De ce vor extremiștii să controleze școala și mințile copiilor

Extremiștilor le place școala. Vor să vadă cum funcționează mințile copiilor. Adoră să fie în apropierea profesorilor. Tânjesc după atenția pe care o primesc cele mai respectate minți ale societății. Își doresc cu ardoare să simtă aprecierea profundă pe care magiștrii o stârnesc în discipolii lor. Și mai vor cu orice preț să conducă și să fie urmați. Să influențeze. Și apoi să preia controlul. Pentru ca în cele din urmă să zdrobească tot ceea ce au identificat că gândește altfel decât ei. Să zdrobească tot ce este mai înțelept și mai puternic decât ei. Și să schimonosească mințile copiilor, pentru a-i transforma în hoarde de votanți care acționează la ordin ideologic.

Unde oare pot vedea extremiștii mai bine care este mecanismul care învârte rotițele învățării, cum își expun oamenii ideile și cum sunt urmați de ceilalți, decât în școală?

Este ceea ce extremiștii creați de servicii au făcut, ceas, în România: au intrat în școli, au ținut discursuri la deschiderea de an școlar în fața celor mai deștepți dintre copii, din inima profesorilor, la câteva luni după ce în Parlament au avut primele acte de violență direcționate împotriva celor care nu îi susțin. După care au dat în judecată jurnaliștii care au relatat limpede cum capturează școlile. 

După care au creat grupuri pe social media cărora peste noapte le-au schimbat titulatura transformându-le în Grupuri Pro-Georgescu, pentru a ține captivi oamenii atrași până atunci în grup, inclusiv profesori, și contagiindu-i cu propriile lor mesaje. 

După care le-au livrat profesorilor mesajul unuia pe care l-au transformat în 2021 în coleg de-al dumneaelor: un profesor universitar la Pitești din 2021, universitate preluată ulterior de Politehnica București, fost șef în consilii globale și para-mondiale, îmbrăcat cum se cuvine în fața discipolilor, cu chip îngrijit și vorbe atent spuse, cu timp de gândire lăsat după fiecare înțelepciune rostită, timp ca informațiile să se așeze și pe care cine altcineva mai are timp să-l lase să se scurgă în zilele astea?

• De luat aminte la modul în care a ideologizat Viktor Orban educația, în Ungaria. Pentru a promova revizionismul istoric și ideile extremiste, Ungaria a centralizat editarea și comercializarea manualelor școlare în 2011 și 2012. După ce s-a asigurat că poate să controleze conținutul manualelor școlare, statul a trecut la treabă. Transilvania este casa maghiarilor, spun manualele de Geografie de clasa a VIII-a din Ungaria, în care au fost introduse caricaturi politice care ilustrează Germania ca o scroafă care hrănește Grecia, Spania și Portugalia. Ungaria, personificată printr-un porcușor cu steagul respectiv, este desenată ronțăind alături de purcelușă, dând impresia că Ungaria nu este beneficiar al banilor pe care Germania îi varsă în bugetul Uniunii Europene, relata Edupedu.ro în 2018. Modelul a fost preluat de autoritățile române o dată, prin foștii miniștri ai educației Liviu Pop Valentin Popa, care au impus și în România manualul unic. Un an mai târziu, România a renunțat la manualul unic.

Ca să putem anticipa cum vor lucra grupările de extremiști care pun mâna pe stat vizibil zilele astea, am ales să vă povestesc cum au lucrat deja până acum, prin mâna partidului extremist AUR și-a liderului său George Simion. Astăzi, 6 decembrie 2024, George Simion este susținător oficial al candidaturii lui Călin Georgescu la președinție, care a ajuns în al doilea tur al alegerilor. Georgescu a fost propunerea lui Simion de premier. 

Pe 26 octombrie 2021 – Liderii partidului AUR, în frunte cu George Simion, l-au îmbrâncit în Parlament pe senatorul PNL Daniel Fenechiu și au intrat cu forța în ședința reunită a Comisiei de Sănătate și Comisiei Juridice.

Pe 21 decembrie 2021 – Asalt asupra sediului Parlamentului organizat de liderii AUR, în frunte cu George Simion, soldat cu violențe, cu intrarea în curtea Parlamentului, cu o tentativă de intrare în clădirea Parlamentului și distrugerea mașinilor Ambasadei SUA și Ambasadei Japoniei, după cum a relatat G4Media.ro (detalii aici și aici)

Pe 7 februarie 2022: George Simion l-a îmbrâncit în Parlament pe ministrul Energiei și i-a strigat în mod repetat „Ești un hoț!”, după ce a pus ambele mâini pe el. „Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului când un ministru este agresat fizic”, a spus președintele de ședință, Daniel Suciu, care a închis ședința.

În august 2022, profesori politologi au atras atenția că nunta lui Simion copiază nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, de extremă dreapta.  

Pe 5 septembrie 2022, George Simion, președintele partidului extremist AUR, a intrat în Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București și a luat cuvântul în fața elevilor adunați în curtea școlii la ceremonia de deschidere a anului școlar. O parte dintre liceeni l-au huiduit și fluierat, a relatat Digi24, unde Simion a negat ulterior scena filmată și publicată de Vice România. 

Ce le-a replicat George Simion, liderul partidului extremist AUR, elevilor veniți la școală? „Cu o parte dintre voi mă știu de pe Facebook sau de pe Tiktok. Sunteți foarte mulți. Sunteți norocoși, față de mulți alți elevi de vârsta voastră sunteți într-un colegiu național de prestigiu” (sursa și detalii). 

În spatele liderului extremist AUR George Simion, care le vorbea elevilor chiar în instituția de învățământ, stătea și-și aștepta rândul Radu Szekely – pe atunci consilier personal al ministrului de la acea vreme Sorin Cîmpeanu. Fost secretar de stat în Educație la propunerea USR-PLUS, fost director de cabinet al Ecaterinei Andronescu, Radu Szekely a acordat în luna mai 2019 un interviu site-ului Sputnik, organul oficial de propagandă al Rusiei.

Tot în spatele lui Simion, în curtea școlii, în mijlocul elevilor și al profesorilor, stătea social-democratul Toni Greblă – fost judecător CCR, pe atunci prefect al Bucureștiului, astăzi președintele Autorității Electorale Permanente. Greblă – cel care astăzi este șef peste numărarea voturilor – a stat în spatele lui Simion nu doar în școală, la Lazăr, ci și la tăierea porcului, unde i s-a alăturat anul trecut unui apropiat al extremistului Călin Georgescu, potrivit cotidianului Adevărul care a publicat fotografii în care apar Toni Greblă, șeful Autorității Electorale Permanente, alături de George Simion, președintele AUR, partidul care i-a declarat susținerea lui Călin Georgescu pentru turul al doilea, și Constantin Lupu, tatăl lui Andy-Constantin Lupu, cel care deține casa unde își desfășoară activitățile de campanie candidatul pro rus.

Ulterior, George Simion a realizat propriul filmuleț care îndepărtează secvențele cu huiduieli și care folosește imaginea unor elevi în scop de promovare politică, filmuleț postat pe pagina sa de Facebook. Discursul politic susținut de Simion în fața elevilor și video-ul au fost „de promovare politică, cu sigla partidului său, pe care l-a postat pe pagina sa de Facebook, […] în care folosește discursul susținut în data de 05.09.2022 precum și imagini cu elevi și persoanele prezente la deschiderea liceului, în scop de promovare politică”, după cum avea să constate Judecăria Sectorului 2, în ianuarie 2024.

Pe 6 septembrie 2022, Edupedu.ro a publicat analiza extrem de minuțioasă în care colegul meu Costin Ionescu a reflectat modul în care a reușit George Simion să le vorbească elevilor reputatului liceu bucureștean, în condițiile în care el este liderul partidului extremist AUR și s-a remarcat, între altele, cu acte de violență în Parlamentul României. Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat că George Simion „nu a fost invitat de școală” și a decis singur să vină. „Credeți că George Simion nu știa ce se întâmplă? Credeți că nu știa că ori îl refuz și face scandal, ori îl las să vorbească? Știa foarte bine ce se întâmplă. Și toată lumea știa, toți cei care au fost prezenți. Nimeni nu a spus, nici măcar prefectul”, a spus Neagoe. 

