Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn, evoluția scorului de inteligență. Ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai puțin cu cunoștințele declarative și să împingem mai departe cu partea de skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școală cu lucruri prea abstracte

„Vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn [evoluția scorului de inteligență – N.Red.]. Ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai puțin cu cunoștințele declarative și să împingem mai departe cu partea de skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școală cu lucruri prea abstracte“, a declarat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.

Daniel David, cele mai importante declarații:

• Avem un scor de 90 pe scala de la 0 la 100 la evitarea incertitudinii. Cel mai mare scor, probabil, din UE. Un alt indicator psihocultural schimbat major: când am scris prima lucrare legată de Psihologia poporului român, aveam o tendință de a ne orienta pe termen lung. Societățile de tipul acesta investesc în educație. Am reactualizat datele anul trecut, față de 2015, nu doar că a scăzut aceasta tendință, dar am început să devenim foarte orientați spre trecut, rămânem ancorați în trecut pe care îl reinventăm, astfel încât să ne justifice prezentul. Când ai evitarea incertitudinii așa de mare, pentru noi este un risc foarte mare.
• Daca tot se schimbă lucrurile, hai să se schimbe în termenii noștri și să punem alte instituții acolo. În acest demers în care construim noi instituții, e foarte important ca în educație să introducem practica evidence based. Nu prea avem studii controlate care să arate că o anumită tehnică educațională are efect sau nu, că o anumită școală merge sau nu. Nu avem studii controlate, dar nici nu am avut o problema cu asta. Acum au început să apară influenceri, politicieni care se pricep la educație fără să fi discutat cu vreun specialist în științele educației și ne-am trezit că trebuie să avem aceeași forță de argumentare ca și ăștia.
• Vocea celui care e în poziție de putere de multe ori bate vocea celor cu experiență. Dar adevărul este cel care contează.
• Copilul trebuie sa vină la școala ca să fie fericit, spun unii bazat pe ideologie. Școala nu a fost creată pentru a-i face pe copii fericiți, ci pentru a transfera competențe în domeniul educațional. Nu este rolul școlii ca misiune principală să îi facă fericiți. Dacă în educație copilul este și fericit, atunci e foarte bine. Ce transferăm în acest proces de educație?
• Competențele au o componentă care se referă la cunoștințele declarative (ce știi să spui), care îți dau o înțelegere culturală a lumii. Avem cunoștințe procedurale (ce știi să faci) și unele sunt mai abstracte sau unele sunt foarte practice. Și a treia componentă se referă la valori. Ai mereu aceste trei componente. O școală bună e aceea care reușește să țină echilibrul adecvat între cele trei componente, în funcție de disciplină. Dar lucrurile acestea s-au ideologizat. Înainte de a intra în UE, învățământul a fost centrat pe profesor. Am intrat în UE și au început alte mișcări. Îl centrăm pe elev, aducem și părinții în discuție, și autoritățile. Dar nu am reușit să găsim echilibrul. Dacă profesorul nu mai este în centru, nu înseamnă că profesorul nu mai contează. Am trecut de la extrema în care profesorul era Dumnezeu la extrema în care profesorul nu mai contează, pentru ca a venit această ideologie care ne spune că ce trebuie să învățăm sunt cunoștințele procedurale. Dar de unde a apărut? De la exagerarea anterioară.
• Cunoștințele declarative efectiv ne dezvoltă creierul. Cunoștințele declarative în zona de competență ne țin creierul în priză. În psihologie am văzut o creștere în nivelul de IQ cu fiecare generație, efectul Flynn. Educația a avut un rol fundamental, mai ales focalizarea pe componente abstracte, rezolvarea de probleme, de logică, elemente de gândire abstractă au contat foarte mult în creșterea de IQ.
• În ultimii ani vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn și ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai ușor cu cunoștințele declarative și să mergem mai departe cu skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școala cu lucruri prea abstracte, care nu le folosesc în viață.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.

Conferința a fost organizată de către Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Centrul „Step by Step”, în parteneriat cu Ministerul Educației și Colegiul Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca.

La eveniment au participat directori și delegați ai profesorilor din 50 de licee și colegii pedagogice din țară, inspectori școlari, cadre didactice din școlile, grădinițele și creșele din Cluj, precum și elevi ai claselor terminale de la Colegiul Național Pedagogic „Gh.Lazăr” Cluj-Napoca.