VIDEO TEXT Declarații integrale ale Ministrului Educației, de la Guvern, după lansarea în dezbatere a proiectelor legilor Educației

După ședința de Guvern de miercuri, ministrul Educației a făcut declarații de presă la Palatul Victoria. În ședință au fost prezentate, în primă lectură, proiectele legilor Educației – Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar și Proiectul de lege pentru Învățământul Superior.

Redăm transcriptul declarațiilor, realizat de Guvernul României:

Sorin Cîmpeanu: „Vă mulțumesc tuturor pentru atenția acordată educației. Este într-adevăr o zi importantă astăzi, 13 iulie, când lansăm în consultare publică pentru o perioadă de aproape o lună și jumătate, mai exact, până pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educației – Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Sunt două legi care doresc să reformeze într-o manieră radicală, în egală măsură necesară și așteptată sistemul de educație din România.

Aș vrea să încep prin a mulțumi tuturor celor care în ultimul an, începând cu 14 iulie 2021, au susținut Ministerul Educației în identificarea celor mai eficiente soluții și mecanisme de implementare a principiilor, definită în proiectul România Educată, un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății românești în raport cu educația. Mai apoi, în ultimul an, grație consultărilor cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, părinților, mediului asociativ – aș îndrăzni să menționez cooperarea privilegiată pe care Ministerul Educației a avut-o cu OneVoice, pe care a avut-o cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, pe care a avut-o cu multe alte ONG-uri și grupări de organizații nonguvernamentale.

Rodul acestor consultări se regăsește în proiectele celor două legi care, începând cu finalul ședinței de guvern așa cum am promis, sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, alături de expunerea de motive și alături de câte o sinteză pentru fiecare dintre ele. În plus faţă de ce am precizat ieri, cred că este important să mă refer la Legea învățământului preuniversitar în domeniul curriculumului și reformei planurilor cadru în domeniul evaluărilor, pentru că, înțelegem foarte bine, este pe bună dreptate foarte mare numărul acelor elevi, părinți, profesori care vor să cunoască cum se vor derula lucrurile. După data de 24 august, moment în care se vor încheia consultările, și aş vrea să rețineți că sunt doar două proiecte de lege care se doresc a fi îmbunătățite, prin propunerile pe care le puteți trimite încă din acest moment pe adresa de e-mail consultarelegieducaţie@edu.gov.ro.

Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă îmbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare.

Aș vrea să reiterez faptul că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat prima reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma numărul unu, care înseamnă elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea Proiectului “România educată”. În acest fel, în această toamnă, încă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai întâi și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente.

Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern. În acest fel, în septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație.

Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale.

Colegiile naționale au până în acest moment un set de șapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut. Printre aceste criterii, unul singur se referă la vechime: 75 de ani pentru colegii naționale, 50 de ani pentru colegii simple. Acest element ce ține de vechime va fi înlăturat și se vor păstra doar criteriile ce țin de calitatea actului educațional. Deci, acele colegii care vor dori să aibă șansa organizării de examene proprii de admitere vor avea până la acel moment șansa de a-și consolida statutul. Așa cum am precizat în proiectul de lege, acest examen de admitere la nivel de liceu sau pre admitere, cum doriți să-l definiți, urmează să se încheie înainte de începerea Evaluării Naționale.

De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua în colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Aceasta este propunerea la nivelul proiectului de lege. N-aș vrea să existe îngrijorări excesive, pentru că, vă anunț, sunt soluții. Subiectele pot fi elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Române de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către colective de experți externi sau pot fi elaborate împreună de un grup de mai multe colegii naționale. Sunt soluții pentru a susține performanța și excelența, inclusiv din această perspectivă.

În același timp susținem echitatea, pentru că toți cei care nu vor fi reușit să promoveze acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și până acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați prin examen de Evaluare Națională. Sigur, pentru examenul de Evaluare Națională, așa cum am promis, va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu.

O precizare importantă, nu se schimbă disciplinele, vor rămâne același discipline pentru concursul de admitere și pentru Evaluarea Națională. Deci, cei care sunt clasa a șaptea acum vor trebui să dea examen la aceleași discipline. O altă modificare importantă, îndrăznesc să cred, la nivel de plan cadru curriculum este ceea ce v-am anunțat deja, eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară Arte și Educație fizică și sport, se adaugă, de asemenea, calificativ Admis/Respins, pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce am definit la nivelul legii “Educație pentru viață”, o disciplină în trunchiul comun.

Deci o disciplină care va fi urmată de către toți elevii, în care se vor regăsi module de educație pentru mediu, educație juridică, educație pentru sănătate, educație financiară, educație rutieră, educație pentru alimentație sănătoasă, educație civică, educație pentru cetățenie democratică, partea de gândire critică. Toate aceste module vor fi integrate la nivelul acestor planuri cadru.

Calificativele, de asemenea, pentru aceste discipline vor fi ‘admis’-‘respins’ şi nu note de la 1 la 10. În acest fel cred că putem să ne atingem scopul de a elimina o presiune inutilă – presiunile utile nu ținem neapărat să le eliminăm – o presiune inutilă de pe elevi, în așa fel încât obiectivul de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă să poată fi transpus în realitate.

Dacă vorbim de evaluări, aș vrea să vă spun că toate evaluările vor fi standardizate. Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a început deja lucrul la standardele de evaluare, iar în paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată. Elevii care vor intra în septembrie 2023, în acest fel, în clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă în plus pentru /…/ prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii.

Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline, până la 30%, vor putea fi organizate până la patru grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației, în așa fel încât să existe posibilitatea ca în aceeași clasă, patru grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel.

Știu că este de înțeles, o schimbare radicală de paradigmă: examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile.

Este vorba de, în primul rând de partea de limbă și literatură română. O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română.

A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%. Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe – a se vedea: fizică, chimie, biologie – și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane – economie, sociologie, psihologie, logică. În acest fel, se verifică în proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare în cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază.

Dacă vreți în cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, în așa fel încât în interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tânărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală. Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus până acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului.

Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, în domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze în Shakespeare.

În aceste 43 de zile care vor urma, Ministerul Educației, toți colegii din Ministerul Educației care au contribuit la elaborarea acestor legi, pentru că ele au fost elaborate in house de către Ministerul Educației prin consultarea direcțiilor de specialitate, nimeni, dar nimeni în afara Ministerul Educației, nu a contribuit la scrierea acestor legi. În așa fel încât o spun cu toată răspunderea, după ce am luat la cunoștință, raportul final “România educată”, după ce am luat la cunoștință dorințele tuturor /…/, CDR, sindicate, elevi, părinți, profesori, ne asumăm la Ministerul Educației alegerea acestor variante pe care le-am pus în consultare publică și care sunt, nota bene, perfectibili.

Legea învățământului superior o să aleg trei lucruri din cele 42 prezentate ieri. În primul rând, reintroduce învățământul universitar de scurtă durată, e vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul universitar de scurtă durată. Dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență, pentru ca mai apoi există o posibilitate în plus. S-a introdus, tot pentru prima oară, învățământul dual.

Învățământul dual, care va fi stimulat nu numai prin finanțările disponibile în PNRR, am lansat vineri apelul pentru consorții și îi mulțumesc domnului ministru al investițiilor și fondurilor europene pentru susținerea acestui apel care consolidează legătura între universități și mediul socio-economic. Dar, această lege, acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi cuprinși în această formă de învățământ dual.

Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura, universitățile să asigure cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic. Sunt o serie de reglementări care susțin internaționalizarea. Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui joint degree în comun, de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene.

Avem, de asemenea, reglementată dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar. În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau altfel de grupări, de specializări, fără să mai fim nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a rației sau noii specializări ce rezultă din unirea a două specializări acreditate. Sunt o serie de elemente care se constituie într-o debirocratizare și într-o eficientizare a activităților în sistemul de învățământ superior. Avem, de asemenea, instituit tot pentru internaționalizare pentru prima oară un program național pentru internaționalizarea universitară „Study in Romania”, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional.

Avem și un program național de reducere a abandonului școlar, a abandonului universitar, iertați-mă, de abandon școlar da, este pentru prima oară. Avem locuri care pentru prima oară apar în universități și sunt destinate persoanelor cu dizabilități. Pentru toate aceste lucruri e nevoie de finanțare, impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru Legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru Legea învățământului preuniversitar.

Nu aș vrea să închei prezentarea fără a face o precizare importantă, doar 25% reprezintă impact al creșterilor salariale care vor fi de 43%, restul sunt burse pentru elevi. Aș vrea să vă spun că bugetul de burse, iertaţi-mă că mă întorc la Legea învățământului preuniversitar, dar avem o creștere şi la bursele studenţilor, avem pentru o finanţare pentru elevii de învățământ primar de 700 de lei per elev, o finanțare pentru învățământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal filiere teoretice şi vocaționale de 1.500 de lei per elev şi nota bene, încurajarea învățământului profesional printr-o finanțare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. Sunt modalități clare, eficiente, de consolidare a atractivității învățământului profesional și a legăturii între școală, universitate și mediul socio-economic. Pentru studenți avem creșteri de 50%, de la 201 lei per student şi lună până la 300 de lei per student şi lună. Este vorba de o creștere serioasă a cuantumului pentru bursele studenților şi este vorba de includerea cursanţilor din învățământul universitar de scurtă durată ca fiind eligibili, de asemenea, pentru burse.

Dan Cărbunaru: Domnule profesor, cred că prezentarea dumneavoastră poate continua pentru mult mai mult timp, dar practic aţi răpi plăcerea jurnaliștilor de a vă adresa întrebări.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, de ce pot colegiile să organizeze aceste admiteri pentru un număr atât de mare de locuri, pentru 90% din totalul locurilor? Cine vor fi cei care vor elabora acel examen de admitere? Şi vă întreb asta în contextul în care există o îngrijorare în rândul părinților și al elevilor că ar putea fi elaborată această admitere de profesori din școală și ar fi avantajați elevii care fac pregătire cu profesorii din respectivul colegiu.

Sorin Cîmpeanu: În primul rând, este vorba de o propunere. 90% să poate fi. Este vorba de o solicitare ce datează de circa 15 ani din partea colegiilor naționale de a avea dreptul de a organiza admiterea la nivel de colegiu. În al doilea rând, aceste legi și modalitatea în care Ministerul Educației prezintă aceste legi îşi dorește să consolideze încrederea în profesori, pentru că dacă nu avem încredere în profesori, putem să îi plătim, putem să le oferim condiții, degeaba, educația nu va face salturi de calitate. Știu, înțeleg îngrijorările. Le-am înțeles perfect. Tocmai de aceea am spus că, dacă această propunere va fi validată în procesul de consultare, există soluții. Am spus că subiectele ar putea să nu fie elaborate de profesorii din acest colegiu şi ar putea să fie elaborate de Societatea Română de Matematică – sper că avem încredere, pentru că ați văzut ce rezultate ne-au oferit la olimpiadele internaționale – și de Institutul de Lingvistică, de Academia Română, de colective externe de experți, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii care vor să se unească și să aibă subiecte unice, sau 20, sau 30. În total avem peste 200 de colegii naționale în România în acest moment. Deci există soluții, important este să cădem de acord asupra acestei posibilități, care se constituie într-o șansă în plus, nu în minus.

Reporter: Iar la proba de Bacalaureat la materiile din trunchiul comun, acea probă ar putea să fie grilă sau de ce tip vor fi cerințele?

Sorin Cîmpeanu: Da, este foarte corectă întrebarea. Am inițiat deja consultări cu specialiști în Științele Educației și va fi o chestie de opțiune. Este foarte posibil ca toate întrebările să fie grilă. Este foarte posibil să organizăm acea probă scrisă, așa cum sunt organizate probele TIMSS sau probele PISA – o probă cu o pauză între primul set de întrebări și al doilea set de întrebări, există o pauză, repet, la testele TIMSS și PISA funcționează foarte bine acest mod de organizare. Este o practică internațională.

Reporter: Mulțumesc.

Sorin Cîmpeanu: Iar accentul, ca să fim bine înțeleși, va fi pus – de aceea am dat exemple, am anticipat puțin, circa 40% să fie item, subiecte din Limba și literatura română, inclusiv gramatică, și item de matematică. Deci experții în Științele Educației vor şti foarte bine se calibreze aceste lucruri. Şi mai este încă un aspect: acest Bacalaureat ar urma să intre din anul 2027. Ar urma să se aplice pe niște planuri cadru pe care în momentul de față nu le cunoaștem nici eu, nici dumneavoastră. Ele sunt în lucru. Vor fi validate în septembrie 2023. Atunci vom vedea care sunt disciplinele din trunchiul comun. Şi încă o precizare: nu vor fi toate, absolut toate disciplinele din trunchiul comun. De aceea am precizat: limba română, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și o disciplină din grupul socio-umanelor, poate economia și încă una. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Dle ministru, potrivit noilor modificări din Legea educației, cum de avem, iată, o probă unde se evaluează competențele la două limbi străine, dar am renunțat la proba de limba română ca probă de sine stătătoare?

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles că există un delay în transmisie, de aceea o să ne perfecționăm tehnicile digitale. Tocmai ce am răspuns la această întrebare. Deci cel puțin 40% vor fi subiecte din probele clasice, din care fac parte limba și literatura română, inclusiv gramatică. Deci nu se renunță, nu se renunță, dimpotrivă, se consolidează importanța acestei probe de limba și literatura română, prin includerea gramaticii, un lucru la care eu personal am ținut foarte mult.

Reporter: Și încă o întrebare pe un alt subiect. Dacă știți în momentul de față cum merge acea anchetă în cazul fraudei de la examenul de directori din Olt, acolo unde un candidat a ajuns, cu nota 4 la concurs, director.

Sorin Cîmpeanu: Știu că orice fraudă trebuie să fie aspru pedepsită. De aceea, să știți că aceste sancțiuni sunt pentru prima oară extrem de clar definite și nu sunt deloc blânde pentru astfel de abateri de la etică. Atunci când se trece cu aceste abateri spre infracțiuni definite în Codul Penal, deja sunt alte instituții care se ocupă. Pot să vă spun că în timpul ședinței de guvern, acum mai puțin de două ore, am semnat un ordin de ministru de încetare a detașării unui director al Casei Corpului Didactic din județul Bihor, nu facem un secret, tocmai pentru aceste motive. Fără niciun fel de întârziere, chiar dacă eram în ședința de guvern, am făcut acest lucru și îl voi face ori de câte ori vor fi semnale certe, verificate de către instituțiile abilitate ale statului român, cu privire la aceste abateri. Pe de altă parte, pentru partea de sancțiuni, de abateri disciplinare, în acest proiect de lege, avem la nivelul învățământului preuniversitar o comisie națională de inspecție, în cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității și avem și o comisie națională de etică puternic profesionalizată în învățământul superior.

Reporter: Deci nu ați primit, până în momentul de față, un răspuns concret din partea instituțiilor abilitate?

Sorin Cîmpeanu: Nu avem niciun răspuns, niciun semnal din partea instituțiilor abilitate, până în acest moment, dar știm că aceste cercetări au demarat în urma sesizării făcute, transmise de către ministrul educației. Așteptăm răspunsul la sesizarea pe care noi am inițiat-o.
Reporter: Referitor la Bacalaureat, aș vrea să vă întreb dacă pe noua lege rămân la fel subiecte diferențiate pentru prima probă, la fel cum se întâmplă acum sau toți elevii vor avea subiecte la fel de dificile?

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, Bacalaureatul se dorește a fi echitabil. Echitabil înseamnă că nu mai obții aceeași unică diplomă de Bacalaureat pe patru căi diferite, cum avem în momentul de față. Aș vrea să vă precizez că în momentul de față, pentru aceea dintre dumneavoastră care ați uitat, Bacalaureatul este organizat după Legea 84 din 1995. Nu a fost nicio schimbare până acum. Deja, propriul meu fiu a dat examen după acest sistem de organizare din 1995. Îmi place să cred că nepoții mei, totuși, vor avea șansa să dea un Bacalaureat mai adaptat secolului 21 /…/. Deci subiectele vor fi aceleași, vor verifica doar competențele de bază la toate disciplinele din trunchiul comun, nu vor fi diferențiate. Ca să răspund mai departe întrebării, pot să vă spun că vor fi elevi care vor avea o oră de matematică pe săptămână și alți elevi care vor avea trei sau patru ore de matematică pe săptămână. Subiectele vor fi calibrate în așa fel încât să fie potrivite pentru cei care au o singură oră pe săptămână, iar ceilalți care au trei-patru ore pe săptămână vor avea alte metode de a-și demonstra competențele înalte, chiar și la nivelul probei de Bacalaureat, prin acea probă care verifică excelența, performanța și va fi la alegerea elevului.

Reporter: Asta voiam să vă întreb, de acea probă facultativă, cum îi veți determina pe elevi să meargă la acea probă facultativă?

