“Războiul este un subiect fierbinte peste tot în lume. În școli, elevii sunt curioși să afle de la profesorii lor ce se întâmplă. În timp ce unii profesorii încearcă să găsească răspunsuri împreună cu elevii, alții se întreabă dacă e bine să poarte astfel de discuții la clasă”, se arată într-un mesaj al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași. Reprezentanții CJRAE Iași au publicat pe pagina de Facebook mai multe sfaturi cu privire la modul în care profesorii ar trebui să abordeze subiectul războiului în cadrul orelor de curs.
Printre sfaturile publicate se numără concentrarea pe fapte și nuanțe, într-un limbaj ușor de înțeles, dar și păstrarea un cadru stabil și nonpolitic în clase. Profesorii ar trebui să le spună elevilor că nimic nu justifică un atac armat, distrugerile și pierderile. Elevii au nevoie de validare emoțională, iar școala este mediul în care se promovează valori civice, în care să pună întrebări și să găsească răspunsuri, conform sursei citate.
Cadrele didactice pot propune “activități creative de exprimare a atitudinilor și valorilor de compasiune, solidaritate, sprijin”, totodată și să implice elevii în acțiuni concrete de ajutor pentru refugiații din Ucraina.
Amintim că, pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. De atunci, 3.5 – 4 milioane de civili au părăsit țara vecină României, conform ultimelor informații din partea UNESCO / UNICEF. Evenimentele din fiecare zi de război pot fi urmărite pe G4Media.ro.
Redăm mesajul complet mai jos:
“Războiul este un subiect fierbinte peste tot în lume. În școli, elevii sunt curioși să afle de la profesorii lor ce se întâmplă. În timp ce unii profesorii încearcă să găsească răspunsuri împreună cu elevii, alții se întreabă dacă e bine să poarte astfel de discuții la clasă. Ar trebui să le vorbească elevilor despre război sau, mai degrabă, ar trebui să-i ferească de astfel de subiecte? Care sunt motivele pentru care ar fi bine să le spună elevilor despre război?
Ce ar putea să facă pentru a-și ajuta elevii să înțeleagă realitatea pe care o trăiesc împreună? Sunt doar câteva dintre întrebările la care încercăm să răspundem și sperăm că, prin aceste recomandări, să le fim sprijin colegilor noștri profesori. De ce să le vorbiți elevilor despre război?
- Elevii au nevoie să le validați stările emoționale. Au o multitudine de gânduri, sentimente și emoții despre aceste evenimente, trăiri care se cer a fi conștientizate, recunoscute, exprimate într-un mod structurat și sigur.
- Au nevoie de susținere socio-emoțională. Vor ca profesorii vorbească cu ei, să le fie ascultate grijile și preocupările, au nevoie să-și formeze o perspectivă empatică asupra acestui conflict, asupra valorilor umane, asupra vieții. Arătați că vă pasă!
- Au nevoie de strategii pentru limitarea expunerii la fluxul continuu de știri, la scene tulburătoare, protejarea de fake news și zvonuri care pot crea panică sau pot crește nivelul de anxietate/îngrijorare. Ei oricum primesc informații din rețelele de socializare, canalele de știri. Își pun întrebări și caută răspunsuri, clarificări, sunt curioși să afle.
- Au nevoie de un context educațional pentru a se exprima, care să vină în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.
- Școala este un mediu care promovează o gândire civică, un mediu în care elevii se simt în siguranță să pună întrebări și să caute răspunsuri. Astfel, elevii își vor forma atitudini participative, vor fi stimulați să se implice activ în rezolvarea unor probleme.
Se cuvine să înțeleagă și să accepte diversitatea culturală, să se creeze contexte educaționale de promovare a unor atitudini nonjudecative, compliante, suportive, solidare.
Dacă evitați subiectul, elevii se vor simți și mai îngrijorați, starea de sănătate psiho-emoțională le va fi afectată, fapt care va avea efecte și asupra randamentului școlar. Cum puteți face asta?
- Manifestați disponibilitatea de a crea la ore un cadru optim, sigur de exprimare a gândurilor, emoțiilor elevilor despre această situație, fiind atenți la felul în care răspundeți potențialelor întrebări, fără să intrați în amănunte violente, sângeroase sau amenințătoare.
- Concentrați-vă pe fapte și nuanțe, într-un limbaj ușor de înțeles. Păstrați un cadru stabil, nonpolitic și întăriți ideea că nimic nu justifică atacul armat, distrugerile, pierderile.
- Propuneți activități creative de exprimare a atitudinilor și valorilor de compasiune, solidaritate, sprijin, iubire, prietenie, egalitate.
- Inițiați modalități concrete de implicare a elevilor în campanii umanitare, împreună cu familiile acestora. Este un mod de a empatiza cu copiii în suferință.
- Abordați, în funcție de nivelul de vârstă al elevilor, teme legate de acceptarea diversității, toleranță, reziliență, incluziune socială, tematică despre evitarea etichetărilor referitoare la naționalitatea victimelor și a agresorilor de război, despre drepturile omului, drepturile refugiaților, voluntariat, implicare socială, empatie, compasiune, normalizarea vieții și orice altă topică ce poate fi inclusă în accesarea și activarea atitudinii de solidaritate și pace.
- Îndrumați elevii și părinții spre surse sigure de informare, către platforme naționale, resurse și materiale suport.
Facilitați un proces de reflecție și autoreflecție:
- Vrei să vorbim despre ce se întâmplă acum în Ucraina?
- Ce știi despre ce se întâmplă acum în Europa, în Ucraina, în România, în lume?
- Ce gândești despre ceea ce se întâmplă?
- Cum și de ce ajung oamenii să se războiască?
- Este războiul un mijloc funcțional pentru a soluționa dispute?
- Ai văzut ceva neplăcut pe internet sau la știri despre care dorești să vorbim?
- Ce simți în legătură cu aceste evenimente?
- Ce știi despre refugiați și drepturile acestora?”
Citește și:
DOCUMENT Ghidul voluntarului în criza refugiaților, realizat de Cantus Mundi, învață pe oricine cum să se joace prin muzică. Ana Rusu, profesoara de Muzică, una dintre autoare: În momentul în care pocnești de două ori din degete, bați de două ori din palme și picior, de exemplu, suprapui cu melodia din QR cod și se generează un ritm, un joc, copiilor le place la nebunie
Sorin Cîmpeanu, mesaj către profesorii și elevii din România, despre copiii refugiați din Ucraina: Trebuie să încercăm să le oferim șansa unei vieți normale
Sfatul unei mame din Ucraina către alte mame: Nu le spuneți copiilor că un popor este mai rău decât altul / Psiholog World Vision: 10 sfaturi pentru părinți despre cum să le vorbească celor mici de războiul din Ucraina
Redacția
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă