Denunț public al unui oficial guvernamental, despre cum s-au „reevaluat” școli care erau în risc seismic I, în pericol de prăbușire, ca să poată lua bani din PNRR. Vicepremierul Kelemen Hunor: Au făcut o reevaluare și au fost trecute în categoria de risc seismic II

1.915 vizualizări
Foto: Gönczy Tamás / Facebook.com/Kelemen Hunor
Vicepremierul Kelemen Hunor face ceea ce poate fi considerat un denunț public, prin expunerea într-un interviu la Euronews România a modului în care au fost șterse zeci de clădiri din lista de 118 clădiri aflate în risc seismic I, adică în risc de prăbușire, listă pe care autoritățile o aveau în luna septembrie 2022, astfel că acum mai sunt pe această listă 39. Motivul – ca să poată școlile respective să ia bani din PNRR, pentru că dacă ar fi rămas în acte că sunt cu risc de prăbușire, nu erau eligibile la fondurile europene, conform oficialului guvernamental.

„Anul trecut a mai fost o ordonanță de urgență de la Ministerul Dezvoltării prin care au fost reglementate anumite probleme legate de riscul seismic la clădiri. Și noi am avut lista asta cu 118 clădiri. Între timp, am aflat că au mai fost niște reevaluări, fiindcă în PNRR și în celelalte fonduri nu puteai să intri cu clădiri care aveau un grad de risc seismic numărul I, nu puteai să intri în fondul local și nu putea să intri în celelalte fonduri din PNRR. Și atunci au făcut o reevaluare și au fost trecute în categoria de risc seismic II, câteva clădiri, plus au fost niște erori, care pe mine nu mă privesc, fiindcă erorile s-au întâmplat într-o altă instituție, la Ministerul Educației. Deci cam asta a fost lista”, a declarat Kelemen Hunor.

Explicația lui Kelemen Hunor poate fi văzută în video de mai jos la minutul 3:20.

Prin urmare, în școli care sunt în risc seismic I, elevii și profesorii merg azi fără să știe că există risc de prăbușire a clădirilor și autoritățile nu se grăbesc să le reabiliteze, deoarece acestea nu vor intra în programul național pentru școlile cu risc seismic I, anunțat de Guvern în ședința de miercuri.

Reramintim că după ceea ce putea fi considerată o bâlbă a autorităților, Ministerul Educației a publicat marți o listă pe care au pus 39 de clădiri cu risc seismic I în toată România, dar din care doar 21 erau cu școli și dintre acestea, de fapt în 15 se desfășurau și activități cu elevii. Asta deși Guvernul, prin premier, ministrul Dezvoltării și mai apoi și purtătorul de cuvânt al instituției, spunea săptămâna trecută că sunt 118 clădiri. Ministra Educației. Ligia Deca, a prezentat informații neadevărate atât în public cât și în Guvern, potrivit comunicatului instituției. „De la ultima actualizare a informațiilor în SIIR, din luna septembrie a anului 2022, din cele 118 clădiri declarate de conducerile unităților de învățământ ca fiind încadrate în RSI, unele au urmat programe de consolidare, iar altele sunt, în prezent, în conservare, nefiind folosite,” scria în comunicatul comitetului pentru risc seismic, explicație oferită de Ligia Deca și în persoană, pe 20 februarie, când spunea reporterilor că lista cu 118 clădiri „nu mai este de actualitate”.

„Clădirile cu destinație școlară, cele în care își desfășoară școlile activitatea, sunt în proprietatea sau în administrarea administrațiilor publice locale. Ceea ce Ministerul Educației deține este informația pe care directorii o introduc în sistemul informatic integrat și anume, dacă acea clădire a fost expertizată din punct de vedere seismic, dacă ea se încadrează în risc seismic 1, 2, 3, 4 și așa mai departe. Ultima astfel de la ultima astfel de raportare a fost făcută în septembrie anul trecut, în contextul Grupului Interinstituțional coordonat de către domnul vicepremier Kelemen Hunor. De acolo vine acea cifră de 118 clădiri cu destinație școlară în situația de risc seismic unu. De atunci, din septembrie, au existat evoluții, pe care noi le clarificăm cu directorii de școli, cu inspectorii, cu autoritățile publice locale, care au avut termen până astăzi să completeze în SIIIR care este situația actualizată, pentru că unele clădiri au intrat în reabilitare, altele nu mai au destinație școlară, au fost mutați copiii în alte clădiri”, a declarat Ligia Deca la momentul respectiv.

