„De când e la mine în clasă, vine la școală aproape zilnic”. Mărturia unei tinere învățătoare despre copiii din clasa ei care muncesc la câmp

Învățătoarea Cătălina Șuțu (23 de ani) predă la clasa de a II-a într-un sat din Călărași, la două ore de mers cu mașina de București, unde mulți dintre copii muncesc cu părinții lor pe câmp ori au rămas repetenți. Fostă olimpică la Limba Română, la 19 ani, adică imediat după ce a terminat liceul pedagogic, a intrat în învățământ. De-a lungul celor patru ani de predat, Cătălina a reușit în paralel să termine Facultatea de Litere de la Universitatea din București și să se titularizeze. „Înțeleg prin ce trec acești copii. Și eu am crescut la țară, numai că am avut noroc de părinți care să mă bată la cap să învăț“, spune ea. Pentru cei pe care îi învață carte, ogorul ține uneori loc și de școală, și de masă. Dar ea vrea să schimbe această realitate.

Tânăra cu părul lung intră într-o clasă acoperită de o lumină albă. Este acaparată de îmbrățișările copiilor. *Florin, un băiat mai înalt față de restul colegilor, îi spune: „o iubesc pe mama, dar vă iubesc și pe dumneavoastră“. La 10 ani, nu știe să scrie decât cifrele. Din mânuța lui, literele arată aproape toate la fel, lipite ca într-o acoladă pe orizontală. Băiatul nu înțelege noțiunea de „cuvânt“ și nici ce-l delimitează, deși este de cinci ani la școală. Anul acesta, a intrat pentru a treia oară în clasa a II-a, după ce a rămas repetent de două ori.  

Florin ar fi trebuit, de exemplu, să poată copia în caiet propoziții integrale, potrivit profilului absolventului pe care l-a stabilit Ministerul Educației pentru toți elevii din clasa a II-a. Băiatul însă nu cunoaște nici măcar alfabetul. „Florin nu știe să scrie. Când eu făceam literele, el desena linii, bastonașe, altele“, confirmă un băiat care vine lângă banca lui doar ca să spună asta. Apoi se întoarce cu spatele, ca și cum ar fi conștientiza că, deși sunt în aceeași clasă și vin tot din familii modeste, sunt în două realități educaționale diferite. 

„Este un elev cu CES (cerințe educaționale speciale – n.r.), care are nevoie de multă atenție, pentru că are probleme și de vorbire. Părinții m-au implorat să nu-l las și eu repetent. Sunt neputincioși. Nu știu cum să-l ajute“, spune și învățătoarea lui. 

Părinții lui Florin au terminat doar patru clase. Mama lui Florin face curățenie la diverse familii din Călărași, iar tatăl lui muncește cu ziua pe câmp. Cei doi abia se descurcă să le asigure lui Florin și surorii lui, care e la grădiniță, mâncare, haine și o casă. 

Până acum problemele lui au fost lăsate pe umerii săi și ai familiei, dar lucrurile se pot schimba atunci când învățătorii și școlile sunt susținute să facă mai mult. Învățătoarea este convinsă că ar putea să facă progrese cu băiatul, dacă ar putea să stea mai timp cu el după ore, pentru pregătire suplimentară, și dacă lui Florin i-ar fi asigurată o masă caldă la școală. „Este un copil bun. De când e la mine în clasă, vine la școală aproape zilnic, chiar dacă este în urmă față de alți colegi“, spune învățătoarea. 

„Nu poți să faci educație cu copiii, dacă au stomacul gol.“

Cătălina lucrează cât poate de mult cu Florin. Pentru el și pentru alți patru colegi de-ai săi, fiecare apăsat de greutăți în felul său, învățătoarea spune că i-ar ajuta să fie incluși într-un program de afterschool – „școală după școală”. „Dacă aș putea să lucrez mai mult cu ei, în fiecare zi, sunt sigură că s-ar vedea progresele. Au nevoie de timp și atenție dedicate special pentru ei, preferabil într-un program de tip afterschool care să includă și o masă, pentru că sunt din familii vulnerabile. Nu poți să faci educație cu copiii, dacă au stomacul gol.“

World Vision România își dorește să includă încă 100 de copii în programul „Pâine și Mâine“, printre care și cei 18 copii din clasa învățătoarei Cătălina Șuțu. În prezent, prin acest program, peste 1.300 de copii beneficiază de un pachet de servicii socio-educaționale care cuprinde: o masă caldă zilnic la școală plus două ore de ajutor pentru teme și alte activități remediale, consiliere în funcție de nevoile elevilor, acces la tabere de vară și activități de educație non-formală. Poți ajuta în mai puțin de un minut, dacă redirecționezi gratis aici 3,5% din impozitul pe venit sau dacă trimiți 2 euro/lunar prin SMS la 8844 cu textul PAINE. 

