De la 1 ianuarie 2025, inspectoratele școlare trec la autoritățile județene, dar sunt coordonate de Ministerul Educației, potrivit unei noi variante a proiectului de OUG pentru reducerea deficitului bugetar / Până atunci, trebuie să îndeplinească două condiții pentru a nu fi desființate

27.068 de vizualizări
Postlicealele Ministerului de Interne
Foto: Pixabay.com
Inspectoratele școlare trec la autoritățile județene, dar sunt coordonate de Ministerul Educației, potrivit unei variante actualizate a proiectului de ordonanță de urgență pentru a reduce deficitul bugetar, document publicat de stiripesurse.ro. Ieri, Ministerul Educației a reacționat la propunerile din proiectul de ordonanță pe care Ministerul Finanțelor îl pregătește.
  • Structura „Inspectoratele Generale Școlare” nu există în Legea Educației Naționale 1/2011 și nici în noua lege a Educației pentru învățământ preuniversitar, legea 198 din 2023, care va intra în vigoare pe 2 septembrie. În Legea 1/2011 sunt inspectorate școlare, iar în noua lege sunt „direcțiile județene de învățământ preuniversitar.”

Concret, în proiectul de ordonanță de urgență apare că, de la 1 ianuarie 2025, Inspectoratele Generale Școlare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Educației se transferă la autoritățile publice județene.

Tot în document este menționat că „după intrarea în vigoare a legilor educației, structurile de coordonare a unităților școlare rămân în coordonarea autorităților publice județene.”

„Art. XXII – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;

(2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele:

a) Direcțiile Județene de Tineret și Sport care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea Ministerului Tineretului și Familiei;

b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii;

c) Direcțiile de Sănătate Publică activitatea de coordonare a unităților sanitare publice precum și a activității de sănătate publică aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Sănătății;

d) Direcțiile Sanitar-Veterinare activitatea de coordonarea a activității sanitar-veterinare publice aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare;

e) Direcțiile Județene pentru Agricultură aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

f) Inspectoratele Generale Școlare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Educației. După intrarea în vigoare a legilor educației, structurile de coordonare a unităților școlare rămân în coordonarea autorităților publice județene;”

La alin. (6) de la același articol este menționat că inspectoratele școlare se află în dubla coordonare a Ministerului Educației și autorităților publice județene.

Art. XXII – „(6)Serviciile publice descentralizate potrivit alin.(2) se află în dubla coordonare a ministerelor de linie și autorităților publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene.

Ce condiții trebuie să îndeplinească inspectoratele școlare până în ianuarie 2025

Cu toate că instituțiile care trec la autoritățile județene trebuie să îndeplinească 2 condiții, pentru a-și desfășura activitatea de la 1 iulie 2025, cerințele pentru inspectoratele școlare se aplică din ianuarie 2025.

Art. XX – „(1) Începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;

b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar; (…)

(8) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice/entități publice inclusiv instituțiile publice asimilate din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025;

Informații de context

Reamintim că Guvernul Ciolacu a anunțat un proiect de OUG pentru măsuri bugetare în domeniul cheltuielilor publice“, stârnind controverse în zona bugetară și în cea privată, precum și în rândurile societății civile.

Deputatul UDMR Szabo Odon a anunțat miercuri că, dacă prevederile s-ar aplica în Educație, 40 din cele 42 de inspectorate școlare s-ar desființa, iar școlile cu mai puțin de 50 de angajați ar pierde personalitatea juridică.

În prezent, Legea educației nr. 1 din 2011, în vigoare, prevede la articolul 19, alineatul 1, că sunt unități de învățământ cu personalitate juridică cele:

  • „cu minimum 300 de elevi;
  • cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
  • cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
  • cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică”, potrivit legii.

În noua lege a Educației pentru învățământ preuniversitar, legea 198 din 2023care va intra în vigoare pe 2 septembrie, apare la articolul 16, alineatul 1, că „unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
d) cu minimum 120 de antepreșcolari;
e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;
g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal”, alături de încă trei alineatecu excepții.

Draftul documentului a fost publicat pe 1 august de economedia.ro.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a ieșit într-o conferință de presă tot săptămâna trecută și a pus lipsa unor salarii decente pentru profesori pe seama “optimizărilor fiscale” ale unor companii din mediul privat, în contextul proiectului de ordonanță menit să acopere găurile bugetare.

