„Pentru mine, cele 8 competențe-cheie înseamnă absolvenți care sunt buni specialiști și cetățeni, iar un bun cetățean înseamnă a fi un român, cetățean european, protector al democrației. Apoi, înseamnă un om echilibrat, care este mulțumit de propria viață, ca să nu spun neapărat un om fericit. Asta trebuie să țintim”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe 6 februarie, la TVR Cultural. Acesta a precizat că trunchiul comun din proiectul pentru planurile-cadru de liceu „acoperă aceste elemente din cultura generală”.
„Trunchiul de bază acoperă aceste elemente din cultura generală, pentru că, nu uitați, trunchiul comun în acest moment se referă de la specializarea matematică-informatică, până la coregrafie și atunci gândești, în această diversitate de specializări, care sunt elementele-cheie pe care trebuie să le ai acolo”, a spus Daniel David.
Disciplinele obligatorii și opționale propuse în planurile-cadru de liceu ar trebui sa dezvolte competențele-cheie prevăzute de Profilul de formare al absolventului. Acesta corespunde în mod direct trunchiului comun, dar vizează indirect și curriculumul de specialitate și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.
Profilul specific de formare al absolventului de liceu teoretic, tehnologic și vocațional completează profilul general de formare al absolventului de învățământ liceal și corespunde direct curriculumului de specialitate, se precizează în proiectul planurilor-cadru pus în consultare publică.
- Profilul absolventului de liceu stă la baza planurilor-cadru, dar și a programelor școlare.
Intervenția ministrului Educației și Cercetării, Daniel David
Moderator: Întrebarea ar fi cum vedeți profilul absolventului de liceu, nu doar ca absolvent de liceu, nu doar ca elev, nu doar ca tânăr, ci ca om, în primul rând? Un om care trebuie să aibă o cultură generală și care, înainte de a servi societății sau pieței muncii sau oricărui alt considerent luat în calcul acum, trebuie să aibă o viață bună și o viață frumoasă și să încerce, oare, să fie și fericit?
Daniel David: Așa este. Eu văd lucrurile în felul următor: când te uiți sub aspect formal, noi vorbim de cele 8 competențe-cheie pe care le țintim în procesul de educație. Ca să traduc și să nu intrăm în aspecte tehnice, pentru mine, ca psiholog, cele 8 competențe-cheie înseamnă absolvenți care sunt buni specialiști, care sunt buni cetățeni, iar un bun cetățean, pentru mine, înseamnă a fi un român, cetățean european, protector al democrației. A treia componentă, cum bine ați spus și dumneavoastră, un om echilibrat, cu o stare de bine, cu un nivel bun, care este mulțumit de propria viață, ca să nu spun neapărat un om fericit. Asta trebuie să țintim.
Trunchiul de bază acoperă aceste elemente din cultura generală, pentru că, nu uitați, trunchiul comun în acest moment se referă de la specializarea matematică-informatică, până la coregrafie și atunci gândești, în această diversitate de specializări, care sunt elementele-cheie pe care trebuie să le ai acolo. Sunt toate disciplinele de științe pe care le știm, în clasa a IX-a și în clasa a X-a, avem istoria, avem disciplinele socio-umane, avem arta introdusă explicit, avem consiliere și orientare în viață, tocmai pentru a întări aceste lucruri și ca să ieșim din centralismul pe care îl avem, fiindcă noi, în momentul ăsta, predăm foarte mult cu metode nu foarte bune, de multe ori și în același timp foarte centralizat, am dus o parte din ore în zona descentralizată, la dispoziția școlii.
Spre exemplu, la aceeași specializare de matematică-informatică, o școală poate să spună: orele pe care le am la dispoziție le pun mai degrabă pentru matematică. Alta poate să spună: le pun mai degrabă pentru informatică. Și, având același profil, totuși încep să apară personalități, dacă vreți, ale școlii. Începem să vorbim de educație personalizată. Aceasta a fost ideea acestei descentralizări.
Dacă va fi prea puternic profilul, în sensul că am dus prea mult în zona de descentralizare — noi vorbim, în medie, cam de 15%, în acest moment, tot în timpul acestor dezbateri vom afla acest lucru și nimic nu este bătut în cuie. Am spus în prima zi, când am lansat proiectele de planuri-cadru, că îi înțeleg, ca psiholog, și pe oameni. Experiența lor socială și cu autoritățile, de cele mai multe ori, nu este una pozitivă. Sunt suspicioși și probabil că nu au crezut când am spus că le propun niște proiecte de planuri-cadru, nu niște planuri-cadru pe care aștept să le aprobe în forma pe care am propus-o. Forma finală trebuie să fie o formă care să ne ducă înainte.
Competențele-cheie care determină profilul de formare a elevului – Legea învățământului preuniversitar
„Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a) competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
b) competență în multilingvism;
c) competență matematică și competență în științe, tehnologie și inginerie;
d) competență digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
e) competență personală, socială și de a învăța să înveți;
f) competență civică, juridică și de protejare a mediului;
g) competență antreprenorială;
h) competență de sensibilizare și exprimare culturală”, conform articolului 91.
Profilul de formare al absolventului: competențe-cheie pentru învățământul liceal, conform Anexei la Ordinul nr. 6731/2023
Profilul specific de formare al absolventului de liceu, în funcție de filieră și profil curriculum de specialitate
„Raportarea planurilor-cadru de învățământ la profilul de formare al absolventului de liceu și la profilul specific definit pentru fiecare dintre filierele și profilurile din învățământul liceal, având descriptori asociați curriculumului de specialitate
Profilul de formare al absolventului reprezintă referențialul pentru dezvoltarea curriculumului național, definitoriu pentru întreg învățământul preuniversitar obligatoriu, reflectând noua viziune stabilită prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, fiind aprobat prin ordin al ministrului educație nr. 6731/2023, având la bază competențe-cheie și atribute prioritare, selectate și evidențiate în Anexa nr. 1, din documentul pus în dezbatere publică.
Profilul specific de formare al absolventului de liceu teoretic, tehnologic și vocațional completează profilul general de formare al absolventului de învățământ liceal.
- Profilul general corespunde în mod direct curriculumului-nucleu (trunchiului comun), dar vizează indirect și curriculumul de specialitate, fiind susținut și prin curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.
- Profilul specific corespunde direct curriculumului de specialitate, determinând adecvat dezvoltarea competențelor-cheie și a atributelor prioritare.
La elaborarea proiectelor de plan-cadru de învățământ s-au avut în vedere elementele generale, cât și cele specifice ale profilului de formare, pentru a asigura identitatea fiecărei filiere și, după caz, fiecărui profil.
Competențele presupun o triadă formată din cunoștințe declarative (cunoștințe – a ști să comunicăm), cunoștințe procedurale (abilități – a ști să faci), precum și atitudini și valori (modul în care ne raportăm la ceea ce știm și facem), exprimată mai specific în rezultate de învățare, acestea având ponderi diferite în funcție de domeniu.
Cunoștințele declarative oferă înțelegere adecvată a lumii și o componentă culturală, ambele importante pentru formarea de persoane autonome, rezistente la manipulare, capabile să utilizeze și să dezvolte flexibil aspectele practice.
Cunoștințele procedurale ajută la rezolvarea unor probleme profesionale și de viață, transformându-ne în persoane eficiente.
Atitudinile și valorile oferă o raportare responsabilă și deschisă la ceea este bun/util și de ce, oferindu-ne sensuri și semnificații, cu impact asupra stării de bine și asupra motivațiilor sociale și de învățare.
De asemenea, acestea reprezintă componenta curriculară cea mai vulnerabilă la influențele mediului extra-educațional, producând un curriculum ascuns care poate intra în conflict cu cel formal și non-formal propus de școală. În acest sens, prin curriculumul național, ne propunem ca această componentă valorică să fie evidențiată în toate etapele procesului de predare-învățare-evaluare, prin identificarea unor mijloace de formare în activitățile de predare-învățare, dar și prin construirea unor instrumente relevante de evaluare a acestei componente pentru traseul și profilul de formare a absolventului”, se precizează în proiectul planurilor-cadru pus în consultare publică.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Matei Pop
Redacția
Mihai Peticilă
8 comments
Aceeași melodie…competențe, competențe și iar competențe. Nimeni nu vorbește despre dezvoltarea abilităților. Nu poti să dezvolți competențe pe o lipsă de abilități. Trebuie să punem accent pe dezvoltarea abilităților de a învăța efectiv, elevul să facă față provocărilor, să se poată adapta în orice situație, să aibă gândire critică, să fie motivat, etc. Abia după aceea va putea să dezvolte competențe. Schimbarea ar trebui făcută mult mai jos, la ciclul primar. Oricum, eu ii urez succes domnului ministru.
Din păcate o să iasă niste RATATI.Am rămas Șocată când am aflat de la fiica mea când am aflat că tot liceul,liceu de top,copii de top (părinții cu studii și posibilități financiare),au fost prezenti a concertul susținut de Ziua Îndrăgostiților de DANI Mocanu.Cand i am spus fiicei mele că este acuzat de proxenetism,mi a pus o melodie in care canta despre așa ceva.
“Baltagul “este perimat,ar trebui analize pe text la aceste ,,melodii,,
Dl ministru nu ne explica cum va dezvolta competenta antreprenoriala, in conditiile in care scoate din trunchiul comun Educatia antreprenoriala. Aceasta disciplina se studiaza in prezent la clasa a 10-a si este una din putinele ocazii pe care elevii le au sa se conecteze cu viata reala. La aceasta disciplina, elevii invata nu doar cum funcționează o afacere, ci si despre inovatie, gandire critica, gestionarea riscurilor si luarea deciziilor intr-un mediu incert—abilitati esentiale intr-o lume in continuă schimbare. Daca ne iluzionam sa credem ca asta vor face dirigintii la orele de Consiliere si dezvoltare personala, ne mintim singuri; aceste ore nu pot suplini un curs structurat, predat de profesori specializați în domeniu. Suntem putini profesori de Economie si Educatie antreprenoriala iar vocea noastra din pacate nu se aude. Ne-am specializat prin diverse cursuri si proiecte, multe dintre ele internationale, unii dintre noi chiar avem experienta practica in mediul privat, suntem in contact cu mediul de afaceri si le oferim elevilor oportunitatea de a-si dezvolta competente reale si aplicabile. Daca ne dorim absolventi care sa fie nu doar „buni specialisti”, ci și „buni cetateni, oameni echilibrati si multumiti de propria viata” – asa cum subliniaza profesorul Daniel David – atunci trebuie sa le oferim instrumentele necesare pentru a-si crea propriul drum în viata.
Poate ca nu i _au spus colegii de la FSEGA din UBB sau din site universități ca în anul 1 la facultăți cu profil economic studenții nu promoveaza examenul de Economie nici în proportie de 50%! Asta în condițiile în care acum dac și Ed.Antreprenoriala și Economie. E a nu știu cita oară cind domnul vorbește din cărți (sau din ce i-au susurat altii la ureche), fără a sta sa si gândească ce spune! Nu am nicio speranța că va îndrepta aceasta nedreptate!
Dl David e singurul specialist în educație după multe decenii de orbecăială. Își propune țelul final și coboară pe fir spre mijloacele de realizare a lui. In viziunea dânsului o singură componentă a profilului liceanului tine de însușirea de cunoștințe, iar restul de “educație”. Numai că în școală, NIMENI nu face educație. Nu există o programă a dirigenției, iar în rarele cazuri în care vreun profesor pasionat le vorbește elevilor despre ce înseamnă un caracter echilibrat, o singură oră e prea puțin. Educația are trei componente, pe care dl David le neglijează: școlară, sau formală , extrașcolară și informală sau prin mass-media și mediul online. Înainte educația extrașcolară se făcea în tabere, cluburi școlare și sport de masă. Azi, aceste forme au dispărut. Cum se vor forma “caractere”?
habarnistul lui mama
cică nu exista “o programă a dirigenției”
mai ai frați?
Dar despre MUNCA, pentru a obtine rezultate reale, pe cand?
Poti fi fericit si sa nu acumulezi niciun fel de cunostinte.
Scoala romaneasca tinde sa produca, mai degraba, persoane autosuficient. Iar noile forme ale programelor par sa defineasca un mediu perfect pentru imbunatatirea sentimentului de autosuficienta.
MUNCA, mentionata la inceput inseamna si posibilitatea de dezvoltare a CURIOZITATII elevului, iar aceasta este principalul vector pentru dezvoltarea ulterioara a individului.
NU, scoala nu este (doar) despre competente, despre fericire. Scoala este acolo pentru a capata obiceiuri de viata (nu competente), pentru a dezvolta mecanisme care sa permita inovarea, curiozitatea (inclusiv cercetarea), creativitatea, dorinta de a afla ceva nou, oricand in viata. Competentele sunt doar automatisme, nimic creativ in acestea.
Cand vom avea un ministru ADEVARAT al educatiei, vom putea spera si ca scoala va putea reveni pe un fagas normal. Dar, cata vreme avem un psiholog, ne putem astepta doar ca toti elevii sa devina subiecte ale unor studii clinice.
El vrea să-i facă fericiți…
Alunecăm grosier în ridicol.