“Merită să studiezi și să obții o licență de facultate în străinătate doar dacă te vezi locuind și muncind ulterior acolo”, susține Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu difuzat la Radio EBS vineri, 3 decembrie. Acesta mai subliniază că varianta “studiez afară după care revin în țară” le poate pune probleme de integrare absolvenților de liceu care optează pentru acest lucru.
Daniel David a atras atenția, astfel, că unui absolvent care își imaginează un viitor în străinătate îi recomandă să studieze ciclul de licență, din start, în străinătate: “Le spun totdeauna tinerilor: ‘dacă planul tău de viață este în Germania, Marea Britanie, Franța, e ok atunci să mergi să începi să faci studiile de licență acolo, fiindcă vei fi mai bine integrat în sistemul și în societatea de acolo, o să îți găsești o platformă de viață și de muncă'”.
Pentru cei care își doresc o continuitate în România, ar fi bine să urmeze studiile la facultate tot la noi, și nu în străinătate, chiar dacă vor să încerce practicile academice din alte țări. Motivul, spune David, este (re)integrarea în societatea românească, după experiența din țara gazdă, care se derulează dificil, din ce a întâlnit acesta: “Dacă ești nehotărât sau dacă planul tău de viață este să ai o familie, să lucrezi în România, e o mare greșeală să mergi de la nivel de licență în străinătate. Am văzut tineri care au plecat imediat după liceu și au făcut universități foarte bune, de multe ori, pur și simplu când se întorc nu se pot integra în sistemul românesc. Și nu mă refer în zonele proaste, acolo nici nu trebuie să te integrezi, uneori nici în sistemele bune, pentru că și practicile academice, de viață, sunt diferite în Marea Britanie, Franța, față de România”.
Chiar dacă un tânăr român vine pregătit de la studii din afară, tot există diferențe culturale între țări / “Nu e atât de simplu cu plecarea ‘în afară’, tinerii trebuie să fie bine informați, educați în acest sens și după aceea să aleagă”
Întrebat de moderator dacă, pentru aceste dificultăți, “vina nu aparține și sistemului autohton, care nu ține întotdeauna pasul cu Vestul”, rectorul UBB a răspuns:
„Nu e vorba doar de țară, de exemplu ‘Psihologia’ clujeană este pe locul 271 în US News Best (clasament internațional al universităților, n. red.), este un program de top. Au fost oameni care au plecat și au făcut psihologia în altă țară și când s-au întors înapoi nu s-au integrat, pentru că sunt diferențe și inter-culturale, dincolo de pregătire. Nu e vorba că vine cineva foarte bine pregătit și aici dă de un mediu slab organizat sau cu oameni slab pregătiți, sunt practici culturale complet diferite, inclusiv practici profesionale, în Psihologie, psihoterapie de exemplu. Nu e atât de simplu cu plecarea ‘în afară’, tinerii trebuie să fie bine informați, educați în acest sens și după aceea să aleagă”, a mai spus Daniel David, reales pe 16 noiembrie anul acesta președinte al Asociației Psihologilor din România.
- Profesorul clujean este de părere că universitățile autohtone, mai ales cele din centrele academice, oferă suficiente programe competitive la nivel de licență. Însă acestea trebuie identificate, raportul beneficii-costuri fiind pozitiv, potrivit declarațiilor acestuia.
Pe de altă parte, David este de părere că studiile în străinătate le sunt utile și chiar necesare tinerilor, inclusiv pentru cei care își văd viitorul în România, însă sub forma unor schimburi studențești de experiență și în special a cercetării post-universitare: “Evident că pe parcursul studiilor universitare trebuie să mergi în străinătate și sunt nenumărate programe, Erasmus, de 2, 3, 4 luni, iar la doctorat și post-doctorat obligatoriu măcar 1 an, 2 ani, în străinătate. Într-o astfel de abordare vei avea acces și la studiile și practicile de afară, dar vei fi foarte bine integrat în țară, în societatea în care tu vrei să muncești și să locuiești”. Daniel David a urmat el însuși, în anii 2000, stagii doctorale și post-doctorale în Statele Unite ale Americii.
David: Cum îți dai seama de puterea instituțiilor
Rectorul UBB, care a publicat de curând volum despre psihologia românilor, crede că deși potențialul intelectual și creativ al acestora nu este mai prejos decât al locuitorilor țărilor vestice, există o neîncredere atât în relația cu autoritățile, cât și la nivel de colectiv. Acest lucru poate sabota cooperarea și existența unor instituții care să dea randament în România, după cum a spus:
“Am fost întrebat ce înseamnă instituții puternice și am dat în diferite contexte exemplul acestui test: dacă atunci când vei avea o problemă, primul reflex este să îi întrebi pe cei din jurul tău: ‘care e procedura să îmi rezolv această problemă?’, înseamnă că mergem spre un stat cu instituții puternice. Cât timp reflexul tău atunci când ai o problemă este să întrebi ‘știi pe cineva care mă poate ajuta?’ înseamnă că suntem departe de un stat cu instituții puternice”.
“Sistemul e făcut până la urmă tot din oameni ca noi”
Atât timp cât soluțiile „de sus în jos”, propuse de autoritățile de stat, se lasă așteptate sau nu se concretizează, schimbarea din societate trebuie să plece de la fiecare persoană, este de părere el: “Sugestia mea este să ne luptăm cu sistemul, sistemul e făcut până la urmă tot din oameni ca noi, nu e ceva, așa, pogorât din Ceruri; și de ce nu să construim noi sistemul pe care ni-l dorim? E o bătălie și nu te poți aștepta la schimbări neapărat mari dintr-o dată, dar schimbări în anumite zone, unde ai influență, treptat se pot lega, în insule care treptat să schimbe paradigma”.
Proiectul de țară din 2017 al președintelui Klaus Iohannis, “extraordinar dacă ar fi fost implementat”: „Ar fi fost extraordinar dacă proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis, dincolo de România Educată, ar fi fost implementat. Atunci am fi putut să venim și cu aceste schimbări de sus în jos și cu cele bottom-up, de jos în sus și probabil că am fi reușit să modernizăm țara mult mai repede. Proiectul de sus în jos cam stagnează, nu am mai auzit vorbindu-se despre el, sau s-a redus la România Educată, nu la un proiect de țară. Așa că ne rămâne lupta de jos în sus, ca să nu rămânem depresivi sau să plecăm din țară”, a mai declarat rectorul UBB.
Cine este Daniel David
Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, președintele prin rotație al Consiliului Național al Rectorilor, profesor și psiholog. A obținut titlul de doctor în psihologie în anul 2000, după care a urmat un program postdoctoral în Statele Unite ale Americii. Daniel David este profesor asociat al unei școli din New York și director pentru cercetare al Institutului Albert Ellis din New York.
Audio al emisiunii radio cu Daniel David – aici.