„Oameni buni, apărați ideile bune, cereți-le, că altfel tot proștii o să vă conducă!” Apelul vine de la fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, care în 2011 a aplicat Legea educației cunoscută sub numele Miclea-Funeriu ce prevedea înlocuirea Evaluării Naționale susținute și astăzi doar la Română și Matematică în Evaluare multidisciplinară, cu probe de științe, informatică, limbi străine. Guvernul Ponta a anulat noua examinare, care este însă cerută, la 13 ani de la legiferare și anulare, printr-un apel public de către directorul școlar Viforel Dorobanțu și de către sindicatele profesorilor.
Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru Daniel Funeriu, astăzi înalt consilier european în domeniul educației care asistă Republica Moldova în reformele educaționale, a declarat că efectul introducerii unei evaluări multidisciplinare la final de gimnaziu ar fi acela că „am avea copii mai deștepți și mai buni: nu s-a inventat metoda să înveți mai puține materii și să știi mai multe”.
„Apoi ar beneficia corpul profesoral, pentru că nu am mai avea, cum avem azi, în cancelarii, profesori așa-zis «importanți», cei din a căror materie «se dă» (Română și Matematică) și cei – tot atât de importanți în opinia mea – din a căror materie «nu se dă» și ale căror materii sunt neglijate în anii terminali de gimnaziu, pentru că se creează de fapt un curriculum paralel din «ce se dă». Ar aduce mai mulți oameni către cariera didactică”, a continuat Daniel Funeriu.
Fostul ministru a declarat că ar aplica „imediat” Evaluarea Națională multidisciplinară la final de gimnaziu, în locul actualei Evaluări, dacă ar deține astăzi conducerea portofoliului educației.
„Gândiți-vă dacă ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți. Evaluarea Națională de la acest moment asta produce. Structura actuală a Evaluării Naționale produce, în cel mai bun caz, roboței de rezolvat probleme standardizate”, a avertizat Funeriu. Amintim că admiterea la liceu propusă în urmă cu doi ani de Daniel Funeriu prevede posibilitatea ca liceele să stabilească la admitere, pentru fiecare filieră, un anumit coeficient pentru fiecare din cele 4 examene care ar urma să compună Evaluarea Națională (Matematică+informatică, Română și limbi străine, Științe -fizică, chimie, biologie -, Umanistice – istorie, geografie), iar la repartizarea la liceu calculatorul să facă repartiția în funcție de acești coeficienți și de opțiunea elevilor (Detalii aici).
Rep: La 13 ani după ce ați introdus în Legea educației o Evaluare Națională schimbată, care ar fi urmat să fie susținută transdisciplinar la matematică și științe, disciplinar la română, la limbă străină, la informatică, dar care a fost anulată de Guvernul Ponta, vedem apelul unui director de școală către profesori de a renunța la Evaluarea care se aplică din 1995 până astăzi și de a avea evaluare multidisciplinară. Ca ministru care a văzut cum este anulată această propunere, cum credeți că poate deveni ea realitate pentru elevi?
Daniel Funeriu: Există două adevăruri. Primul: o materie neevaluată este o materie neînvățată, peste tot în lume. Al doilea adevăr este că oricărei idei bune care schimbă obișnuințe întipărite adânc în oameni îi ia zece ani până să fie înțeleasă și internalizată.
Pentru orice creier normal, textul legii din 2011 era salvator. Evaluăm într-un mod inteligent copiii la tot ceea ce li s-a predat (detalii aici). Dar România nu este a lui Miclea, a lui Funeriu sau a lui Viforel Dorobanțu. România este a românilor, care trebuie să se lupte pentru mai binele copiilor lor. Degeaba niște creiere luminate dau legi bune, dacă poporul nu apără aplicarea acelor legi. Avem exemple: Clasa pregătitoare greu acceptată, astăzi îmbrățișată de toată lumea. Corectitudinea la examene, prin camere de luat vederi la Bacalaureat, a produs atunci revoluție socială, astăzi nimeni n-ar avea curajul să le elimine. Cruciada antiplagiat pe care am început-o în indiferența generală în 2011 astăzi este un subiect societal major. Iată câteva exemple de idei care au pătruns în societate.
E ca focul. Toată lumea îl folosește, dar puțini știu cine a fost Promoteu. Așa și cu ideile bune: oameni buni, apărațile, cereți-le, că altfel tot proștii o să vă conducă!
Rep: Care ar fi marii câștigători ai aplicării unei evaluări multidisciplinare la final de gimnaziu, în locul evaluării exclusiv la Română și Matematică de astăzi?
Daniel Funeriu: Am avea copii mai deștepți și mai buni: nu s-a inventat metoda să înveți mai puține materii și să știi mai multe. Sau dacă vreun politician vă spune că s-a inventat, vă minte.
Apoi ar beneficia corpul profesoral, pentru că nu am mai avea, cum avem azi, în cancelarii, profesori așa-zis „importanți”, cei din a căror materie „se dă” (Română și Matematică) și cei – tot atât de importanți în opinia mea – din a căror materie „nu se dă” și ale căror materii sunt neglijate în anii terminali de gimnaziu, pentru că se creează de fapt un curriculum paralel din „ce se dă”.
Ar aduce mai mulți oameni către cariera didactică.
Vedeți dvs, toate aceste lucruri pentru care Miclea, eu și alții ne luptăm ar produce profund în societate o dinamică a învățării. Ar produce o atitudine societală favorabilă învățării și educației, am avea, spus plastic, milioane de bunici care le spun nepoților: „învață, că ce ai în cap nu-ți ia nimeni!” În loc să avem părinți care cred că școala vieții bate învățătura temeinică.
Un exemplu plastic, la ordinea zilei: gândiți-vă dacă ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți. Evaluarea Națională de la acest moment asta produce. Structura actuală a Evaluării Naționale produce, în cel mai bun caz, roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate.
În primul rând, o evaluare multidisciplinară ar duce la o populație mai înalt educată, care ar avea un grad superior de discernământ. Bineînțeles, lumea în care trăim, meseriile pe care le exercităm, instrumentele pe care le folosim sunt tot mai complexe, tot așa cum și instrumentele de manipulare sunt mai complexe. Din acest motiv, câștigătorii luptei cu viitorul vor fi cei care au o minte mai complex structurată, capabili de mobilitate intelectuală mai mare. Problemele vieții vor fi tot mai complexe. Ele vor necesita o mobilizare mai rapidă și mai complexă a unor cunoștințe care trebuie să se afle la purtător, în creierul purtătorului, nu pe Google sau ChatGPT. În concluzie, mai multă cunoaștere înseamnă mai bună structură intelectuală, mai mare mobilitate intelectuală și ocupațională, mai mult discernământ, mai puțină obezitate intelectuală. Îndemnul meu e simplu: nu mai alegeți proști!
Rep: Dacă astăzi ați fi ministru, ați modifica articolul din Legea 1/2011 care prevedea evaluarea multidisciplinară, l-ați aplica diferit față de cum era el în lege acum 13 ani, când dvs conduceați portofoliul educației?
Daniel Funeriu: Nu semnificativ. Aș face, însă, altceva: l-aș aplica imediat. Nu aș schimba nimic semnificativ.
Rep: În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, considerați că ar trebui impulsionată în școală studierea artelor și practicarea sporturilor?
Daniel Funeriu: Absolut! Sunt adeptul predării lucrurilor fundamentale: științe (matematică, fizică, chimie, biologie), umaniste (limbi, istorie, geografie), arte și sport. Cred că ar fi bine ca un elev mai bun la arte sau la sport să primească un bonus la Evaluarea Națională.
Rep: Una dintre marile diferențe dintre sistemul românesc de învățământ și cel aplicat de statele occidentale cu rezultate bune la PISA îl reprezintă programul școlar: în cele mai multe țări europene elevii stau la școală și după prânz, pentru câteva ore, nu pentru a-și face temele, ci pentru a continua școala. În România, părinții care pot aleargă după afterschooluri, a căror activitate educațională scapă verificărilor sistemice. Este acceptabil azi, în România, ca primăriile, ministerul și politicienii să răspundă că nu se poate da mâncare caldă la școală și că elevii nu pot rămâne apoi câteva ore tot cu profesorii lor pentru că „nu sunt spații suficiente pentru educație”?
Daniel Funeriu: Revin la teza esențială pe care am susținut-o în acest interviu: pe ăștia i-ați votat, acum suportați consecințele acelui vot! Am avut alegeri locale, nu am văzut, nici în sectoarele Bucureștiului, nici în Iași, Timișoara, Craiova sau altundeva solicitări masive ale părinților pentru ca primarii să construiască școli. Politicienii, pentru voturi, fac ce li se cere. Nu ați cerut, nu v-au dat. Știu că sunt unii care încearcă, să vedem ce vor și reuși, dar ecuația e simplă: nu ceri, nu primești.
Rep: Care este analiza dvs, de ce nu ies în stradă părinții și profesorii pentru educație, așa cum au ieșit pentru justiție?
Daniel Funeriu: În justiție, nu există soluții pe cont propriu. Nu-ți poți rezolva pe cont propriu la judecător sau procuror problema. În educație există o soluție pe cont propriu: meditațiile și transferul la o școală presupus mai bună. Astăzi, la fel ca în comunism, atunci când sistemul nu te servește, în educație găsești soluții pe cont propriu. Unicele soluții astăzi: meditațiile. Sistemul nu este de partea părinților și a elevilor și oamenii preferă soluțiile pe cont propriu, mai la îndemână decât ieșirile în stradă pentru soluții sistemice.
___
Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în 2009-2012, perioadă în care a implementat o nouă lege a educației, bazată pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie condus de Mircea Miclea (Legea educației nr. 1/2011, cunoscută sub numele Legea Miclea-Funeriu). A fost consilier prezidențial în domeniul educație și europarlamentar. În prezent, face parte din corpul de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova în eforturile de a implementa Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Chimist cu doctoratul obținut la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea laureatului Nobel Jean-Marie Lehn, Daniel Funeriu a fost cercetător în Japonia și SUA, înainte de a reveni în țară.