„Sistemul de învățământ trebuie să înceteze să tolereze derivele interpretative ale unor profesori care propovăduiesc virtuțile regimurilor totalitare, fie ele de stânga sau de dreapta”, a declarat Daniel Șandru, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în cadrul evenimentului de aprobare a programei școlare pentru disciplina „Istoria comunismului din România”.
Acesta a anunțat că se elaborează o strategie de politici integrate ale memoriei și consolidare a democrației: „Strategia va trata problema predării istoriei totalitarismelor în învățământul românesc, axându-se atât pe consolidarea competențelor critice în rândul elevilor, dar mai ales pe formarea unui corp de profesori și specialiști care să aplice nemijlocit măsurile concrete”.
- Declarațiile vin în contextul în care la alegerile parlamentare trei partide extremiste au obținut 30% dintre voturi, iar în primul tur al alegerilor prezidențiale, un candidat pro-rus, cu discurs neo-legionar și antisemit, Călin Georgescu, a obținut cele mai multe voturi. Curtea Constituțională a decis vineri, 6 decembrie, într-o hotărâre fără precedent, anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale.
Redăm declarațiile lui Daniel Șandru:
„Unul dintre pericolele fundamentale cu care se confruntă astăzi libertatea în România constă în asimilarea superficială și total insuficientă a valorilor democratice la nivelul întregii societăți. Un altul, la fel de mare, este produs de capacitatea mecanismelor autoritariste de diversiune ideologică de a produce o reală criză cognitivă colectivă. Decidenții politici din România, administrația sa și, mai ales, învățământul său trebuie să-și asume provocările consolidării spiritului critic în rândul tuturor categoriilor de cetățeni ai României, așa cum a subliniat, de altfel, și doamna ministru. Doar cerând și privind mai mult de la societatea în care trăiesc, cetățenii acestei țări, tineri sau mai puțini tineri, vor fi, la rândul lor, doritori să dea mai mult. Statul nu poate substitui, prin politic și educație, dorința unei societăți de a trăi liber, iar cetățenii care cred în libertate nu pot fi formați de pe o zi pe alta prin legi sau regulamente.
Este nevoie de multă muncă, dar mai ales de o totală încredere în valorile libertății, pe care nu le putem doar clama în actele noastre publice, fără a le regăsi în faptele noastre de zi cu zi. România și românii au urgentă nevoie de obiectivare, de o absorbție critică a propriei istorii, care să treacă dincolo de copertele cărților de istorie, care să pătrundă în gândurile și convingerile noastre de zi cu zi. Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este doar rodul unei diversiuni propagandistice bine gândite, ci și al unei evoluții structurale pe care cei mai mulți dintre noi am ignorat-o, lăsându-ne amăgiți de conformismul declarațiilor publice și de falsa siguranță a ireversibilității democrației în România. Pilonul antidemocratic, etnicist și obscurantist din societate nu doar că a reușit să evite consecințele căderii comunismului, dar a și reușit să câștige din ce în ce mai mulți adepți în România democrată.
Pe acest fond, răul totalitar s-a estompat în mintea multora dintre concetățenii noștri, iar mulți dintre cei care l-au trăit au ajuns să-l considere preferabil imperfectei noastre democrații. Drept urmare, consider că necesitatea unei educații antitotalitare, a unor minime competențe istorice în rândul unor categorii profesionale menite să apere democrația și justiția nu mai poate fi ignorat. Nu mai poate fi trecută cu vederea nici slaba capacitate a societății românești, în ansamblu ei, de a contracara dezinformare și propaganda ostile. Acum este mai clar ca niciodată că acestea sunt amenințări la adresa securității naționale, pe care România este obligată să le trateze neîntârziat, cu toată seriozitatea, alocând toate resursele umane și materiale necesare. În absența unei astfel de politici, riscăm deteriorarea rapidă a democrației în România și pierderea echilibrului social.
În consecință, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului anunță faptul că a trecut la elaborarea unei strategii de politici integrate ale memoriei și consolidare a democrației, în acord cu atribuțiile care decurg din fundamentele sale juridice. Strategia va trata problema predării istoriei totalitarismelor în învățământul românesc, axându-se atât pe consolidarea competențelor critice în rândul elevilor, dar mai ales pe formarea unui corp de profesori și specialiști care să aplice nemijlocit măsurile concrete.
