Bună, rea, tradiția în România este ca intrarea într-un liceu anume să se facă pe bază de concurs. Soluția în care media se făcea între rezultatele din gimnaziu și media de la evaluarea națională era corectă teoretic, dar catastrofală în practică: mediile din gimnaziu nu aveau nicio relevanță, fiind, în realitate, o fraudă masivă.
Soluția ca doar evaluarea națională să conteze este greșită pentru că, în realitate, elevii și profesorii vor neglija toate materiile în afară de română și matematică. Niciuna din cele două soluții de mai sus nu lasă liceului nicio părticică de decizie, ceea ce nu e tocmai bine.
Soluția potrivit căreia selecția e făcută de liceul însuși e ridicolă, din pricina evidentelor pile și șpăgi, tot tradiții românești și ele.
Soluția corectă, ușor de pus în practică, care evită arbitrariul, verifică tot ceea ce știe elevul, nu doar matematică și română, și lasă și liceul să-și spună cuvântul este următoarea:
1) se “dă” evaluarea națională la:
- a) matematică+informatică*
- b) română**
- c) ştiințe (fizică, chimie, biologie)
- d) umanistice (istorie, geografie) ***.
2) Cu un an înainte, fiecare liceu stabileşte, pentru fiecare filieră, coeficienți pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4 coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0.
3) Elevii fac max. 10 opțiuni.
4) Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare liceu/filieră ales/aleasă de elev.
5) Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie. Evident, pentru liceele vocaționale, trebuie făcute reglementări suplimentare, cu toate că ar trebui să ne punem întrebarea – nu am un răspuns la ea – dacă nu cumva ar trebui să renunțăm la ele și să găsim mijloace alternative și mai eficiente pentru elevii cu adevărat talentați.
Ce rezolvă această modalitate:
1) elevii vor fi încurajați să învețe la toate materiile.
2) Profesorii, la toate materiile, vor avea tot interesul să predea bine. Nu vor mai fi profesori de rangul 1 (mate, română) şi restul.
3) Liceele pot să fie parte a procesului de selecție, prin stabilirea coeficienților. Nu se introduce posibilitatea pilelor ca în situația în care liceele dau ele însele examene.
4) Se elimină arbitrariul din notarea la clasă, fără să se piardă luarea în considerare a tot ceea ce se predă.
5) Calitatea fiecărei școli și a fiecărui profesor vor putea fi ușor măsurate: atât după notele copiilor la evaluarea națională, cât și privind diferența dintre notele de la examene și cele de la clasă.
Care sunt contraargumentele?
1) “Săracii copii, vor avea prea mult de învățat!”.
Răspuns: aşa, şi? Nu învățarea științelor de bază, exacte și umanistice e rolul şcolii? Per a contrario are cineva curajul să își asume că rolul şcolii e să nu-i învățăm pe copii esența?
2) “Iar schimbăm?”
Răspuns: nu schimbați nimic dacă sunteți mulțumiți cu ce aveți acum.
Această schimbare ar trebui introdusă începând cu vara lui 2024 în paralel cu lungirea anului şcolar cu 3 săptămâni.
Mai sunt câteva elemente esențiale de adăugat:
- Sistemul corect este învățământ obligatoriu de 10 ani: de la 6 ani (clasa pregătitoare) la 16 ani (clasa a IX-a). Orice ar scrie în lege, de exemplu învățământ obligatoriu de 12 ani, este degeaba: în realitate nu se va respecta (da, hârtia acceptă orice năzbâtie scrie cineva pe ea) și, în plus, dreptul legal de a munci este de la 16 ani.
- Locul clasei a IX-a este la gimnaziu. Efectele pozitive ar fi cel puțin trei:
- ne-am asigura că tinerii din rural termină 10 ani de studiu la ei acasă.
- În sfârșit evaluarea națională ar avea logică: copiii nu ar da examen pentru a continua… învățământul obligatoriu. Ce aberație întreținem, totuși, de ani de zile…
- Numărul locurilor în ”liceele bune” ar crește considerabil. În loc de, de exemplu, 4 ani a câte 2 clase cu 27 de elevi (deci 54 de elevi pe an) am avea 3 ani a câte 3 clase cu 24 de elevi, deci 72 de elevi pe an…
Este de reținut că aceste soluții au fost legiferate în 2011 prin Legea 1. Ele ar fi fost aplicate de ani buni dacă guvernele din 2012 încoace ar fi gândit în interesul copiilor. Din păcate nu cred că cineva va avea clarviziunea să pună în aplicare un lucru atât de simplu și eficient. Bănuiesc că se va veni din nou cu soluții alambicate, fără efecte în real. Așa că, din păcate, tot pe cont propriu sunteți și tot cu cele trei soluții tradiționale rămâneți:
A) meditații,
B) meditații şi
C) meditații.