Pe 8 septembrie 2022, scriam următoarele: „Colegiile pe care Legea educației propusă de Sorin Cîmpeanu vrea oficial să le transforme în adevărate instituții stat în stat explodează în fața politicienilor, înainte ca legea să fi fost adoptată: primul Colegiu agreat de Ministerul Educației în programul său de pilotare de curriculumuri, Colegiul Lazăr din Capitală, i-a dat cuvântul în prima zi de școală extremistului George Simion. Ce a urmat? Relativizarea extremismului de către directoarea Colegiului, o văicăreală despre efectele episodului asupra propriei cariere și zero scuze adresate elevilor de 14-19 ani pe care tocmai i-a expus celui mai toxic personaj politic din ultimele decenii: unul care a agresat un ministru în Parlament și a oferit drept scuză argumentul: Îmi cerea să-l bat, m-a provocat. Oare ce se întâmpla dacă vreunul dintre adolescenții de la Lazăr l-ar fi provocat pe Simion, care tocmai ce a încheiat o nuntă inspirată din cea a liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu?”

Ce a urmat?

În ianuarie 2023, George Simion a dat în judecată Edupedu.ro și pe jurnaliștii care au relatat modul în care a intrat într-o școală pentru a le vorbi elevilor, după numeroase acte de violență în Parlamentul României și după avertismente repetate ale istoricilor și politologilor cu privire la natura de extremă dreapta a partidului condus de Simion. 

În ianuarie 2024, Judecătoria Sectorului 2 București a dat câștig de cauză Edupedu.ro și a respins cererea de chemare în judecată formulată de George Simion, pe care l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată. Simion a atacat sentința judecătorului, iar apelul a fost respins de judecătorii Tribunalului București. 

Printr-o simetrie impecabilă, campania susținută acum de „un actor statal” în promovarea pe primul loc a candidatului Călin Georgescu la președinție, susținut și de George Simion, i-a țintit exact pe cei „foarte mulți” de pe Facebook sau Tiktok despre care Simion vorbea în fața elevilor. De data aceasta, însă, susținătorii extremiștilor au ajuns nu doar la elevi, ci și la profesorii lor, la părinții și bunicii lor. 

Simion ne-a arătat limpede, cu intrarea lui intempestivă în școală și în jurnaliștii specializați pe domeniu, cât de importantă este educația pentru extremiști. O redută care trebuie neapărat fisurată încă și mai tare, pentru a se transforma în fabrică de votanți de curente extremiste expirate din istorie. Nu putem să nu remarcăm discursul mai mult decât primitiv al extremiștilor români, care totuși și-a găsit un public în România.

Lăsăm dragostea pentru țară a „trimisului lui Dumnezeu” să intre în școlile copiilor români? Să le impună directorilor de școli aliniați politic oricum să le dicteze profesorilor noua politică de formare a elevilor, pentru a crea hoarde de votanți de curente extremiste?

P.S.: Elevii și tinerii adesea nu au cunoștințe despre extremism, iar mulți se îndreaptă fără să știe spre astfel de curente, dacă ne uităm la cele mai recente eurobarometre sau studii făcute pe populația României. Asta înseamnă teren fertil pentru intoleranță și xenofobie. Mai mult, condițiile socio-economice precare, rata mare a șomajului în rândul tinerilor, procentele mari de tineri NEET și standardul scăzut de viață specific României, plus pandemia de COVID care i-a ținut departe de școală și de colegi sau profesori o bună bucată de vreme prin deciziile autorităților de a ține închise școlile, toate fac ca ei să fie mai susceptibili la radicalizare, din cauza unor factori precum proliferarea teoriilor conspirației și a dezinformării, dar și a izolării sociale. Sunt „butoane” pe care apasă programat toată pleiada de partide și personaje apărute recent în politică.

Practicienii din educație au nevoie de sprijin și îndrumare pentru a înțelege mai bine rolul lor și pentru a face față extremismului în școli. Profesorii, care până acum au fost ținuți captivi ai schimbărilor administrative, trebuie urgent eliberați de birocrație excesivă, de reglementări volatile și lipsite de predictibilitate, și lăsați să gândească, să creeze și să educe. Adică să fie profesori. Cu încredere și libertate.

Citește și:

INTERVIU Ce este xenofobia / Csaba Asztalos: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor

INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România

INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București

„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor