Noul guvern trebuie să asigure o creștere a finanțării în educație, așa cum e prevăzut în programul de guvernare: “dacă aici dăm rateu din start, celelalte angajamente sunt puse sub semnul întrebării”, spune Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), despre prima dintre cerințele mediului universitar de la noul guvern. El a prezentat, într-o conferință de presă, care sunt așteptările universităților, așteptări dominate de problema banilor – finanțarea educației, finanțarea cercetării în universități, flexibilitate în utilizarea fondurilor proprii de către instituțiile de învățământ superior.
- CNR și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România au anunțat că vor monitoriza modul cum noul guvern își va respecta angajamentele din programul de guvernare, cu privire la educație și cercetare, domenii care, de acum, nu mai sunt acoperite de același minister, Cercetarea trecând la nou înființatul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Daniel David a arătat în conferința de joi că el personal crede că separarea acestor domenii în două ministere este o greșeală”, deoarece logica formării specialiștilor, în prezent, este alta decât cea din secolul trecut. El a apreciat, însă, că în noul program de guvernare sunt “foarte multe lucruri bune”, pe care CNR și universitățile le vor monitoriza, astfel încât să le vadă implementate.
Daniel David, principalele declarații:
“Așa cum știm cu toții, cunoașterea e cea care ne dă în lumea modernă avantaje competitive și bunăstare. Numai că această cunoaștere nu plutește în aer, ea se află în mintea oamenilor care se numesc specialiști. Pe acești specialiști noi îi formăm în universități, numai că astăzi îi formăm altfel decât erau ei formați în secolul 20. (…) Legătura între învățământul superior și cercetare e fundamentală. Marile țări care au bunăstare și care sunt competitive au înțeles acest lucru. (…) Acum s-a întâmplat în România să pornim cu o structură în care cele două ministere – Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării sunt structuri separate.
Personal, nu ca rector UBB sau președinte al Consiliului Național al Rectorilor, eu personal, ca un om care mă ocup de politici publice și uitându-mă la bunele practici internaționale, cred că această separare este o greșeală – specialiștii se formează într-o altă logică decât în logica secolului 20, noi suntem încă moștenitorii din ’48, în care universitățile erau văzute mai mult ca școli superioare de predare. Cercetarea, în mintea guvernanților de atunci, se făcea în alte zone, în institute naționale și ale academiei.
Ce putem face? (…) În programul de guvernare, în ceea ce privește educația, sunt prezentate lucruri concrete. Și foarte multe sunt lucruri bune, care corespund, de fapt, cu pozițiile CNR exprimate în rezoluții de-a lungul timpului.
În privința Ministerului Educației, CNR a cerut mereu o creștere a finanțării în educație. (…) Dacă nu înțelegem că finanțarea corelează cu performanța și în preuniversitar, și în universitar, atunci nu are sens să pretindem că vrem binele acestui sistem. Evident, nimeni nu este naiv să creadă că peste noapte vom atinge procentul de 6%, dar vrem să vedem o prioritizare și o propunere foarte clară pe următorii ani, astfel încât să reușim să atingem acest procent. (…) Dacă aici dăm rateu din start, celelalte angajamente sunt puse sub semnul întrebării (…).
CNR a cerut o mai mare flexibilizare în utilizarea fondurilor proprii pe care le au universitățile. Iarăși, guvernanții trebuie să înțeleagă că lumea competitivă internațională este extrem de dinamică. Nu mai contează să faci lucruri bune, contează să faci lucrurile bune printre primii. Or, legislația noastră de acum nu ajută foarte mult. Am văzut că programul de guvernare cuprinde acest punct, astfel încât îl vom monitoriza și vrem să îl vedem implementat.
Un alt punct teribil de important este fila de buget pentru cercetare în universități. Este un punct prins în programul de guvernare și pe care CNR îl are prins în rezoluții. Universitățile nu au bani care să meargă direct pentru cercetători și pentru infrastructuri de cercetare folosite de aceștia. Noi folosim bani pentru cercetare, dar banii vin pe componenta educațională, nu avem filă de buget pentru cercetare. De ce nu suntem în rankinguri, în top 500? E foarte greu să fii acolo în condițiile în care majoritatea rankingurilor internaționale au indicatori de cercetare. (…) Cercetarea la nivel internațional se întâmplă, major, în universități.
Un alt punct din programul de guvernare care a atras atenția CNR – CNR a spus mereu că formările la nivel terțiar, la nivel 6, 7 sau 8, trebuie să fie făcute prin universități. Pot fi de acord că unele programe nu se ridică la standardele pe care le vrem. Dar nu putem să scoatem formări care țin totuși de învățământul superior, de universități și să le ducem în altă zonă, non-universitară, fără să discutăm cu CNR să vedem care sunt implicațiile.
Alte puncte din programul de guvernare la care vom fi atenți și pentru care cerem implicarea CNR în discuții – dar CNR nu are un punct de vedere agreat la nivel de organizație:
- Clasificarea universităților (…)
- Reorganizarea consiliilor și agențiilor consultative din jurul ministerului – CNATDCU, ARACIS etc (…)
- Masteratul didactic, “lucru bun, îl pilotăm în acest moment” (…)
- Multiculturalismul – “nouă ne place” (…)
- Concentrări academice metropolitane, după modelul francez (…)
La Ministerul Cercetării, acolo lucrurile ar trebui să fie mai simple, pentru că toți actorii de la guvernare și-au asumat pactul Ad Astra, care are cinci puncte fundamentale. (…) Foarte multe universități și-au asumat acest pact. De aceea e bine să vedem cum se implementează. CNR a sprijinit cel puțin două puncte – finanțarea, respectiv predictibilitate și transparență în programele de granturi.
Încurajăm cele două ministere să colaboreze între ele.”