Restul vor fi, probabil, poveşti de adormit electorat.
* prin „informatică” înțeleg „algoritmică”.
** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente de limbă străină
*** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente din alte umanistice, în funcție de programa școlară parcursă
__________
Despre autor:
Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în 2009-2012, perioadă în care a implementat o nouă lege a educației, bazată pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie condus de Mircea Miclea (Legea educației nr. 1/2011, în vigoare și în prezent, dar modificată masiv de toate partidele care s-au succedat la putere). A fost consilier prezidențial în domeniul educație și europarlamentar. În prezent, face parte din corpul de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova în eforturile de a implementa Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Chimist cu doctoratul obținut la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea laureatului Nobel Jean-Marie Lehn, Daniel Funeriu a fost cercetător în Japonia și SUA, înainte de a reveni în țară.
Nota redacției: Opiniile autorului, exprimate în acest articol, nu sunt neapărat și opiniile redacției.
Mihai Coman
Cristian Pantazi
Raluca Pantazi
Redacția
C.I.
Ioana Nicolescu
10 comments
Profesorii au pareri și opinii doar în legătură cu activitatea lor și anume de ce sa se prelungească anul școlar cu 3 săptămâni,dar păreri in legătură cu nr.mare de ore al elevilor,programa complexa,manualele proaste,ghiozdanele de 10 kg…….pentru asta nu au opinii.Profesorii sunt cei care nu vor schimbare,le este foarte bine așa,sunt neimplicați și nu răspund de 32 de ani în niciun fel pentru ce fac la orele de curs.
Solutii ar fi multe, dar problema principala e mentalitatea (a profesorilor, a parintilor, a societatii in general), nu doar conducerea haotica. De fapt conducerea e dupa chipul si asemanarea sistemului. Un sistem stabil, care se automentine si orice reforma este respinsa pe motiv ca e utopica, nepotrivita caracterului scolii romanesti, etc. De fapt ar modifica un “echilibru” pe care nimeni nu-l vrea stricat.
Cel mai bun exemplu e complicitatea profesori-societate pentru eliminarea ponderii mediei generale la admitere si a tezelor, impotriva logicii si a oricaror tendinte moderne.
Argumentul principal, anume ca un elev care ia 10 pe pile poate ocupa locul altuia la un liceu “bun” e fals. Un 9.5 la evaluare, rotunjit e 10, deci media a fost corecta. Daca iei sub 9.5, adio liceu “bun”. Daca iei 7, o sa ajungi tot la un liceu de 7, unde sunt locuri suficiente, iar cele 0,5 puncte castigate nu sunt atat de relevante. Iar daca nu reusesti sa intri la un liceu de 7, atunci nu poti sa dai vina doar pe pilele altuia. Deci o falsa problema, cu o “rezolvare” care face mult mai mult rau decat bine.
Evaluarea trebuie sa fie obiectiva, continua si acoperitoare. La noi nu poate fi obiectiva pentru ca programele nu sunt calibrate pentru elevul mediu. Din acest motiv profesorii nu predau materia integral, selecteaza doar capitolele importante, iar evaluarea e “flexibila”, in functie de “nivelul clasei”.
Evaluarea nu e nici continua, si asa se ajunge la situatia aberanta in care elev de 9-10 ia 6-7 la examen. Parintele afla mult prea tarziu nivelul real pentru a mai putea corecta ceva. Prin faptul ca examenul acopera doar trei materii se ajunge la faptul ca elevii ignora complet restul.
Primul lucru care ar trebui facut e revizuirea programelor, care trebuie calibrate pentru un elev mediu, care munceste doua ore pe zi in afara scolii. Iar pentru cei cu posibilitati intelectuale peste medii trebuie reglementate clase si licee de elita, nu doar pe hartie cum e acum, ci cu programa speciala.
Problema evaluarii se poate rezolva foarte simplu prin teze cu subiect unic. Infrastructura exista, costurile ar fi minime. Parinti ar afla in timp util nivelul real al elevului, iar media ar fi relevanta la admitere.