Ligia Deca a calificat astfel reevaluările celor 118 clădiri de școli în risc seismic I spre un grad de risc seismic II, mult mai puțin periculos pentru elevi și profesori, despre care vorbește Kelemen Hunor, drept „evoluții”. Deca susținea că lista s-a scurtat de la 118 clădiri la doar 39 „pentru că unele clădiri au intrat în reabilitare, altele nu mai au destinație școlară, au fost mutați copiii în alte clădiri”. Ministra Educației nu a precizat în niciun moment care este adevărul din spatele listei cu 118 clădiri.

Ce înseamnă clasele de risc seismic

Potrivit normativelor în vigoare, din punctul de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure asupra construcțiilor existente pe un anumit areal, se stabilesc 4 clase de risc seismic:

Clasa Risc seismic I – construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremure având intensitățile corespunzatoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);

Clasa Risc seismic II – construcții la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt asteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului de proiectare;

Clasa Risc seismic III – construcții la care sunt asteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;

Clasa Risc seismic IV – construcții la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi, proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Articol în curs de actualizare


4 comments
  1. Nu am înțeles pentru ce se pot accesa fonduri din PNRR. Bănuiesc că nu pentru consolidări, că altfel românii nu băgau problema sub preș. Pentru ce dă bani UE către școli? Eficientizare energetică (anvelopare termică), digitalizare (cumpărare de calculatoare pe care să învețe școlarii informatică)? E clar că nu dau bani pentru consolidare, că vor ca dotările să nu cadă cu tot cu școlile, de-aia nu acceptă școli cu bulină roșie.

    Spitalul Fundeni ce mai face? Tot în clasa a 2-a de risc seismic, cu aparatură medicală mai scumpă decât imobilul?

  2. La un moment dat domnul vicepremier Kelemen Hunor spune “plus au fost niște erori, care pe mine nu mă privesc, fiindcă erorile s-au întâmplat într-o altă instituție, la Ministerul Educației.”
    Ma gandesc ca domnul vicepremier nu-si da seama ce functie are pentru ca, prin prisma acestei functii, ar trebui sa-l intereseze ce se intampla in orice institutie subordonata Guvernului. Poate este vicepremier doar de umplutura, cum sunt si domnii ministri Barna si Novac.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

FOTO Documente declasificate, la 36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, privind modul în care au acționat autoritățile române imediat după explozia reactorului 4 / Discuțiile dintre Nicolae și Elena Ceaușescu și oficialii din guvern

Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior,…
Vezi articolul

Reducerea numărului de elevi la clasele de a IX-a, din toamnă, este prezentată de Sorin Cîmpeanu în contextul măsurilor de distanțare pentru redeschiderea școlilor din 8 februarie. Ce comparație face ministrul cu situația din Franța

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a menționat, într-un interviu acordat duminică postului Antena 3, decizia de reducere a numărului de elevi per clasă, începând cu clasa a IX-a, în contextul măsurilor…
Vezi articolul

Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, spune Monica Mincu, cercetătoare româncă la Universitatea din Torino: Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor / Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?

Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii, a spus într-o scurtă analiză Monica Mincu, cercetătoare în sisteme școlare comparate…
Vezi articolul

Gabriel Istrate, profesor de informatică la Universitatea din București: Studenții care ajung în Facultatea de Informatică știu mai puțină matematică decât știau poate acum 20 de ani. Nu e neapărat vina lor. Este cu totul alta societatea în care trăiesc

„Nu pot să vorbesc despre cum mai este predată azi matematica în școală, cel puțin în școala elementară, pentru că nu am experiența respectivă. Ce pot să spun eu este…
Vezi articolul