Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

2.451 de vizualizări
Daniel David / Foto: Digi24.ro
Motorul modernizării României “a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. “Nu-i bine, dar nu-i încă catastrofal!”, avertizează Daniel David. Acesta atrage atenția că “la cercetare lucrurile pot fi salvate dacă se înțelege că prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) se susține în esență modernizarea țării și că aceasta nu poate să fie doar o anexă a digitalizării”.

Potrivit lui Daniel David, “este important ca la educație reforma modernizării să înceapă cu învățământul superior, care formează specialiștii (inclusiv profesorii din preuniversitar), altfel intervenția este una simptomatică, tratând efectul nu cauza!”

“Dacă începem reforme în preuniversitar fără a angaja întâi universitarul și/sau dacă ne apucăm de digitalizare minimizând CDI și fără a gândi relația CDI/digitalizare cu educația ratăm din nou și arătăm că nu înțelegem nimic din rolul politicilor academice în dezvoltarea unei țări, dar acum cu implicații majore, deoarece se prăbușesc niște așteptări mari și promisiuni de onoare!”, spune rectorul celei mai mari universități din România.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării, așa cum este el organizat în prezent, a fost spart în negocierile de formare a unui nou guvern compus din PNL, USR Plus și UDMR. Astfel, Cercetarea ar urma să migreze de lângă portofoliul Educației și să formeze Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pentru care USR PLUS trebuie să propună un nume. Potrivit presei, unul dintre numele avansate aici ar fi Ciprian Teleman.

Nici la Educație, portofoliu ce revine PNL-ului, partidul nu a făcut o propunere clară, potrivit surselor Edupedu.ro lupta ducându-se în continuare între actualul ministru Monica Anisie, fostul ministru Sorin Cîmpeanu, Raluca Turcan și consilierul prezidențial pe Educație Ligia Deca.

Analiza integrală semnată de Daniel David și publicată pe blogul său:

UPDATE:

Motorul modernizării României – educația (cu accent pe învățământul superior)-cercetarea (incluzând cercetarea-dezvoltarea-inovarea) -, pe care l-am descris anterior (vezi mai jos), a fost spart de negocierile și contextul politic în două „motorașe” mai firave. Nu-i bine, dar nu-i încă catastrofal! Pactul Ad-Astra, asumat de toate partidele din coaliția guvernamentală, poate avea încă rolul de coordonare a celor două „motorașe” și astfel să mergem totuși înainte coordonat, cu viteză, nu instabil și cu frâna trasă.

De aceea este important ca la educație reforma modernizării să înceapă cu învățământul superior, care formează specialiștii (inclusiv profesorii din preuniversitar), altfel intervenția este una simptomatică, tratând efectul nu cauza!

La cercetare lucrurile pot fi salvate dacă se înțelege că prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) se susține în esență modernizarea țării și că aceasta nu poate să fie doar o anexă a digitalizării. Soluția care rămâne acum este ca în jurul Pactului să se inițieze schimbări specifice în CDI, în relația dinamică cu învățământul superior (iar apoi cu toată educația), cu impact apoi asupra rolului CDI în digitalizare și asupra impactului transversal al CDI/digitalizării în toate celelalte sectoare. Dacă începem reforme în preuniversitar fără a angaja întâi universitarul și/sau dacă ne apucă de digitalizare minimizând CDI și fără a gândi relația CDI/digitalizare cu educația ratăm din nou și arătăm că nu înțelegem nimic din rolul politicilor academice în dezvoltarea unei țări, dar acum cu implicații majore, deoarece se prăbușesc niște așteptări mari și promisiuni de onoare! 

Văd în presă discuția că partidele care vor forma coaliția de guvernare ar evita și/sau nu sunt interesate de ministerul educației/cercetării, căutând așa numite ministere de „forță”.

Nu mai reiau aici detaliat argumentele pentru care acest lucru ar fi o greșeală imensă, anulându-se astfel chiar motorul modernizării României. Spun doar în sinteză ce am mai spus în multe interviuri publice:

Sper sincer că acest dezinteres este doar o speculație de presă. Ar fi extrem extrem de dezamăgitor ca acest lucru să fie adevărat, deoarece: (1) aceste partide au programe foarte bune pentru educație (preuniversitar-universitar); (2) au asumat împreună Pactul Ad Astra pentru cercetare și (3) se pot coordona perfect în această arhitectură complexă și modernă – educație-cercetare – cu proiectul președintelui „România Educată”. Un astfel de minister nu doar că nu ar trebui minimizat, dar ar trebui să primească o ordine de precădere extrem de importantă în viitorul guvern, deoarece numai așa vom moderniza și dezvolta țara. Acesta este ministerul de „forță” pentru țară și cetățeni, celelalte clasice numite de „forță fiind astfel mai mult pentru mediul politic. Fără educație adecvată, celelalte ministere nu au șansă să fie eficiente. Multă susținere pentru unii dintre câștigători a venit pe această idee! Dar, așa cum știm, nu doar testul partidelor, ci și al oamenilor este atunci când ajung în pozițiile de putere. Știindu-i pe mulți implicați în discuții, eu încă am încredere că educația și cercetarea vor deveni centrale și căutate/dorite în acest guvern, restul fiind speculație. Dar să vedem!”


2 comments
  1. Dar pe unde o mai fi AdAstra? Ca ni s-a facut dor de cate un “comunicat”, o proclamatie catre tara, un “cerem”, un “vrem” etc. Au intrat in degringolada de cand le-a disparut principala pila din guvern, Ciuparu, fost membru al “sectei”? Si nu mai stiu de cine sa se agate in prezent, pentru repatrieri platite din bani publici?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor

Doar unul din cinci elevi români în vârstă de 15 ani spune că poate interpreta soluții matematice în contextul unor situații din viața reală și doar doi din cinci spun…
Vezi articolul

INTERVIU Florin Dumitrescu, antropologul piețelor: Asistăm la un val de distrugeri ale piețelor sub pretextul „modernizării” / Piața e o sursă de energie vitală, un fel de club social care aduce oameni împreună și anulează diferențele de status

Antropologul Florin Dumitrescu analizează piețele românești continuând moștenirea testamentară a regretatului profesor Vintilă Mihăilescu. Am stat de vorbă cu, probabil, cel mai cunoscut cercetător al piețelor, într-un interviu și cu…
Vezi articolul

ANALIZĂ Manualul de erodare a încrederii publicului că școlile pot funcționa în pandemie, scris zilnic de autorități: lipsesc informații-cheie despre transmisia în școli și populația afectată de închideri / Plus: comunicare șovăielnică și informații confuze

Desfășurarea activităților școlare, și așa complicată de situația epidemiologică, este supusă unor presiuni crescute, pe măsură ce autoritățile eșuează să ofere informații și date clare și relevante privind rolul școlilor…
Vezi articolul

VIDEO Ce înseamnă homeschoolingul din SUA, sistemul cu care au fost asociate cazuri recente din România: o lume cu peste 1 milion de elevi pentru care protecția este minimă în fața abuzurilor / Un front pentru apărătorii drepturilor părinților și pentru cei care promovează drepturile copiilor

Cei patru copii din Bihor retrași de părinți de la școală pentru a învăța acasă erau înscriși la un sistem din SUA, ce permitea ca părinții, cu doar 8-12 clase,…
Vezi articolul