“Am fost profesor până în 1989 și în 1990 am fost directorul Liceului German din București. Nu am fost niciodată surprins și am știut întotdeauna ce trebuie să fac fără să mi se spună, de sus în jos, nici înainte de 1989, nici după ’89”, a comentat, în cadrul unei emisiuni la Digi24, jurnalistul Robert Schwartz de la Deutsche Welle. Acesta s-a referit, la Jurnalul de Seară din 5 august, la reacțiile rezervate ale unor profesori la anunțul de descentralizare a deciziei pentru școlile românești, la începutul noului an, comparând situația din România cu cea din Germania, unde învățământul este decentralizat.
“E o mare diferență între [sistemul din Germania] și un sistem centralizat ca în România sau Franța, unde așteptăm cu toții să vină de sus niște ordine și dacă nu vin ordinele de sus noi nu prea știm ce să facem. Eu am fost surprins”, a spus Schwartz în emisiune, amintind de experiența sa ca profesor la București.
El a arătat ce înseamnă descentralizarea pentru școlile din Germania:
- “În Germania, domeniile educație-învățământ sunt controlate, organizate de landurile federale. Școala începe eșalonat. A început în data de 5 august în Mecklenburg – Pomerania Anterioară, iar ultimii sunt cei din Baden-Wurttemberg, în 14 septembrie. Se discută, evident, în ce măsură poți obliga un elev la purtarea măștii de protecție, poți obliga un elev să respecte distanța socială, mai ales într-o clasă în care sunt 30 de copii. În Saxonia, de pildă, nu este obligatoriu să porți o mască, dar dacă un director de școală hotărăște în școala lui ca elevii să fie obligați să poarte masca, atunci în acea școală se poartă mască. Pe de altă parte, sunt landuri în care se discută în ce măsură poți înjumătăți clasele, poți eșalona orele de curs, aducând oarecum în școală câțiva profesori suplinitori. Este o măsură, cred eu, extrem de bună pentru că astfel, cu alți profesori angajați în plus, se lucrează mai lejer și se pot ține orele într-o siguranță mai mare. (…) În Mecklenburg-Pomerania Anterioară se merge la școală în condiții normale, copiii au mască, scrie la fiecare intrare “Atenție, distanța”. E adevărat că între bănci s-au mărit distanțele, unde s-a putut. În alte nu s-a putut. Dar e obligatoriu să poarte mască în spațiile comune, chiar și în curte.”
Robert Schwartz și un alt participant, profesorul din Suedia Constantin Drăgan, au vorbit și despre impactul redus al epidemiei, resimțit până acum în școli.
Robert Schwartz a citat studii germane:
- “Există studii – și în Saxonia, și în Bavaria – din care aflăm că atât elevii, cât și profesorii testați în mai și iunie au arătat că au o rată de infecție de sub 0,6, iar între cei testați nu a fost niciunul în fază acută. Dar în mai și iunie școlile au fost închise. În toamnă vor fi repetate aceste studii”
Iar Constantin Drăgan a vorbit despre faptul că epidemia nu s-a resimțit în mod aparte în școlile din Suedia, care nu s-au închis în primăvară:
- “În Suedia școlile nu au fost închise niciodată, nu s-a făcut nicio formare specială cu profesorii, rezultatele au fost, zic autoritățile, foarte bune, la modul în care s-a dovedit că în rândul elevilor sau al profesorilor ar fi mai multe cazuri de corona decât în restul societății. Suedezii s-au felicitat în permanență pentru această abordare, spunând că un copil trebuie să fie la școală, pentru că școala acasă nu poate să fie eficientă sub nicio formă, cel puțin nu pentru copiii care au sub 18 ani. În Suedia nu s-a închis niciodată școala, lucrurile au mers chiar bine, poate că în primele două săptămâni au fost destul de mulți absenți. După care lucrurile au mers absolut normal. Părinții nu păstrează distanța socială, asta este o poveste. (…) Nu au fost probleme în școlile suedeze. Școala suedeză reîncepe acum, la 17 august, la fel ca înainte, ba mai mult, chiar și liceele, care până acum stăteau acasă, vor veni la școală.”
Întrebat dacă în școli au apărut focare, el a spus: “Nu au apărut focare majore. Sigur că din când în când câte un profesor s-a mai îmbolnăvit. Dar nu mai mult decât un inginer”
Redacția
Ștefan Lefter
