De ce este blocată orice creștere organică a finanțării educației? Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar are în componență 11 inspectori și oameni din minister din 21 de membri, susține CNE

„Activitatea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a fost, din 2011 până acum, pur decorativă”, susține Consiliul Național al Elevilor, for care este reprezentant în CNFIP și care solicită convocarea unei ședințe de urgență a organismului care decide cuantumul costului standard per elev, adică finanțarea educației în învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal.

Consiliul Naționa al Elevilor cere președintelui CNFIP, inspector școlar și consilier județean PNL Dâmbovița, să ia act de faptul că această „criza de la nivel educațional, este un efect direct al finanțării insuficiente a sectorului”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.

Vedeți mai jos care este componența CNFIP, câți dintre cei numiți în ianuarie 2020 de actualul ministrul sunt membri PNL

Redăm mesajul CNE:

„Consiliul Național al Elevilor solicită președintelui Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar convocarea unei ședințe de urgență a acestui for

Activitatea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a fost, din 2011 până acum, pur decorativă. Acțiunile Consiliului Național al Elevilor au scopul de a întări rolul acestui organ consultativ în creșterea finanțării educației, astfel încât bugetul alocat acestui sector să fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului. Creșterea bugetului educației fără stabilirea și fundamentarea sumelor necesare pentru fiecare coeficient în parte este imposibilă și împotriva unei bune guvernări.

Având în vedere faptul că țara noastră se confruntă cu o criză în domeniul sănătății, care a fost extinsă în domeniul economic și impactează, în mod natural, sectorul educațional, considerăm că este necesară convocarea, în regim de urgență, prin mecanismele digitale aferente, a unei întruniri a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Facem un apel deschis către domnul președinte al CNFIP, inspectorul școlar general Sorin Ion, să își îndeplinească atribuțiile și să ia act de criza de la nivel educațional, efect direct al finanțării insuficiente a sectorului.

În momentul de față, acest for trebuie să identifice strategiile posibile și să coordoneze resursele financiare pentru a garanta accesul la educație în mediul digital pentru fiecare elev și pentru fiecare cadru didactic. În lipsa unei poziționări ferme cu privire la aceste probleme cu care ne confruntăm, CNFIP menține un rol pur formal în gestionarea finanțării învățământului preuniversitar și validează faptul că singura funcție a forului este aceea de a vota, anual, un cost standard per elev nefundamentat, impus de Ministerul Finanțelor Publice, nu de Ministerul Educației și Cercetării, așa cum este normal.

Mai mult decât atât, atragem atenția cu privire la faptul că ori de câte ori societatea civilă a încercat să impună, în cadrul CNFIP, o creștere justificată a finanțării de bază, structura defectuoasă, politizată a consiliului (11 membri din 21 sunt inspectori școlari generali și/sau reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării), a blocat orice acțiune care să aibă ca efect creșterea organică a finanțării pentru educație.

Relevante în acest context sunt propunerile reprezentanților elevilor:

• identificarea urgentă și punctuală unor resurse financiare care pot fi utilizate pentru garantarea dreptului la educație pentru elevii și profesorii din mediile defavorizate, prin asigurarea echipamentelor necesare (dispozitive și abonamente pentru Internet) în toate comunitățile unde există această nevoie;
• un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard per elev;
• costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul rural; de asemenea, este relevant să se asigure, din finanțarea de bază, fondurile pentru materialele didactice necesarea procesului educațional în învățământul vocațional, profesional și tehnic;
• administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri normali;
• implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
• interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de învățământ – preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunității școlare;
• administrația publică locală va garanta servicii de pază și protecție în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;
• acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;
• respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50%;
• respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor.

În calitate de membru al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, am solicitat în repetate rânduri domnului președinte al acestui for, Sorin Ion, să convoace o videoconferință în care să discutăm punctual pe o strategie coerentă, fezabilă și sustenabilă pentru satisfacerea nevoilor elevilor în raport cu finanțarea precară a sistemului de învățământ. Până la acest moment nu am primit niciun răspuns din partea domnului președinte. Lipsa totală de reacție și responsabilitate a conducerii CNFIP în raport cu ceea ce se întâmplă la momentul actual în educație (zeci de mii de elevi nu au acces la educația online), demonstrează rolul pur formal al forului și structura sa (11 membri din 21 sunt desemnați pe criteriu politic), care blochează orice inițiativă a societății civile pentru creșterea finanțării sectorului educațional, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”

Cine face parte din Consiliul care decide finanțarea învățământului preuniversitar:

Componența CNFIP a fost schimbată parțial în luna ianuarie de actului ministru, Monica Anisie.

Din cele 9 persoane schimbate (în afară de cele din structurile asociative) în componența Consiliului care decide finanțarea școlilor prin stabilirea costului standard per-elev, 7 sunt membre PNL sau sunt într-o relație de prietenie cu ministrul Monica Anisie. Noul Consiliu pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar are următoarea componență, potrivit OMEN 5.539/2019:

1. Sorin Ion – Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa – preşedinte; (membru PNL, consilier județean în Dâmbovița)
2. Iuliana Marinela Traşcă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia generală management strategic şi politici publice – vicepreşedinte; (a candidat în 2016 la alegerile pentru Consiliul General al Municipiului București din partea PNL – poziția 39 – Organizația PNL Sector 3)
3. Daniela Bogdan, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia generală inspecţie şi control – membru; (șefa direcției de control din minister, prezentă la ședințe ale PNL București, membră și în „comisia de tăiat hârtii”, coordonatoarea lotului de olimpici internaționali la chimie)
4. Corina Marin, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă – membru; (face parte din vechea componență, nu a fost schimbată)
5. Marilena Nuţă, Şcoala Gimnazială „I. G. Duca“ – membru; (prezentă la ședințe ale PNL București, membră și în „comisia de tăiat hârtii”)
6. Crina Mădălina Ciobanu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia generală juridic – membru; (face parte din vechea componență, nu a fost schimbată)
7. Luminiţa Barcari, secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, fost inspector general de Ialomiţa – membru; (vicepreședinte PNL Ialomița)
8. Liliana-Maria Toderiuc-Fedorca, Inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – membru; (membru în biroul politic al PNL Sector 2)
9. Elena Ignat, Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba – membru; (membru în biroul politic al PNL Alba)
10. Ferencz-Salamon Alpár-László, Şcoala Generală „Jozsef Attila“, Miercurea-Ciuc – membru; (face parte din vechea componență, nu a fost schimbată)
11. Octavian Lucian Popa, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gh. Airinei“, Bucureşti – membru; (director al Colegiului de Poștă, inspector de matematică la ISMB din 23 decembrie 2019)
12. Ortansa Andreea Mihaela Ştirbu, Colegiul Naţional „Ion Maiorescu“, Giurgiu – membru;
13. Simion Hăncescu, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – membru;
14. Marius Ovidiu Nistor, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ – membru;
15. Luminiţa Costache, UNICEF – membru;
16. Antonia-Laura Pup, Consiliul Naţional al Elevilor – membru;
17. Iulian Cristache, Federaţia Asociaţiilor de Părinţi – membru;
18. Alexandru Petrovici, Asociaţia Oraşelor din România – membru;
19. Aurel Gabriel Simionescu, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) – membru;
20. Elena-Cătălina Baran, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) – membru;
21. Nicolae Pandea, Asociaţia Comunelor din România (ACoR) – membru.

Ce atribuții are Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

Existența CNFÎP este prevăzută în Legea educației nr. 1/2011, la art. 104, alin. (4)

„Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului**). Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale***). Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului care ia în considerare costul standard per elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori”

Art 9 a fost modificat de Legea nr. 201/2018 și începând cu anul şcolar 2019 -2020 acesta prevede:

alin (2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat, particular şi confesional, precum şi pentru cel postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

(4) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul «resursa financiară urmează elevul», în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev, unui preşcolar sau antepreşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2) -(4).

Foto: Pexels.com