In acelasi timp ar fi si un instrument pentru evaluarea profesorilor, o analiza statistica a diferentelor dintre nota la clasa si cea de la teze cu subiect unic ar releva imediat tendintele de supra sau sub evalualre. Dar cand am sugerat o astfel de analiza (sau metode mai complexe de evaluare in loc de medii) unui profesor, mi s-a replicat ca e o utopie, nu se poate asa ceva la noi. Corect. Nu se poate pana nu vor trece cateva generatii.
Domnule Funeriu,
cred ca dupa un stagiu de doi ani in judetul Calarasi (unde sunt multe catedre vacante) ati fi in masura sa va dati cu parerea. Pana atunci, joc de glezne in laboratorul din Munchen!
Orice reformă trebuie începută de la manuale și aici ma refer la conținutul acestora și numărul manualelor cărate zilnic de un copil din clasele 0-8, uneori ghiozdanul ajungând să cântărească și 10 kg!!
După ce se rezolvă acest aspect, putem discuta și de alte reforme. Fiindcă automat această reformă va duce la schimbarea multor aspecte legate de învățământul preuniversitar.
Cu toată considerația pentru domnul Funeriu, a cărui activitate de ministru al educației am apreciat-o (mai degrabă pentru ținuta intelectuală și pentru camerele de supraveghere la examene decât pentru ideile moderniste), aș vrea să-l întreb: câte ore a predat în învățământul preuniversitar? Pentru că, dacă a predat la clasele 5-12 măcar un an școlar, ar vedea lucrurile într-o altă lumină. Ar înțelege poate că, oricât de logice și interesante ar fi schimbările propuse de dânsul, ele nu se vor aplica unor elevi și părinți ideali. Trăim vremuri în care deja se afirmă că „săracii copii au prea mult de învățat!” și, mai grav, acești copii, cu infime excepții pe la școlile de elită din marile orașe, sunt analfabeți funcțional și dependenți de telefonul mobil. E o iluzie să credem că, dacă vor intra mai multe materii la examene, copiii vor învăța mai mult. Ei nici acum nu învață mai mult la română și matematică, pentru că nu mai sunt capabili să învețe. De ce? Pentru că elevul de azi nu mai învață ce îi spune un profesor, ci „descoperă”, nu mai memorează ci „creează”, nu mai muncește, ci se joacă. Idei moderne, reformatoare, sunt interesante, da, dar… pentru grădiniță și clasele primare. Aplicate claselor gimnaziale și liceale au dus la incapacitatea intelectuală a elevilor, la demotivarea profesorilor. La meditații recurg când e vorba să intre la liceu; ce fac la meditații este școală clasică, cu memorat, exersat, repetat etc., lucruri pe care profesorii nu mai au voie să le aplice și nu mai au pârghiile să le pretindă la clasă. Problema este că în ultima vreme nici la meditații nu se mai poate face nimic, copiii au o capacitate tot mai scăzută de a se concentra, de a memora. Mulți profesori au renunțat să dea meditații tocmai din acest motiv. Părinții insistă să le medităm copiii, pentru că nu știu/nu au timp/ nu au chef să se ocupe de ei. Nu îi mai controlează la teme, nu îi mai pun să spună lecția, nu îi mai pun să citească cu voce tare până citesc fără greșeală. Noi așa am apucat, să ne pună părinții „cu burta pe carte”. Degeaba s-au umplut sălile de clasă de calculatoare, proiectoare, table inteligente, elevii le folosesc să asculte manele în pauze și să acceseze tik-tok! Degeaba e profesorul creativ dacă are 38 de elevi în clasă!
Repet, niciun expert în educație nu e expert decât dacă are experiența predării în preuniversitar, și nu la o școală de elită!
Foarte adevărat comentariul!
Nici nu știți ce preocupări și ce limbaj au mulți dintre elevii școlilor de provincie!
>>lungirea anului şcolar cu 3 săptămâni.
De unde obsesia asta cu lungirea anului scolar? Au lungit traktoristul si dulapul anul scolar cu saptamana verde. Mai trebuie adaugate saptamanile galbena, rosie, multicolora? Poate Funeriu crede ca se mai face scoala la 40 de grade vara in niste cladiri de tip cuptor? Un an scolar mai lung merge in tarile nordice sau in UK, unde este racoare.
Numarul de ore pe care un copil le petrece in Romania la scoala, in cladirile alea neprietenoase, comuniste, este comparabil cu numarul de ore pe care le petrece la scoala un copil in Germania sau in Austria. Solutia lu’ Funeriu este sa petreaca mai mult timp in spatii neprietenoase si cu profi prost pregatiti.
