Decizia Autorității Navale Române de a bloca acordarea de brevete de navigație pentru o parte dintre absolvenții Universității Maritime din Constanța este contestată și de studenți, și de instituția de învățământ superior / Ministerul Educației susține, într-un document, că ar fi cerut Ministerului Transporturilor să analizeze situația

Mai mulți absolvenți din promoția curentă a Universității Maritime din Constanța (UMC) nu își pot obține brevetele de ofițer maritim sau certificate de capacitate de la Autoritatea Navală Română (ANR). Aceasta din urmă nu recunoaște pentru echivalare cursurile de licență cu frecvență redusă și în limba engleză, pentru care universitatea nu ar fi depus documentația aferentă echivalării, conform ANR. Cauza ar fi disputată de mai bine de o lună între cele două instituții, iar situația lasă un număr considerabil de absolvenți ai instituției de învățământ superior fără posibilitatea de a obține documentele necesare pentru o serie de activități în domeniul maritim. Dacă Autoritatea menționată spune că la originea problemei este documentația depusă de universitate, aceasta din urmă, precum și un reprezentant al absolvenților afectați spun, inclusiv pe baza unor informări primite recent de la Ministerul Educației, că, „în spiritul prevederilor legislative”, problema nu ar trebui să existe, deoarece ANR ar face greșit diferențiere între tipuri de studii pentru care există echivalare.

Aceleași prevederi legislative includ, însă, studiile din domeniul maritim în rândul studiilor reglementate care, potrivit legii, nu se pot organiza decât la studii cu frecvență – detalii mai jos.

• În acest moment, nu există niciun fel de avans în rezolvarea problemei. Iar un reprezentant al studenților/absolvenților cu care a discutat Edupedu.ro arată că studenții sunt îndemnați să mai urmeze un an la studii cu frecvență, ca potențială soluție, ceea ce presupune costuri (taxa de școlarizare) și timp pentru o recunoaștere a studiilor obținută deja. Pe de altă parte, rectorul Universității arată că aceasta ar fi o opțiune solicitată, de fapt, de unii studenți, în condițiile impuse de decizia ANR. 

Cei care au finalizat anul acesta studiile de licență la forma de învățământ cu frecvență redusă (IFR), în cadrul UMC, nu au mai putut urma procedurile pentru a obține brevet la Autoritatea Navală Română – „pe scurt, diplomele noastre nu mai sunt recunoscute la ANR” anul acesta, după cum a spus pentru Edupedu.ro un reprezentant al acestor studenți, sub acoperirea anonimatului. El a apreciat că sunt afectați, în total, în jur de 300 de absolvenți care au terminat studiile la frecvență redusă: „toată generația – electromecanici, electricieni, cei de la navigație, punte etc.”.

Pe de altă parte, potrivit rectorului Universității, Gabriel Raicu, dintre cei care au terminat studiile de licență în 2024, afectați imediat ar fi „5-10-15” persoane, anume „cei care au și practica finalizată”, perioada de practică fiind una care variază. Această practică este, alături de diploma de inginer acordată de universitate, necesară pentru a obține brevetul. „Probabil până în 15 sunt cu practică, adică s-ar putea duce să se înscrie de mâine, dacă Autoritatea Navală ar zice da, să se procedeze conform legii, cum s-a procedat până acum”, a spus rectorul pentru Edupedu.ro. El a arătat că numărul de 300 ar fi atins „dacă îi cumulăm pe toți, pe ani de studiu, iar absolut toți doresc să dea brevet” – declarații detaliate ale rectorului Gabriel Raicu pe tema situației ANR-UMC, mai jos.

La începutul acestei luni, studentul citat a primit din partea Ministerului Educației – lucru care, spune el, s-a întâmplat și în cazul mai multor colegi de-ai lui –  un răspuns din care rezultă că argumentele Autorității Navale, pentru a nu recunoaște diplomele studenților absolvenților de la studii cu frecvență redusă și de la cele în limba engleză cu frecvență, nu s-ar susține legal. O opinie similară a fost transmisă și de rectorul Raicu. 

Pe de altă parte, sunt invocate, în dezbaterea din ultima lună, o serie de probleme legale, pe care reprezentanții universității le resping ca neîntemeiate. Între altele, noua Lege a învățământului superior prevede, la Art. 33, că studiile universitare de licență și masterat „din domeniile reglementate la nivelul uniunii Europene” se pot organiza doar la forma de învățământ cu frecvență (prevederea exista și în vechea Lege a educației naționale 1/2011):

• ART. 33 (1) Programele de studii universitare de scurtă durată se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță.
• (2) Programele de studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță.
• (3) Programele de studii universitare de masterat se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă.
• (4) Fac excepție de la prevederile alin. (2) și (3) programele de studii de licență și masterat din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învățământ cu frecvență.

Or, după cum semnala recent Constanta.info, Legea 200 din 25 mai 2004, privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, include profesiile maritime în rândul profesiilor reglementate:

Anexa 2 a Legii 200/2004:

1. Profesiile reglementate care necesită cel puţin 3 ani de studii superioare (diplomă a unei universităţi sau a unui colegiu universitar): (…) – profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi rutiere: comandant; ofiţer punte maritim; şef mecanic maritim; ofiţer mecanic maritim; şef electrician maritim; ofiţer electrician maritim; ofiţer punte fluvial; ofiţer mecanic fluvial; meteorolog aeronautic; personal aeronautic nenavigant pentru protecţia navigaţiei aeriene şi telecomunicaţii (PNA-TC) clasele I, II şi IV; inginer de recepţie şi control aeronave; inginer de recepţie şi control mijloace PNA-TC; profesor legislaţie rutieră; (…)”.

Despre această situație, rectorul Gabriel Raicu își expune perspectiva în răspunsurile Edupedu.ro, spunând că „formarea profesională reglementată poate fi realizată și în formă de învățământ cu frecvență redusă, cu o durată echivalentă minimă de 3 ani” – vezi explicația sa mai jos. Tot despre acest aspect, Cornel Panait, fost președinte al Senatului UMC, spunea într-un interviu recent că „este o eroare colosală”, iar el arăta că UMC dă diplome de inginer, nu de ofițer, diploma de inginer putând fi ulterior folosită, însoțită de alte programe de pregătire, pentru accesul la funcții în domeniul maritim. 

Dar ce a spus, mai precis, Autoritatea Navală Română? 

Pe scurt, motivul pentru care ANR nu mai recunoaște diplomele studenților care au finalizat studiile la frecvență redusă sau la limba engleză cu frecvență este că documentația depusă anul acesta de UMC la ANR este „doar pentru studiile în limba română, cu frecvență”. 

Într-un comunicat emis pe 26 iunie, cu privire la situația de la UMC, instituția prezintă situația invocând doar lipsa documentației necesare, nu alte elemente prevăzute de lege, astfel:

• „În perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, toate documentele depuse de Universitatea Maritimă din Constanța pentru aprobarea cursurilor de specialitate organizate în cadrul Facultății de Navigație și Transport Naval, precum și cele derulate în cadrul Facultății de Electromecanică Navală, pentru perioada 2023-2027, forma de învățământ cu frecvență în limba română, au fost analizate de către o comisie de verificare constituită la nivelul instituției noastre. În urma acestor verificări au fost identificate o serie de nereguli, care necesită a fi rectificate în vederea obținerii aprobării cursurilor pentru perioada 2023-2027.

• În acest sens, Universitatea Maritimă din Constanța urmează să înainteze ANR planurile de învățământ și programele analitice rectificate, pentru a fi analizate din nou de către comisia de verificare, în prezent aprobarea cursurilor fiind parțială.

• Totodată, Universității Maritime din Constanța i s-a adus la cunoștință că documentația depusă la Autoritatea Navală Română este doar pentru forma de învățământ în limba română, cu frecvență.

