De la 1 ianuarie 2023, noul cost standard per elev este majorat cu 7%, anunță Iulian Cristache, președintele Federației de părinți, după ședința Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Procentul reprezintă media creșterilor salariale pentru personalul din școli

2.150 de vizualizări
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com
De la 1 ianuarie 2023, noul cost standard per elev este de 6.834 de lei, după cum a anunțat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart, după ședința Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Acest lucru înseamnă o creștere de 7% față de costul standard pentru cheltuielile cu salariile din 2022. După ce a fost aprobat bugetul pe 2023, instituția i-a convocat pe cei care ar fi trebuit să decidă dinainte câți bani erau necesari pentru școli în 2023, prin costul standard per elev.

Potrivit lui Iulian Cristache, coeficientul pentru bunuri și servicii este de 570 de lei, adică înregistrează o creștere de 17.5% față de cel anterior.

Conform surselor Edupedu.ro, procentul de creștere salarială pentru personalul din școli este următorul:

  • „pentru personalul didactic de predare, procentul mediu de creștere salarială este de 6,41%;
  • pentru personalul didactic auxiliar, procentul mediu de creștere salarială este
    de 6,59%;
  • pentru personalul nedidactic, procentul mediu de creștere salarială este de
    10%.”

Cifrele de mai sus contrazic declarația Ligiei Deca prin care anunța creșteri salariale de până la 24% pentru personalul din școli. – detalii aici

Ce este costul standard per elev

În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Art. 104 alin. (4) din Legea Educației Naționale 1/2011: „Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar. Costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/ domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar/antepreșcolar, numărul de elevi/preșcolari/ antepreșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.”

Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Carul pus înaintea boilor, la Ministerul Educației. După ce a fost aprobat bugetul pe 2023, instituția îi convoacă pe cei care ar fi trebuit să decidă dinainte câți bani erau necesari pentru școli în 2023, prin costul standard per elev / Noile sume vor include și creșterile de salarii pentru profesori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David, despre Bacalaureatul în timpul cursurilor și școala „asincron” pentru restul elevilor: Abordarea a fost pas cu pas, făcând și văzând – am descentralizat organizarea la decizia unităților școlare fără o analiză prealabilă. Analizăm, vom primi feedback-urile și în metodologia de anul viitor s-ar putea să fie multe schimbări

Ministrul Educației, Daniel David, a comentat public pentru prima dată organizarea examenului de Bacalaureat 2025 în paralel cu desfășurarea cursurilor, o premieră care a generat controverse și neclarități în teritoriu.…
Vezi articolul

Fosta ministră a Educației, Ligia Deca, este noul secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prin decizia premierului Ciolacu / În timpul mandatului, ea vizase funcția de președinte al aceleiași Comisii și chiar s-a prezentat ca având această funcție, fără un temei clar

Fosta ministră a Educației, Ligia Deca, a fost numită în funcția de secretar general al Comisiei Națională a României pentru UNESCO, la o zi după ce Madlen Șerban, cea care…
Vezi articolul

Cîțu, la ședința Comitetului România Educată: „Avem un deadline la care țin foarte mult și, domnule ministru, vreau să fiu foarte clar, este o cerință fermă a mea ca pe 10 septembrie să avem implementare” – VIDEO

Premierul Florin Cîțu i-a transmis un mesaj direct ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, la ședința Comitetului România Educată de astăzi de la Guvern, în care i-a spus că îi cere „ferm”…
Vezi articolul

Ministrul Educației, concluzie după Bac: „Curriculumul va trebui radical revizuit” / Este greu de înțeles cum un profesor care observă la clasă, ani de-a rândul, că un elev nu e capabil să facă operații dintre cele mai simple nu a reușit să intervină pentru a corecta

Revizuirea radicală a curriculumului este una dintre concluziile declarate de Ministerul Educației, Sorin Cîmpeanu, după publicarea rezultatelor la Bacalaureat 2022. Acesta a anunțat la TVR Info că a descoperit în…
Vezi articolul

Liderul sindical Marius Nistor, despre propunerea ministrului ca Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă mai multe discipline: Este importantă şi Fizica, este importantă şi Chimia. Nu poți să limitezi totul doar la Română și Matematică

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, referitor la propunerea lui Daniel David ca Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă mai multe…
Vezi articolul

Regulile de predare online: Profesorii pot pune note și face evaluări fără să ceară acordul părinților, pun absențe elevilor care nu intră la cursuri / Inspectoratul: Profesorii nu sunt plătiți pentru orele online pe care nu le fac

Bucureștiul și alte zeci de orașe din România au intrat în Scenariul 3, roșu, în care toate unitățile de învățământ din preuniversitar, adică grădinițele, școlile primare, gimnaziale și liceele, precum…
Vezi articolul