Sorin Cîmpeanu: Eu nu cred că trebuie să obligi un elev să-și demonstreze competențele în domeniul pe care el îl stăpânește cel mai bine. Eu cred că elevul va avea această dorință. Din punct de vedere administrativ, pentru a stimula această dorință, pentru a înlătura această rezervă, această eventuală frică, am spus că promovarea examenului de Bacalaureat este condiționată de obținerea pragului minim la toate celelalte discipline, mai puțin la această probă, care este de excelență. Eu sunt convins, văzând participarea elevilor români la olimpiade, sunt convins, văzând această efervescență în a obține note cât mai mari și cât mai bune /…/. Și cel mai cel mai puternic argument pe care vi-l pot da acum este obținerea acelui certificat de competență.

În momentul în care am spus că este organizată profesionist și credibil această probă și cineva îți certifică competențe de programator sau competențe în electronică sau competențe în fizică sau competențe în matematici avansate, acea probă va fi luată în considerare și de universități românești sau străine și de angajatori; depinde de noi. Asta v-am spus, în momentul de față, examenul de Bacalaureat este un simplu pașaport pentru acces în facultate. În acest Bacalaureat, care urmează să înceapă din 2027, vei primi un certificat de competențe reale, credibile, pentru că știm cu toții, nu are rost, tocmai aceste legi doresc să elimine o bună parte din ipocrizia existentă în sistem. O spun sincer, la probele de competență actuale este suficient să intri, să dai “Bună ziua!”. Nu! Dorim exact altfel.

Reporter: Deci, practic, pot ieși cu o meserie atestată, în momentul în care termină și dau Bacalaureatul.

Sorin Cîmpeanu: Aceasta este ideea. De o calificare de nivel patru. După cum din liceele profesionale, după primii trei ani, vor putea ieși cu nivel trei de calificare, echivalent cu școlile profesionale de acum, care vor fi înglobate în acele licee profesionale. Încă o precizare importantă, liceele profesionale vor fi doar profesionale. Nu se mai amestecă cu teoretic sau vocațional. În liceele teoretice sau vocaționale va exista posibilitatea unui amestec justificat. De exemplu, liceele pedagogice, care sunt vocaționale, vor putea să aibă clase de filologie, justificat, într-o proporție de maximum o treime. Există în lege obligativitatea ca, într-o proporție de două treimi, fiecare liceu, teoretic sau vocațional, să își păstreze misiunea de bază. Avem în momentul de față licee pedagogice care au clasă de alimentație publică. E un pic jenant să spui că ai absolvit alimentaţie publică la liceul pedagogic. În plus, nu te concentrezi nici pentru resursa umană, nici pentru resursa financiară, nici pentru infrastructură, să atingi performanță în domeniu. Te duci către toate domeniile.

Vrem să înlăturăm acest obicei. De aceea, vrem să fie filiere asumate în liceu și vrem să fie filiere asumate și la nivelul universitar. Fiecare universitate să aibă posibilitatea să își asume singură misiunea, fie că este de educaţie, fie că este de educaţie şi cercetare, fie că este de educație şi cercetare avansată. Dar să știe de la bun început că, odată ce-şi alege misiunea, dacă se duce foarte sus, la educație şi cercetare avansată, va fi judecată după niște standarde foarte înalte de educaţie şi cercetare avansată şi s-ar putea să nu le treacă. Atunci, asta responsabilizează fiecare universitate să își aleagă corect și bazată pe realități misiunea proprie. Tot din legea învăţământului universitar, creşte finanţarea pe bază de criterii de performanţă cu 25%.

Reporter: Acest nou bacalaureat care va fi susţinut în 2027 va fi susţinut direct pe calculator de către elevi?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranţă, da. Administrarea digitală urmează a fi generalizată pentru examene. Am propus partea de corectură digitală încă din anul 2023. Deci până atunci, da, va trebui să avem o digitalizare a evaluărilor.

Reporter: Calitatea actului didactic – veţi schimba modul în care vor intra profesorii debutanți în sistem? Ne puteți explica exact cum veţi alege la nivel național calitatea lor un an de zile în care vor preda…

Sorin Cîmpeanu: Exact asta este ideea, pentru ca cei mai buni absolvenţi ai învățământului superior să se poată îndrepta spre cariera didactică. Avem această creștere a salarizării de 43% pentru profesorii debutanți, inclusiv profesorii stagiari. După ce ai trecut printr-una din cele trei rute de formare: masterat didactic, formare inițială sau alte posibilități de acces în cariera didactică, faci un an de stagiatură. Faci un an de stagiatură, având o normă micşorată de la 18 la 12 ore. Asta implică un impact puternic, în timp ce asişti și la orele mentorului, care, la rândul lui, va avea norma de predare diminuată de la 18 la 14 ore. După acest an, vei putea să susţii examenul de licenţiere în cariera didactică şi abia după aceea să începi să fii un profesor adevărat. Dar asta înseamnă motivație, asta înseamnă un sistem de selecție, asta înseamnă posibilități de intrare în sistem și asta înseamnă o promovare în cariera didactică bazată pe practica pedagogică.