O direcție de acțiune importantă acestei dimensiuni va fi dedicată dezinformării și propagandei ale căror efecte trebuie combătute din stadiile formative timpurii. Important în acest sens este interacțiunea dintre cei care combat profesionist dezinformarea și profesioniștii din educație. Sistemul de învățământ trebuie să înceteze să tolereze derivele interpretative ale unor profesori care propovăduiesc virtuțile regimurilor totalitare, fie ele de stânga sau de dreapta. Ele nu au nimic de-a face cu libertatea, căci își întemeiază așa-zisele argumente pe falsuri flagrante și omisiuni impardonabile.”
Despre istoria comunismului
În afară de disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul”, elevii de liceu vor avea inclusă în trunchiul comun și „Istoria comunismului din România”, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Anul trecut, planurile-cadru pentru liceu au fost modificate, după ce disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” va avea o oră în plus pe săptămână pentru elevii de clasa a XI-a, conform unor ordine publicate în Monitorul Oficial.
Articolul 88 – „(3) Planurile-cadru ale învățământului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul“ și „Istoria comunismului din România“, ca discipline școlare, parte a trunchiului comun.
(6) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din România“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză și investigație în domeniu, folosind și expertiza altor instituții: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică.”
- La începutul lunii august 2022, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat că susține introducerea în programa de studii liceale a disciplinei Istoria Comunismului, materie care să fie menționată în legea învățământului preuniversitar.
Informații de context
Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul Educației condus de aceeași Ligia Deca ce a promovat Legea nu a pus, însă, în dezbatere nici până acum vreo propunere de programă școlară liceală.
Planurile-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Cel mai recent, secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru a declarat că planurile-cadru care conțin materiile pe care elevii de liceu ar trebui de acum înainte să le studieze, considerate de reprezentanți ai Ministerului Educației „o problemă arzătoare”, ar putea fi publicate în consultare publică abia peste două luni, de la 1 ianuarie 2025.
- Noul termen este a cincea amânare a planurilor-cadru care ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate în luna martie a acestui an, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației prin ordin al ministrului Ligia Deca. De remarcat că data de 1 ianuarie 2025 ocolește toate alegerile politice din România, alegeri în care de la vârful educației candidează chiar secretarul de stat Florian Lixandru și ministrul Ligia Deca.
Planurile-cadru noi ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, a spus în prima zi de cursuri din septembrie, la Digi24, că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acestea, între timp Deca devenind candidată PNL Vâlcea la Senatul României.
Amintim că în acest an școlar (2024-2025), elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Nimeni nu va avea de pierdut, chiar dacă planurile-cadru vor fi cumva regândite și vor apărea schimbări structurale, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru pe 16 septembrie. Oficialul a vorbit despre faptul că vor fi puse în dezbatere publică în curând noile planuri-cadru, documente ce vor genera temeri din partea profesorilor, a spus el.
Precizările lui veneau după ce Edupedu.ro a relatat că planurile-cadru sunt în analize de impact, după cum a declarat în prima zi de cursuri ministra Ligia Deca, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației măsoară câte ore și posturi dispar sau sunt adăugate pe noile organizări ale disciplinelor în școală.
Citește și:
Predarea istoriei totalitarismului la școală e singura armă eficientă de apărare în faţa diversiunilor propagandistice, spune președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, care propune cursuri pentru elevi și formare pentru profesori
3 octombrie 2023 – Noi discipline anunțate de Ligia Deca: “Istoria, robia și deportarea romilor”, opțională pentru elevii de gimnaziu și liceu, iar “Istoria Comunismului din România” se va studia obligatoriu la liceu
martie 2023 – O nouă disciplină pentru elevii de liceu va fi inclusă în trunchiul comun, potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar: Istoria comunismului din România
8 august 2022 – Istoria comunismului ca instrument politic. Institutul care studiază crimele comuniștilor sprijină propunerea din menționare a acestei materii în proiectul noii legi. Forul atribuie ideea liderului liberal Alexandru Muraru, angajat în campania pentru legile educației, fratele unui fost președinte al IICCMER / Propunerea fusese făcută și de o organizație independentă
Redacția
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă