de lucru nu anulează strategia de generalizare utilizată la grupa de vârstă 6/7-11 ani, putându-se astfel discuta cu tinerii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete.
Alte grupe de vârstă
Sub 6/7 ani
Pentru copiii sub 6/7 ani desenele animate RETMAN ŞI RETMAGIA pot fi folosite ca mijloace de distracţie. În acest context al distracţiei se pot pune bazele gândirii raţionale, copiii familiarizându-se cu personajele principale, atât cele bune/pozitive (RETMAN) cât şi cele negative/rele (IRAŢIONALIUS ŞI ECHIPA SA FORMATĂ DIN NECESARUL, FRUSTRATUS, DESCURAJATUS, CATASTROFUS) şi putând învăţa prin imitaţie şi modelare o serie de comportamente şi stiluri de gândire exprimate de aceste personaje. Adulţii îi pot ghida astfel în a dezvolta interes şi emoţii pozitive faţă de personajele bune şi o atitudine negativă faţă de cele rele. Toate acestea sunt apoi premisele înţelegerii complexe ulterioare a mesajului terapeutic al desenelor animate, pe măsură ce se vor maturiza psihologic.
Peste 18 ani
Desenele animate pot să fie un vehicul de transmitere a gândiri raţionale şi la vârsta adultă, mai ales dacă adulţii sunt interesaţi de desene animate. Adesea însă, la această vârstă, ele se discută într-o variantă umoristică (care poate include pe alocuri şi „ironia şi/sau autoironia politicoase”), problematizând mesajul raţional (ex. discutându-l la metanivel, adică despre el şi implicaţiile sale) şi cum poate el să ajute sănătate mintală în situaţii diverse de viaţă.
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