• Pe cale de consecință, Autoritatea Navală Română a informat conducerea Universității Maritime din Constanța, prin adresă scrisă, în data de 20.03.2024, faptul că, începând cu anul universitar 2023-2024, diplomele de studii, adeverințele sau orice alte documente eliberate studenților/absolvenților în cadrul formelor de învățământ în limba română cu frecvență redusă și în limba engleză cu frecvență, nu sunt recunoscute de către ANR în vederea emiterii brevetelor sau certificatelor de capacitate. Aducem la cunoștința celor interesați că lista programelor educaționale, vocaționale și de calificare aprobate de Autoritatea Navală Română, cu formele de învățământ aferente este publică și poate fi consultată prin accesarea următorului link.
• „Dacă programul educațional sau forma de învățământ nu se regăsește pe portalul Autorității Navale Române, vă rugăm să vă adresați instituției de învățământ aferente pentru eventuale lămuriri și de asemenea, să parcurgeți cu mare atenție contractul de studii pe care-l aveți semnat sau urmează să îl semnați cu respectiva instituție de învățământ“.

„Ministerul Educației s-a adresat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”

Argumentația este contestată și de Universitate, și de către reprezentantul absolvenților cu care a discutat Edupedu.ro. Aceasta a arătat că, în urmă cu câteva zile, Ministerul Educației a răspuns unei sesizări pe care el o adresase după izbucnirea disputelor, sesizare potrivit căreia ANR nu mai recunoaște diploma obținută la frecvență redusă „în vederea susținerii examenelor de brevet de ofițer punte, ofițer mecanic și ofițer electric”.

Potrivit răspunsului ME, consultat de Edupedu.ro, și Legea veche a educației naționale, și noua Lege a învățământului superior prevăd echivalarea actelor de studii pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită:

Art. 140, alin. (5) din Legea Educatiei Naționale 1/2011, aplicabilă la momentul înscrierii în anul I:

• „Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită, sunt echivalente.”

Art. 33, alin. (9) din Legea învățământului superior 199/2024:

• „Actele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită, sunt echivalente. (…)“

Potrivit aceluiași răspuns ME, „absolvenții cu diplomă de studii superioare beneficiază de toate drepturile ce li se cuvin conform legislației în vigoare. Având în vedere prevederile legale menționate anterior, Ministerul Educației s-a adresat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru analizarea și identificarea demersurilor necesare prin care să se garanteze recunoașterea drepturilor persoanelor aflate în situația descrisă”.

Rector: documentația depusă „dovedește respectarea cerințelor în spiritul prevederilor legislative”

Edupedu.ro a solicitat și punctul de vedere al rectorului Universității Maritime, Gabriel Raicu, referitor la situația astfel apărută. Acesta a transmis că, în iunie, UMC a depus la ANR, prin două adrese, „documentația in extenso” ce „dovedește respectarea cerințelor în spiritul prevederilor legislative”. 

Punctul de vedere al rectorului, pe larg:

„La ora actuală, Universitatea Maritimă din Constanța desfășoară activitatea didactică și de formare profesională, conform prevederilor Legii 199/2023 a învățământului superior, precum și respectând prevederile OMT 1252/2014, cu completările ulterioare, pentru specializările cu profil maritim.

Universitatea Maritimă din Constanța are o experiență de 34 de ani în derularea programelor de învățământ cu frecvență (IF) și o experiență de peste 20 de ani în derularea programelor cu frecvență redusă (IFR), cu rezultate remarcabile în pregătirea profesională a navigatorilor.

La momentul actual, România ocupă poziția 5 în topul statelor europene privind numărul de brevete maritime deținute, respectiv peste 15.000, ceea ce ne plasează în rândul țărilor cu tradiție în formarea și educarea personalului brevetat maritim. Calitatea actului educațional desfășurat de UMC este recunoscut la nivel european și internațional, prin acreditările obținute de-a lungul anilor de la diferite instituții și autorități cu competențe în domeniul maritim.

UMC este acreditată instituțional de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) pentru toate formele de învățământ oferite, inclusiv IFR, având calificativul ”Grad de încredere ridicat” din 2022. E recunoscut faptul că ARACIS promovează standarde de calitate în conformitate cu cele internaționale, facilitând astfel recunoașterea diplomelor și certificatelor la nivel global. 

La nivel internațional, UMC îndeplinește și cerințele cuprinse în Convenția STCW, fapt atestat prin ”Recognition for Foreign Maritime Education and Training Institutions (METis)”, conform reglementărilor “Ministry of Land, Infrastructure, Transport and Tourism” din Japonia. Aceasta le oferă absolvenților noștri recunoașterea automată, la bordul navelor sub pavilion japonez, a certificatelor (brevetelor) acordate acestora de către ANR, eliminând necesitatea obținerii “Confirmation of Ship Officer’s Capability (COSOC)”, document necesar absolvenţilor altor instituții de învățământ superior de marină.

Prin activitatea de formare desfășurată de-a lungul istoriei sale, Universitatea Maritimă din Constanța a contribuit prin ambele forme de instruire (cu frecvență și frecvență redusă), la certificarea a peste 60% din întregul personal românesc brevetat.

Pe lângă cadrul legal național și european, Convenția STCW (Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers) 1978, prin amendamentele adoptate la Manila în 2010, prevede utilizarea metodologiilor moderne de instruire, inclusiv învățarea la distanță și e-learning. Acestea sunt acceptate și reglementate în secțiunea A-I/6, care stipulează că formarea navigatorilor poate fi realizată prin învățare la distanță și e-learning, cu condiția ca aceste programe să fie agreate de autoritatea competentă a statului parte.

Totodată, la nivel european, prevederile Convenției STCW sunt transpuse în legislația comunitară prin intermediul Directivei 2012/35/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 21 noiembrie 2012 de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor, care prevede cerințele obligatorii la nivel european, privind pregătirea viitorului personal navigant maritim.

Universitatea Maritimă din Constanța a depus documentația in extenso la ANR, prin adresele nr.3556/28.06.2024 și nr.3557/28.06.2024, documentație prin care se dovedește respectarea cerințelor în spiritul prevederilor legislative mai sus enunțate.”

Rectorul Raicu a declarat că Universitatea a respectat toate prevederile legale, dar în pofida acestui lucru „ANR refuză continuarea recunoașterii acestei forme de învățământ cu frecvență redusă începând cu anul calendaristic 2024, periclitând pentru promoția 2020-2024 participarea la exemenul de brevet. La solicitarea să explice de ce UMC a depus doar documentație pentru forma de învățământ în limba română cu frecvență, el a transmis:

„Documentația depusă la ANR a luat în considerare toate formele de învățământ pe care UMC le desfăşoară, ținând cont de prevederile ARACIS care stipulează că:

• ‘Diplomele și certificatele de studii universitare eliberate de instituțiile de învățământ superior pentru aceleași specializări/programe universitare de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită sau limba de predare, sunt echivalente. Un program de studii universitare funcționează legal dacă este autorizat să funcționeze provizoriu sau acreditat și se desfășoară în condițiile prevăzute de lege.’

UMC a înaintat către ANR documentația în extenso în vederea aprobării specializărilor de Navigație și Transport Maritim și Fluvial, Electromecanică Navală și Electrotehnică, conform legii, la fiecare 5 ani. Documentele de aprobare au fost emise de ANR pentru fiecare dintre specializările enumerate, neexistând nicio diferențiere între formele de învăţământ precum învățământul cu frecvență, învățământul cu frecvență redusă sau învăţământul cu frecvență în limba engleză. De altfel, atât legislația aplicabilă anterior (Art. 140 alin (5) din LEN 1/2011) cât și legislația în vigoare acum (Art. 33 alin (9) Legea 199/2023) precizează echivalența actelor de studii, diplomelor și certificatelor, indiferent de forma de învățământ absolvită.

