Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a încurajat profesorii prezenți la dezbaterea publică despre planurile-cadru de liceu 2025 de la Iași să facă simulări despre cum își imaginează școala prin prisma planurilor-cadru. „După laude și critici, am suntem în faza în care construim. Să facem simulări, să ne imaginăm școala noastră prin prisma acestor planuri-cadru, să discutăm pe ele, ca să înțelegem ce funcționează, ce nu funcționează, unde trebuie să corectăm lucrurile”, a declarat Daniel David.
„Noi am venit cu ideea unei educații personalizate, să dăm putere școlilor, elevilor, profesorilor. Trebuie să vedem, poate descentralizarea e prea puternică, cu siguranță trebuie să fie mai mult decât avem acum, dar poate am gândit-o prea puternic, trebuie să recentralizăm unele lucruri. Să avem această dezbatere constructivă și să trecem treptat și în faza de simulări, fiindcă este mult mai ușor să înțelegem lucrurile care funcționează și care nu funcționează, când discutăm și pe diverse simulări”, a adăugat ministrul.
„Vă rog, veniți cu analize, cu simulări, cu propuneri noi, astfel încât în final să avem proiecte de planuri-cadru care să fie larg acceptate de sistem, și de elevi, și de părinți, și de profesori, și de autoritățile locale, și de mediul social, economic”, a spus Daniel David.
Ministrul Educației și Cercetării a prezentat și cele patru motive principale pentru care trebuie să regândim aceste planuri:
- Logică curriculară de bun simț: O reformă a planurilor-cadru, similară celei implementate la gimnaziu, ar fi trebuit să se extindă și la liceu încă din 2021, lucru care încă lipsește.
- Noua lege a educației care impune adaptarea planurilor-cadru la noua variantă de bacalaureat, ceea ce necesită o revizuire a curriculumului.
- Încărcătura de ore și discipline: Programul actual impune o presiune excesivă asupra copiilor.
- Calitatea pregătirii: Nivelul de analfabetism funcțional și competențele scăzute ale adulților, care au absolvit liceul, arată că modelele actuale de predare nu funcționează.
Intervenția ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, prin Zoom, la dezbaterea de la Iași
„Vă mulțumesc pentru efortul pe care îl faceți să participați la dezbaterea planurilor-cadru. Mandatul meu ca ministru este unul complicat în condițiile economico-financiare pe care le vedem, în condițiile politice pe care le vedem, așa că numai planurile-cadru, ca să spun așa, nu-mi lipseau, în condițiile în care știm că ele totdeauna vin cu discuții și scandaluri. Pe de altă parte, așa cum am zis, am spus în diverse contexte, sunt niște motivații extraordinar de importante pentru care cu toții trebuie să facem efortul să regândim planurile-cadru.
Unu, o logică curriculară, de bun simț. Odată ce am făcut reforma planurilor-cadru în zona gimnaziului, în mod normal ar fi trebuit să asigurăm aceeași reformă în 2021. Suntem deja în urmă cu mulți ani.
Doi vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că noua lege a educației, ne obligă să ne gândim și la planurile-cadru în relație cu noua variantă de bacalaureat pe care o să o avem conform acestei legi.
Trei ne uităm la numărul de ore, la numărul de discipline. Cu orice comparăm, este o încărcătură foarte mare pe copii, ăsta este adevărul. Acesta este pentru mine un argument moral, psihologic. Pot fi de acord că toate cele trei criterii sau toate cele trei motivații le-am mai fi putut amâna. Cum le-am amânat din 2021, mai puteam să amânăm ca să nu începem aceste discuții.
Dar este un al patrulea argument și anume: mă uit că intră în zona liceului copiii și eu știu ca psiholog, cu nivel intelectual, de creativitate și de inteligență comparabil cu ce vedem în spațiile vestice și îi scoatem într-o formă și cu un profil care nu ar trebui să ne placă. Adevărul este că nivelul de analfabetism funcțional în diverse domenii, competențele pe care le vedem în cazul adulților care au terminat zona de liceu arată foarte, foarte rău. Deci, în acest moment eu m-am gândit de foarte multe ori dacă să spun să ies cu o astfel de discuție, că întotdeauna e o situație sensibilă când vine ministrul și vorbește de securitate națională. Modul în care se exprimă competențele adulților în România și modul în care vedem analfabetismul funcțional și nu mă refer doar la testele PISA este de netolerat pentru o țară care alte are alte ambiții în educație. Iar acest motiv, al patrulea, m-a determinat să începem această dezbatere pentru că un ministru trebuie să fie responsabil pentru modul în care se face educația într-o țară, că îi place lui sau nu-i place să înceapă acest proiect.
A doua idee importantă la care vă rog să meditați, la care vă rog să vă gândiți, este că eu am fost foarte atent și am formulat lucrurile destul de clar. Am spus că discutăm despre proiecte de planuri-cadru.
Am spus că modelul pe care îl avem sau modelele pe care le avem în diverse discipline nu mai pot funcționa. Modelele pe care le avem au dat greș. De 20 de ani folosim astfel de modele în diverse discipline și zona de analfabetism funcțional, pseudocunoaștere, pseudo-religie, zona respectivă este de neacceptat pentru o țară modernă. Noi am venit cu niște proiecte. Pe de o altă parte, înțeleg reticența oamenilor din educație. Noi suntem obișnuiți când vine un ministru și pune în dezbatere ceva, de obicei în mintea noastră este că lucrurile sunt cam tranșate deja, adică dezbaterile sunt de formă și lucrurile vor fi făcute cam în varianta pe care a promis-o sau a propus-o ministrul.
Am spus foarte clar din prima zi de când am lansat proiectele de planuri-cadru. Aici sunt niște propuneri. Vă rog veniți cu analize, cu simulări, cu propuneri noi, astfel încât în final să avem proiecte de planuri-cadru care să fie larg acceptate de sistem, și de elevi, și de părinți, și de profesori, și de autoritățile locale, și de mediul social, economic. Dar sigur, în primul rând, triada contează elev-profesori-părinte și mai degrabă relația directă elev-profesor.
După prima săptămână, oamenii din educație au înțeles că chiar avem o dezbatere, ce am spus chiar se va implementa, adică vom lua sugestiile bune. Nu ne grăbim. După 6 martie, când vom încheia aceste dezbateri naționale și consultarea publică, avem vreme să gândim ce vom propune, probabil la începutul lunii mai și îmi doresc să fie un proiect care să aibă susținere largă în sistem.
În urma discuțiilor constructive, după prima săptămână, începem să regândim lucrurile. Avem un nou model în zona istoriei, o să avem din nou istoria României, care lipsește de vreo 20 de ani din curriculum, un model în zona geografiei României. Am fost convins de oamenii din domeniu că s-ar putea ca unii directori, chiar în zona filologiei, să nu ofere ore de latină din orele pe care le au la dispoziție și atunci este clar că va trebui să le readucem în curriculum de specialitate. Au fost foarte multe idei bune care au apărut și care mai apar pe parcurs, astfel încât vă încurajez să trecem mai departe.
După laude și critici, am suntem în faza în care construim, venim cu analize, vă încurajez să mergem un pic mai departe, în următoarele săptămâni, să venim cu simulări.
Efectiv să facem simulări, să ne imaginăm școala noastră prin prisma acestor planuri-cadru și după aceea când mai vin și am să merg sigur în școli și astăzi am fost într-o școală din București, am să merg și în alte școli din țară, să discutăm pe simulări, ca să înțelegem ce funcționează, ce nu funcționează, unde trebuie să corectăm lucrurile.
Repet, noi am venit cu ideea unei educații personalizate, să dăm putere școlilor, elevilor, profesorilor. Trebuie să vedem, poate descentralizarea e prea puternică, cu siguranță trebuie să fie mai mult decât avem acuma, dar poate am gândit-o prea puternic, trebuie să recentralizăm unele lucruri, dar, vă rog, să avem această dezbatere constructivă și să trecem treptat și în faza de simulări, fiindcă este mult mai ușor să înțelegem lucrurile care funcționează și care nu funcționează când discutăm și pe diverse simulări.”
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00.
Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025).
Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.