Băiatul repetent, care muncește pe câmp cu părinții lui 

*Marius, coleg cu Florin, are tot 10 ani și a rămas repetent tot de două ori. Băiatul are doi frați mai mari care vara pleacă la muncă în străinătate. Părinții săi încearcă să-i asigure traiul din muncile câmpului. 

„Marius mai știe să facă litere, uneori copiază și de pe tablă. Atât cât poate. Acasă nu-l ajută nimeni la teme, părinții îl pun să-i ajute cu muncile câmpului. De asta, și pentru el, ar fi extrem de important să petreacă mai mult timp la școală“, mai spune învățătoarea Șuțu.  

Majoritatea copiilor din clasa ei muncesc uneori cot la cot cu părinții lor.

„Copiii vin și-mi spun: Doamna, mă duc la plivit răsad de roșii, mă duc pe câmp la baloți. Doamna, mă duc să plantez. Doamna, mă duc să tai iarba nu știu cui. Odată mi-a  venit un copil cu mâinile pline de bășici, pline, de la cărat baloți o zi întreagă pentru 50 de lei.“ – învățătoarea Cătălina Șuțu

Trei familii din clasa tinerei Cătălina Șuțu sunt monoparentale, adică cei mici sunt crescuți de un singur părinte, un alt copil vine din centrul de plasament și locuiește cu asistentul maternal, iar în restul familiilor părinții muncesc cu ziua sau ca agricultori sezonieri în străinătate. Dintre cei aproape 30 de părinți, doar unul are studii superioare. Pentru restul, media nivelului de educație este de șase clase.  

„Sunt familii care nu le pot oferi copiilor trei mese pe zi. Copiii deja știu că doamna vine cu sandvișuri, doamna vine cu apă, doamna vine cu un fruct. Și așa facem o masă comună. Nu am cum să mănânc în fața unui copil, dacă știu că el nu a mâncat nimic în ziua respectivă“, spune hotărât învățătoarea. 

„Copiii” Cătălinei Șuțu sunt printre sutele de mii de copii din România care au nevoie să petreacă mai mult timp la școală, ca să țină pasul nu doar cu colegii lor, ci și cu un sistem care îi va condamna la sărăcie, la fel ca pe părinții lor, dacă nu vor avea competențele de bază pentru a se dezvolta, nu doar cele pentru a supraviețui, în această societate. 

Mai multe studii ne arată că educația este singura șansă pentru acești copii la o viață mai bună. Studiul World Vision România „Costul Educației“ arată că la fiecare ciclu de studii absolvit de către un copil sau un tânăr, veniturile lui se vor dubla pe parcursul vieții de adult. 

73% dintre profesorii de la sate afirmă că a scăzut calitatea educației 

Pe de altă parte, pandemia a accentuat pierderile de învățare și, implicit, a scăzut calitatea educației, afirmă 73% dintre profesorii din comunitățile vulnerabile de la sate. Copiii cei mai afectați au fost cei mici și din familii dezavantajate. În ultimii doi ani, a fost greu chiar și pentru un copil dintr-o familie cu un nivel mediu (de educație și de venituri) să învețe să scrie literele online. Pentru un elev dintr-o familie vulnerabilă, însă, șansele au fost aproape de imposibil. 

Cum poți ajuta? 

Cătălina Șuțu face parte dintre puținii tineri din mediul rural care au terminat o facultate: 8 din 100, arată un alt studiu realizat de World Vision România. A reușit prin propria ambiție, dar și prin sprijinul moral al părinților, care chiar dacă sunt „oameni simpli, mereu au bătut-o la cap să învețe“. Nu toți copiii și tinerii din mediul rural însă vin din familii care, dincolo de sărăcie, să poată înțelege că doar prin educație poți avea o viață mai bună. Unu din trei părinți din mediul rural consideră că pentru a-ţi găsi de lucru este mai important să ai relații decât să termini o școală.

Aici însă pot interveni pedagogii dedicați precum Cătălina Șuțu care pot aduce o schimbare relevantă în viața lui Florin, Marius și a tuturor copiilor din familii vulnerabile. 

Misiunea Cătălinei, în calitate de cadru didactic pentru copii de la sat, nu este ușoară, dar nici imposibilă dacă primește sprijinul necesar. Din acest motiv, World Vision România vrea să includă clasa ei în programul „Pâine și Mâine“. De la demararea programului în 2016, 82 % dintre copiii incluși au avut rezultate mai bune la Matematică și 85% la Română, mai arată datele organizației.

Poți susține și tu copiii din mediul rural să meargă la școală dacă redirecționezi gratis aici 3,5% din impozitul pe venit (durează mai puțin de un minut) sau dacă trimiți 2 euro/lunar prin SMS la 8844 cu textul PAINE.

*Numele copiilor au fost schimbate pentru le proteja identitatea și dreptul la educație.

________

Despre autor: Florinela Iosip este content writer la World Vision România, unde scrie despre cum poți ajuta copiii cei mai vulnerabili. Până să ajungă în lumea ONG-urilor, a lucrat ca reporter la Libertatea, Școala 9, Adevărul și Realitatea TV.