Senatul a primit recent în calitate de cameră decizională o propunere legislativă adoptată de Camera Deputaților care prevede studierea obligatorie a Istoriei evreilor și a Holocaustului. Marcel Bartic este profesor de istorie la Complexul Educațional Laude-Reut – Instituție privată de învățământ din București – grădiniță, școală primară, gimnaziu și liceu. El a explicat într-un interviu la G4Media importanța acestei măsuri.
Marcel Bartic: M-am bucurat foarte mult. Este o măsură mai mult decât necesară în școlile din România și nu vă ascund că mi-aș fi dorit ca acest lucru să se întâmple mult mai devreme. Cu alte cuvinte, prima mea întrebare a fost: de ce abia acum?
Ar fi fost important ca lucrurile pe care le desprindem din studiul Holocaustului să fi fost accesibile elevilor din România mult mai devreme, în urmă cu 20 – 30 de ani, pentru că atunci am fi avut posibilitatea să începem așa cum ar fi trebuit această programă în școlile din România.
Până în acest an școlar studiul istoriei Holocaustului este prezent în școlile din România doar cu titlu opțional, pentru clasa a XI-a pentru elevii de la profilul uman, specializarea științe sociale. Opțional înseamnă că poate fi aleasă la bară cu alte discipline și n-am nicio îndoială că sunt multe licee din România care poate au ales altceva. La profilul real nici atât nu se studiază. În rest, în gimnaziu mai apare câte un capitol, câte un studiu de caz la clasa a șaptea și la clasa a opta.
De aceea, este imperativ necesar ca acest lucru să ajungă la toți elevii, pentru că nu vorbim despre babilonieni sau sumerieni, vorbim despre cetățeni români care au făcut și tocmai pentru că sunt concetățeni de-ai noștri care nu cunosc lucruri elementare despre acest segment al istoriei noastre mi se pare important să fie introdus în școală.
Reporter: De ce obligatoriu, se întreabă unii?
Marcel Bartic: Am să vă răspund din perspectiva profesorului care cunoaște foarte bine planurile cadru. Pentru elevii de liceu este foarte important să păstrăm o zonă din curriculum în care să formăm abilități și competențe legate de sfera aceasta a științelor umaniste, inclusiv în zona elevilor din zona disciplinelor tehnice sau profil real.
De ce spun asta? Dacă e să ne uităm la reacțiile unei părți a societății românești de astăzi, este vizibil că aceste competențe nu au fost formate în școală. Timp de 20 – 30 de ani am mers pe ideea să scoatem ingineri, profesori de matematică și alte astfel de specializări și nu ne-am gândit deloc că acei absolvenți au nevoie de o modalitate de a se raporta la comunitatea din care fac parte.
Citește interviul integral pe G4Media.ro.
Alexa Stănescu
Redacția
Matei Pop
Ștefan Lefter