„Derularea PNRR este acum o altă provocare, ca urmare a volumului mare de activități angajate din anii trecuți prin raportare la timpul disponibil, dar lucrăm și aici la eficientizarea procesului”, scrie ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un „raport succint” după trei luni în funcție. El a menționat problema PNRR, unde există întârzieri majore în implementarea proiectelor din educație, în primul din cele 7 puncte prin care a sumarizat activitatea sa în aceste trei luni, în „raportul” publicat pe blogul personal duminică, 23 martie.
El menționează, în acest sens, 5 măsuri de reformă, un punct de vedere general și o promisiune pe care o reia – aceea de a prezenta, în mai, un „diagnostic al sistemului de educație cercetare”.
El consideră, înainte de toate, că „sistemul de educație și cercetare trebuie să funcționeze bine și în situații de criză”, iar din acest punct de vedere apreciază că „lucrurile au funcționat în parametri relativ normali”. Tot aici, însă, include și referința la problemele cu PNRR.
Iar cele cinci reforme pe care spune că le-a inițiat sau le-a continuat sunt:
- Platforma de promovare a științei, ca „antidot la manipulare și conspirații prin pseudoștiință și pseudoreligie”
- Diferențierea între universități prin misiunea pe care și-o asumă fiecare
- „Regândirea arhitecutrii sistemului național de CDI”
- Consultările privind planurile-cadru pentru liceu
- „Activitatea Autorității Naționale pentru Calificări”, în ceea ce privește educația pe tot parcursul vieții
Cele 7 puncte prezentate de ministrul David ca definitorii pentru primele 3 luni de mandat:
„(1) Sistemul de educație și cercetare trebuie să funcționeze bine și în situații de criză. Ținând cont de milioanele de oameni implicați în cel mai complex minister al țării (așa cum îmi spune Curtea de Conturi că este) – ca să nu spun că adesea simt că toată țara se implică în educație, direct (cei din sistem) sau indirect (ex. părinți, oameni trecuți prin educație, mediu socio-economic, autorități) -, acest lucru este fundamental. Și cred că lucrurile au funcționat în parametri relativ normali, inclusiv ținând cont de situația de criză politică și economico-financiară și de procesul complicat de adoptare a legislației subsecvente legilor organice ale educației și cercetării adoptate în 2023 și 2024, care ne grevează funcționarea (cu multe noutăți și uneori impredictibilitate). Derularea PNRR este acum o altă provocare, ca urmare a volumului mare de activități angajate din anii trecuți prin raportare la timpul disponibil, dar lucrăm și aici la eficientizarea procesului.
(2) Reforma 1 – Transversală: „Platformă de promovare prin educație a științei și culturii”. Este absolut necesară ca antidot la manipulare și conspirații (pseudocunoaștere) prin pseudoștiință și pseudoreligie. Procesul a început (ex. prin acțiuni anunțate deja la nivel național și european) și continuă pe tot parcursul mandatului. Conex acestui demers, am inițiat elaborarea a două strategii naționale, una dedicată Stilului de Viață Sănătos, iar cealaltă Familiei și Natalității, ambele gândite în contextul științei.
(3) Reforma 2 – În zona învățământului superior: „Regândirea arhitecturii învățământului superior”. Este absolut necesară pentru a se evita suprapuneri, confuzii și frâne în competitivitatea universităților, cu impact negativ apoi asupra competitivității țării și a opțiunii/pregătirii studenților. Am demarat diferențierea universităților prin misiunea asumată și flexibilizarea ciclurilor de studii în aceeași universitate (fără condiționări reciproce). În iunie, după confirmarea și asumarea voluntară a misiunii (ex. educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată), vom avea noua arhitectură așezată. În acest proces, urmând modele europene/internaționale, inclusiv Programul de Guvernare, voi încuraja concentrări academice voluntare între universități.
(4) Reforma 3 – În zona cercetării-dezvoltării-inovării (CDI): „Regândirea arhitecturii sistemului național de CDI”. Este absolut necesară pentru a se evita suprapuneri, confuzii și cheltuirea ineficientă a resurselor de CDI, cu impact negativ apoi asupra competitivității țării. Am preluat demersul început în mandatul anterior ca parte din PNRR, pe care l-am dinamizat și l-am nuanțat (ex. pe linia CoARA – https://coara.eu/). În toamnă, după evaluarea tuturor actorilor de CDI (ex. universități, institute naționale, institute ale Academiei Române, alte unități publice sau din mediul socio-economic), vom avea arhitectura națională de CDI reașezată. Și în acest proces, urmând modele europene/internaționale, inclusiv Programul de Guvernare, voi încuraja concentrări academice voluntare între universități și institute și între institute. În fine, în zona CDI am crescut ponderea fondurilor distribuite prin competiție, nu prin alocare directă, pentru a stimula cercetarea de calitate, cu impact teoretic și practic inovativ.
(5) Reforma 4 – În zona învățământului preuniversitar: „Regândirea curriculară la nivelul învățământului liceal”. Era absolut necesară, considerând performanța actuală evaluată prin niveluri crescute de analfabetism funcțional și niveluri reduse de competențe ale adulților, care devin apoi risc de securitate națională. Am preluat demersul început în mandatul anterior la nivel de planuri-cadru, pe care l-am dinamizat și modificat, inclusiv prin consultare/dezbatere publică (forma finală a planurilor-cadru este planificată pentru mai-iunie 2025). Voi continua cu noile programe/conținuturi, cu manualele și trainingul actorilor implicați, iar din anul școlar 2026-2027 vom avea prima generație în clasa a IX-a pregătită pe baza noului curriculum.
(6) Reforma 5 – În zona educației pe parcursul vieții: „Activitatea Autorității Naționale pentru Calificări”. Aceasta este tot mai mult integrată în bunele practici europene, prin colaborare cu Comisia Europeană. Sunt în derulare proiecte majore legate de competențele transversale, microcertificări, noile standarde pentru programele postuniversitare etc., multe fiind coordonate cu proiectele de la nivelul Uniunii Europene (ex. „Union of Skills”) și cu organizații partener (ex. OECD, Banca Mondială etc.).
(7) Un Diagnostic al sistemului de educație-cercetare, care să susțină pe termen mediu-lung reforme majore (politici publice) bazate pe dovezi (unde/când/dacă este cazul). Diagnosticul va fi prezentat la sfârșitul lunii mai.”
Citește și:
Execuția bugetară pentru PNRR în Educație e de 19,7% după doi ani de implementare și cu un an înainte de termenul limită / Ministrul Daniel David: Analizăm dacă ar trebui să rămână în PNRR doar proiectele care pot fi finalizate până în august 2026, iar pentru celelalte să restrângem obiectivele și să găsim alte surse de finanțare
Daniel David, despre slaba implementare a proiectelor din PNRR în școli: N-aș vrea să renunțăm la niciun proiect, dar nici n-aș vrea să pun la risc finanțarea din PNRR prin faptul că în zona Educației ne-am angajat la prea multe lucruri pe care nu le putem duce la bun sfârșit
OFICIAL Fiecare universitate, prin Carta universitară, trebuie să-și stabilească misiunea proprie, cu scopul apropierii de piața muncii și cu impact asupra evaluărilor: universități de educație, de educație și cercetare sau de educație și cercetare avansată / Cele care au deja prevăzută o misiune o pot schimba până la 1 iunie – Ordin
Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