In concluzie solutia Funeriu pentru coruptia romaneasca, calitatea proasta a invatamantului etc. este stresarea elevului cu 4 examene. De ce sa nu castige si profii de geografie un ban din meditatii?
Da, de acord cu dvs.!
Argumente imbatalile, expuse sistematizat, ca de obicei!
Curand, vor simți tot mai mulți necesitatea implementarii ideilor noi, dar nu vor mai avea cu cine, pentru cine!
Efortul va fi tot mai mare, cu cat nu facem nimic azi!
Avem senzatia ca stam pe loc, dar de fapt regresam cand tot amanam schimbarea!
Total de acord! Fiecare disciplina ar reprimi valoarea ei. Elevii s-ar dezvolta armonios, holistic. Ne-am alinia la nivelurile de învățământ europene și nu numai, unde clasa a IX face parte din ciclul gimnazial (intermediar).
Foarte interesantă propunerea Domnului Daniel Funeriu. Apreciez foarte mult preocupările dânsului pentru reformarea sistemului național de educație. Propun spre analiză și varianta simplificată pe care am trimis-o eu la ME în perioada dezbaterilor pe proiectele de legi ale educației.
Propuneri pentru procedurile de Admitere la liceu
– În proiectul de lege apare la Art. 74 –
Autor: Prof. Titu Mastan, Brașov
Propunerea este ca Art. 74 să se completeze/modifice foarte mult.
Prezint mai jos articolele care să conțină propunerile de modificări, și, pentru coerență, unele cuvinte de legătură:
(1) După absolvirea gimnaziului, elevii susțin examenul de evaluare națională pentru clasa a VIII-a. Acest examen se organizează pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației.
(2) Acest examen constă din două probe scrise: limbă, comunicare și științe umanistice (proba 1), matematică şi ştiinţe ale naturii (proba 2), și se finalizează cu două note, câte una pentru fiecare probă. În cadrul fiecărei probe vor apărea itemi de evaluare din disciplinele specifice în anumite ponderi, având în vedere și ponderea lor în planurile cadru de gimnaziu. Exemplu: la proba 1 – Limba română 80% + limbi străine 10% + științe umanistice 10%; la proba 2 – matematică 75% + fizică/chimie/biologie 25%. Ponderile vor fi stabilite de specialiști în domeniul științelor educației.
(3) Admiterea la liceu se face în baza rezultatelor obținute la Evaluarea națională, ținând cont de opțiunile elevilor, prin repartiție computerizată, la nivel național.
(4) Ierarhizarea și selecția elevilor se face în baza unei medii ponderate a celor două note obținute la evaluarea națională, în funcție de filierea și profilul pentru care optează elevul, astfel:
– dacă opțiunea elevului este pentru profil real și respectiv tehnologic – media ponderată de admitere = 40%*nota de la proba 1 + 60%*nota de la proba 2;
– dacă opțiunea elevului este pentru profil umanist – media ponderată de admitere = 60%*nota de la proba 1 + 40%*nota de la proba 2 .
(9) Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național pot organiza clase/grupe de excelență, formate din elevi admiși pe baza repartizării computerizate, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, printr-un proces de selecție locală/personalizată sau pe baza mediei ponderate de admitere.
(10) O clasă de excelență poate fi pentru o singură disciplină sau poate fi mixtă, formată din două grupe de excelență de specializări diferite (ex matematică + fizică, fizică + chimie etc).
Justificarea modificărilor propuse / Obiectivele:
O1. Simplificarea procedurilor de admitere;
O2. Creșterea echității evaluării pentru admitere, prin subiecte unitare (elaborate la nivel național, de către specialiști în domeniu) și implicit eliminarea posibilităților de influențare a rezultatelor evaluării prin intervenții sau scurgeri de informații de la nivelul unor unități de învățământ;
O3. Evitarea supraaglomerării cu examene a absolvenților de clasa a VIII-a, a stressului și cheltuielilor familiilor elevilor;
O4. Evitarea supraaglomerării colegiilor cu examene de admitere, Bacalaureat etc, în aceeași perioadă a anului școlar;
O5. Creșterea nivelului de adecvare a elevilor cu profilul/specializarea aleasă prin opțiune, in funcție de competențele demonstrate, și cuantificate în note, la evaluarea națională.