Reporter: Aici voiam să vă întreb: vor fi poate diferenţieri salariale mai târziu în funcţie de performanţa profesorilor, ca să ne asigurăm că această calitate didactică va continua pe tot parcursul carierei lor?

Sorin Cîmpeanu: Salarizarea va fi făcută pe bază de normă didactică și va avea diferențe foarte importante, pe bază de progres școlar înregistrat de către elevii cu care acel profesor lucrează. Deci va fi o combinație între salarizare pe bază de normă și pe bază de performanță.

Reporter: La nivel universitar, ați spus că universitățile vor avea toată răspunderea pentru acordarea diplomei de doctor.

Sorin Cîmpeanu: E adevărat. Și vor propune mai mult decât atât – și acordarea atestatului de abilitare. Își asumă răspunderea pentru asta.

Reporter: Și practic, școlile doctorale vor fi verificate, pentru că nu cred că toate universitățile, cum bine am văzut în ultimii 10 ani de zile, sunt foarte responsabile în privința asta?

Sorin Cîmpeanu: Revenim la aceeași problemă de încredere. Eu pot să vă precizez faptul că, în toată lumea civilizată a învățământului superior, diplomele de doctor sunt date de universități. Nu văd de ce ar putea să meargă acest sistem în acele state și merge de mult timp și nu ar putea să meargă în România. Este o propunere a universităților românești de mult timp. Trebuie să își asume răspunderea în paralel cu… Este nefezabil ca un ministru al educației să certifice calitatea formării într-o universitate în care doctorandul a dat admiterea, în care doctorandul și-a dat examenele și referatele, în care doctorandul a beneficiat de îndrumare a unei echipe din cadrul universității, în care doctorandul și-a susținut teza de abilitare și apoi vine altcineva și certifică titlul de doctor. Nu! L-ai susținut de la început până la sfârșit în universitate, universitatea îți acordă diploma de doctor, după cum acordă și diplome de licență și diplomele de master și nu mai este o problemă.

Reporter: Dar vor exista mecanisme de verificare din exterior, în cazul în care sunt nereguli?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță, da. Există o instanță de apel mult mai puternică decât CNATDCU, acea Comisie națională de etică a titlurilor universitare, care va judeca toate contestațiile și toate reclamațiile, inclusiv împotriva comisiilor de etică din universități. Dacă o comisie de etică dintr-o universitate ia o decizie de un anumit fel, există posibilitatea de apel la această instanță. Deci, în interiorul sistemului academic, această structură, instanță de apel pentru orice sesizări cu privire la abateri de la etica și deontologia universitară, va fi puternic consolidată. Și încă ceva, se merge și pe prevenție pentru că generalizăm, prin acest proiect de lege, cursurile de etică și deontologie universitară pe toate palierele – licență, masterat, doctorat – prevenția este extrem de importantă. Și e bine, poate, să mergem și în preuniversitar cu aceste noțiuni.

Reporter: Ok – și impactul bugetar va fi destul de mare, cam cât la sută din PIB ar trebui să primească educația ca să poată să pună toate aceste modificări în aplicare?

Sorin Cîmpeanu: Dar v-am spus, impactul bugetar maxim, anul acesta avem 3,11% din PIB. Dar mie îmi place să judecăm față de bugetul general consolidat, pentru că așa este corect să judeci, care este 7,92% în momentul de față pentru educație. Este vorba de 40,95 miliarde de lei, 7,92% din bugetul general consolidat, care înseamnă 3,11% din PIB, iar 15% din bugetul general consolidat, pe cheltuială, înseamnă cam 77 de miliarde, iar acum suntem la 41 de miliarde. De unde impactul bugetar este de 36 de miliarde, cum v-am spus, 15 superior, 31 pe… Dacă vreți, pe bugetul general consolidat, impactul este de 8,08%. Deci, toate măsurile sunt calculate în așa fel încât articolul care spune că educația are nevoie de 15% din bugetul general consolidat, respectiv 6% din PIB, pentru că este același nivel, rezultă dintr-o sumă a impactului fiecăreia dintre măsurile anunțate, atât cât am putut să le anunț, cât mi-a permis domnul secretar de stat Dan Cărbunaru.

Reporter: Legat de titularizare, de ce avem un număr atât de mic de posturi, tocmai la disciplinele la care elevii susțin examene naționale și cum vor fi ei afectați de această situație? Și aș merge mai departe, dacă vorbim despre un deficit de titulari și dacă ne-ați putea spune vârsta medie a profesorilor din România, practic, ce ne vom face atunci când cei care sunt acum în activitate ies la pensie?

Sorin Cîmpeanu: Da, cele mai multe cadre didactice au vârsta între 40 și 60 de ani. Avem 195.000 de cadre didactice, avem o situație, doar 5% sunt sub 26 de ani, cred că 25% până în 40 de ani, 60 și ceva la sută sunt până la 60 de ani. Iar puțini, 9%, cred că sunt peste 70 de ani. Deci, accentul v-am spus este pus pe această categorie de vârstă 40-60, în partea superioară a limitei de vârstă. Însă titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp în România. Am atras pentru prima oară atenția în acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5000, sunt pentru limba română, matematică, geografie, istorie, fizică, chimie. Am atras atenția că pentru disciplinele socio-umane, care au rămas să se constituie și în probe pentru Bacalaureat, avem doar trei posturi pentru sociologie, în toată țara, avem doar trei posturi pentru filozofie, în toată țara, avem zero posturi pentru disciplina psihologie, în toată țara. În schimb, avem, spre exemplu, patru posturi la fanfară. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile Consiliilor de Administrație, care nu beneficiază de niciun alt filtru. Există un aviz conform la nivelul Inspectoratului Școlar Județean.

Măsurile sunt două, care sunt cuprinse în Legea învățământului preuniversitar – titularizarea să se facă și pentru fracțiuni care depășesc o jumătate de normă, pentru că avem profesori care de 10-12-15 ani iau an de an peste nota 9. Dar fiind trei posturi… La geografie sunt nouă posturi în toată ţara. Nici unul în mediul rural. Nu au acces, deși sunt profesori buni, bine pregătiți, care iau nota peste 9 la titularizare și nu o iau într-un singur an, o iau an de an și nu au şansa unei titularizări. Deci nu au şansa stabilizării într-o școală. Pierd și elevii, pentru că li se schimbă profesorii an de an, pierd și profesorii, pentru că nu au, spre exemplu, capacitatea de a contracta un credit pentru a-şi lua o casă, pierde și sistemul de învățământ, pentru că nu oferă acea atractivitate. Și atunci am introdus această regulă nouă, din 2023, titularizarea se va face pe orice post care depășește jumătate de normă.

A fost redefinit postul didactic – dacă are peste jumătate de normă, pentru prima oară, niciodată nu a mai fost acest lucru. Iar al doilea lucru: viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția județeană pentru învăţământ preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru învățământ preuniversitar.

Reporter: Toate aceste reguli intră în vigoare din 2023?

Sorin Cîmpeanu: Din 2023.

Reporter: Mă refer la toamna lui 2022 pentru…

Sorin Cîmpeanu: Sunt optimist să cred că vom avea legile adoptate în acest an calendaristic, în așa fel încât să aplicăm aceste reguli, care sunt cuprinse în Legea învățământului preuniversitar, din 2023.

Reporter: Şi atunci, dacă acum spuneaţi că sunt 5000 şi ceva de posturi titularizabile, unde vedeţi dumneavoastră că se va ajunge prin aceste măsuri pe care le veți pune în practică în 2023?

Sorin Cîmpeanu: Sunt foarte multe posturi care sunt complete, dar nu sunt scoase la concursul de ocupare pe perioadă nedeterminată, titularizabile, cum spuneați dumneavoastră. Aceste posturi vor fi scoase. Sunt convins că anul viitor vom avea nu 5000 de posturi titularizabile, ci vom avea probabil, estimez, 20-25.000. E o estimare. Deci o creștere, mizez pe o creştere de cinci ori, deci pe șanse de cinci ori mai mari pentru acei profesori buni care vor să intre în sistemul de învățământ, vor să fie fidelizați, vor să fie valorizaţi în sistemul de învățământ. Și sunt convins că un profesor care intră pe o normă care constituie 70%, mergând zi de zi în aceeaşi școală, știind care este configurația orelor, își va convinge conducerea școlii ca anul următor să se completeze de la 70% până la 100%. În felul acesta. văd un viitor mai bun pentru școlile din România, prin intermediul unor profesori mai buni. Pentru educatori să știți că sunt cele mai multe posturi scoase la concurs, puțin sub 1000, dar candidați sunt 5000.

Reporter: Bună ziua. Aţi vorbit despre o creştere salarială de 43%. Când ar urma să se aplice şi sunt bani la buget? Aţi primit această garanție că va fi bugetată, va fi susținută această inițiativă?

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles că cele 43 de zile sunt în perioada de vară și este foarte cald. Am înțeles şi că, până anul trecut spre final ,eram în criză sanitară şi nu puteam să vorbim de educație. Am înțeles că după aceea au venit și sărbătorile și, evident, nu era momentul bun pentru educație. Din păcate, în februarie-martie, s-a declanșat criza din Ucraina și iar nu a fost timp pentru educație. Imediat după februarie-martie au venit Sărbătorile pascale și, evident, că nu puteam să vorbim despre legile educației. După aceea, am intrat în examenele naționale, Evaluare și Bacalaureat, iarăși nu era un moment bun. Acum, iarăși nu este un moment bun pentru educație și în care să fie resurse financiare pentru educație. Nu mergem în această paradigmă.

Ori înțelegem că educația stă la baza tuturor lucrurilor, noi, clasa politică, decidenții, ori dacă nu, vă dau și o veste proastă: toate măsurile care sunt de reformă adevărată, în acest sistem, dacă nu beneficiază de un suport financiar corespunzător, sunt degeaba. Pentru că este stupid să ne așteptăm să mergem cu aceiași profesori, cu aceeași finanțare, cu aceleași instituții și să avem rezultate diferite pentru copii. Nu se poate chestia asta! Deci e nevoie de finanțare!

Din fericire, însă, impactul bugetar va fi treptat. Spre exemplu, 25% este impactul salarizării, 25% este impactul diversificării curriculumului. Diversificarea curriculumului începe în septembrie 2023, nu are impact până atunci. Și începe cu clasa a IX-a, deci va fi un sfert din impact, după aceea, intră 50%, după aceea, gradual până în 2027. Bursele elevilor vor avea impact total încă din ianuarie 2023, spre exemplu. Salarizarea cel mai probabil că va fi luată în calcul din septembrie 2023. Este vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli salariale, care în momentul de față este 6.386 de lei per/elev, la 9.000 de lei per/elev. Este vorba de o creștere a salariului care, în momentul de față, în educație, este 6.500 de lei brut, la 9.300 de lei brut.

Cel mai important este că e vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli materiale, evaluare și pregătire profesională, care, în momentul de față, la coeficientul 1 este 485 de lei și care, în lege dacă o să citiți, o să vedeți că este minim 20% din costul pentru cheltuieli salariale, care v-am spus că este 9.000. 20% din 9.000 înseamnă 1.800 de lei. E 485 de lei acum pentru cheltuieli materiale, de asta nu mergem doar spre salarizare, și va crește la 1.800. E o creștere de 3.7 ori. Asta înseamnă reformă adevărată în sistem, asta înseamnă nevoie de finanțare în sistem.

Reporter: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru!

Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc și eu!

Reporter: Domnule ministru, dar când ați prezentat aceste proiecte, premierul ce v-a spus? Sunt bani pentru această reformă? V-a dat garanția că din toamnă, așa cum spuneți, crește acest cost?

Sorin Cîmpeanu: Premierul este un susținător al educației, al performanței în educație și al echității în educație. Evident că un premier responsabil se uită la impactul financiar. Dar, în momentul în care a înțeles importanța acestor obiective și că nu este vorba de un impact de 36 de miliarde de lei, care să intre în 2023, ci că el va intra gradual în funcțiune până în 2027, a validat total, inclusiv în ședința de guvern. Premierul este cel care a propus într-o modalitate foarte hotărâtă adoptarea în primă lectură, ce-i drept, a acestor două proiecte de lege.

Cele două legi ale Educației au fost lansate în dezbatere publică, până în data de 24 august. Apoi vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, spunea în conferință, marți, Sorin Cîmpeanu.

Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.

Articol în curs de actualizare