Suplimentar, conform articolului 5 lit. a) și articolului 8 lit. b) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, formarea profesională reglementată poate fi realizată și în formă de învățământ cu frecvență redusă, cu o durată echivalentă minimă de 3 ani. Legea subliniază că diplomele obținute în cadrul acestui tip de învățământ sunt echivalente celor obținute în învățământul cu frecvență. Prevederi similare se regăsesc și în DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005, privind recunoașterea calificărilor profesionale, (JO L 255, 30.9.2005, p. 22) cu actualizările ulterioare.

Conform OMT 1354/2007 art.2, lit.c) și OMT 1252/2014 lit.n), forma de pregătire aprobată reprezintă totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educație, de formare profesională sau de perfecționare, aprobate de către ANR, pentru obținerea și menținerea valabilității brevetelor și certificatelor de capacitate a personalului navigant.

De asemenea, conform OMT 1354/2007 art.2, lit.d) furnizorul de educație este o organizație recunoscută, acreditată/autorizată, în condițiile legii, de către Ministerul Educației să desfășoare activități de educare, formare profesională sau perfecționare.

În ciuda respectării de către UMC a tuturor prevederilor legale și standardelor internaționale relevante, ANR refuză continuarea recunoașterii acestei forme de învățământ cu frecvență redusă începând cu anul calendaristic 2024, periclitând pentru promoția 2020-2024 participarea la examenul de brevet de ofițer punte, ofițer mecanic și ofițer electric.”

Rectorul Raicu, despre cum au decurs lucrurile până acum și ce urmează

Gabriel Raicu a precizat că, până acum, UMC a depus documentația necesară la ANR fără a face diferențieri între formele de învățământ: „UMC a înaintat către ANR documentația în extenso în vederea aprobării specializărilor de Navigație și Transport Maritim și Fluvial, Electromecanică Navală și Electrotehnică, conform legii, la fiecare 5 ani. Documentele de aprobare au fost emise de ANR pentru fiecare dintre specializările enumerate, neexistând nicio diferențiere între formele de învăţământ precum învățământul cu frecvență, învățământul cu frecvență redusă sau învăţământul cu frecvență în limba engleză. De altfel, atât legislația aplicabilă anterior (Art. 140 alin (5) din LEN 1/2011) cât și legislația în vigoare acum (Art. 33 alin (9) Legea 199/2023) precizează echivalența actelor de studii, diplomelor și certificatelor, indiferent de forma de învățământ absolvită.”

• Întrebat ce se va întâmpla în următorul an universitar, el s-a limitat să spună că „toate documentațiile care vor fi înaintate de UMC către ANR vor respecta prevederile legale”, iar „Autoritatea Navală Română, în vederea exercitării efective a profesiilor reglementate de către studenții licențiați ai Universității noastre, va trebui să emită un acord, în sensul prevăzut de lege”.

O posibilă urmare: un an suplimentar de studii cu frecvență, care costă

În ultima lună, rectorul spune că universitatea a cerut clarificări și la ANR, la Ministerul Educației și la Ministerul Transporturilor. Întrebat, în cazul studenților confruntați cu această problemă, dacă li s-a recomandat să mai urmeze un an suplimentar de studii, el a spus că, din cauza deciziei ANR, „ o parte din studenții înmatriculați la forma de învățământ IFR care doresc să susțină examenul de brevet la ANR și-au exprimat dorința de a finaliza studiile la forma de învăţământ cu frecvență. Procesul este unul destul de complicat, pentru că presupune îndeplinirea unor proceduri administrative de durată, care afectează în special studenții anului terminal”.

Declarația lui nu coincide, însă, cu cea a reprezentantului studenților absolvenți, care a spus pentru Edupedu.ro, sub acoperirea anonimatului, că absolvenții sunt „încurajați să se înscrie la zi, să facă practic aceeași specializare încă un an”, ceea ce ar presupune plata unei taxe de 4.000 de lei – care se adaugă sumelor necesare pentru continuarea studiilor cu un masterat. „Din punctul nostru de vedere nu trebuie să mergem la facultate, ni s-au echivalat absolut toate materiile. Am făcut memorii în acest sens către Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației, dar încă nu am primit răspuns”, potrivit absolventului citat.