Citește și:
Ministerul Educației: Proiectul de ordonanță de urgență cu măsuri fiscale afectează funcționarea sistemului de învățământ, asigurarea dreptului la educație și drepturile personalului didactic
BREAKING 40 de inspectorate școlare din cele 42 s-ar desființa dacă ordonanța de urgență cu măsuri de reducere a cheltuielilor ar fi aplicată și în Educație, atrage atenția deputatul Szabo Odon. La fel, toate centrele judeţene de excelenţă și cluburile sportive şcolare din România / Peste jumătate din şcoli şi-ar pierde personalitatea juridică, „ceea ce nu poate fi acceptat”

9 comments
  1. Remarca Annei are umor și este o ironie fina de mare valoare. Deși sunt profesor, au dreptate majoritatea internautilor. De ce? Pentru ca funcțiile de conducere din sistemul de educație sunt luate pe pile și bani, dacă ești ruda cu factorii de decizie, iar oamenii puși sunt extrem de subiectivi, chiar în relația cu elevii. Ce generație educam? Una care nu va suporta oamenii pe strada???? Sau una care să-și protejeze rudele!???

  2. sau scoli comasate la tara de ce sa existe clase de 10,15 elevi si profesori platiti doar pentru atat.|Comasate scoli ,clase de 24 si restul de profesori sa isi caute de lucru

    1. Frumoasa gandire. Sa se comaseze cu cine? Sa faca elevii naveta cu ce? Profesorul de 50 de ani, care a muncit si s-a pregatit atata(mai nou 7 ani ca la medicina) ii dam asa cu sutul in fund si-l lasam in strada ca asa vrei tu si asa ganditi 80 la suta din prostimea tarii. Tu ai idee ce ar implica o astfel de decizie? Stii ca un parinte de la tara isi pune singura speranta de educatie a copilului in scoala aia mica de tara, in “Domnu’ Trandafir”, in corn, in lapte, in rechizite si burse de la scoala, in hainele pe care din cand in cand cate o “doamna” le aduce de acasa de la copiii ce au crescut ca sa-si imbrace elevii? Ai fost vreodata profesor la tara? Stii care e rata abandonului? Stii care ar fi fara profesorii pe care-i pui sa-si caute de lucru? Stii ca un popor se bazeaza pe viitorul tinerilor? Stii ca nu s-ar obtine nicio rezolvare financiara? Viitorul adult nescolarizat si asistat social va fi acest copil ce va abandona. Profesorul ramas fara serviciu va fi un viitor somer. Ca sa nu mai spunem de impactul psihic si social. Am invatat 17 ani. Mi se da cu sutul in fund asa…un-doi ca ultimului jeg ca vor Ciolacu si Ciuca? Pensionari speciali nu sunt? Plimbatori de hartii prin primariicu 8000 de lei salariu nu sunt? Consilieri ministeriali cate 5-6 nu sunt?

  3. Sunt total de acord cu legea! De ce ar fi necesar un director care e platit regeste pentru ,,raspunderea,, pe care o are intr-o scoala cu 100 de elevi! Un director sa coordoneze mai mai multe scoli! Si salarii mari, si degrevare de ore!! Pentru ce atatea facilitati intr-o scoala mica?

  4. Si ce daca raman Scoli fara personalitate juridica?Chiar ar fi o solutie buna.Un director ar coordona mai multe scoli,asa cum se intampla in mediul rural deja.
    Oricum sunt inspectori si directori platiti mult degeaba.
    Sa fim seriosi inspectorii chiar nu au au ce face:trimit tabele si situatii aiurea in scoli ca sa arate ca muncesc!
    Acum salariile lor mari chiar nu se justifica,la privat muncesti pt salariul de 12000lei cat are un inspector.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rectorul Politehnica București, Mihnea Costoiu, obligat să achite prejudiciul de 267.000 de euro în dosarul „Baza Cutezătorii”. Înalta Curte i-a respins contestația prin care a încercat să schimbe motivul de încetare a procesului

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, luni, o contestație formulată de rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, care viza sechestrul pe avere impus în dosarul „Baza Cutezătorii”, scrie G4Media.ro. Mihnea…
Vezi articolul