Rezultatele alegerilor parlamentare vin cu un partid-surpriză de 9% apărut complet pe sub radar în Parlament, cu un scor de 25% pentru PNL, 29% pentru PSD și 16% pentru USR, și cu un absenteism uriaș. Contactat de Edupedu.ro, sociologul Dan Petre – directorul companiei D&D Research și conferențiar universitar – a declarat că “dintre lucrurile care au dus la aceste surprize au fost, de exemplu, o altă axă de împărțire a oamenilor, în afara de tradiționalele stânga-dreapta, vârstă, rural-urban; și anume, axa: oamenii care cred și cei care nu cred în impactul acestui virus. (…) AUR este puternic corelat cu negaționiștii: oamenii care au considerat că măsurile implementate au fost fie foarte puternice, fie brutale, exagerate în anumite cazuri”.
“Mă gândesc și la măsura închiderii școlilor, care a avut un impact foarte mare asupra vieții de zi cu zi a multor oameni și care au considerat că e un tip de dublu limbaj: pe de o parte, guvernul insistă că este o chestiune sanitară foarte gravă și se iau măsuri de închidere a școlilor sau a pelerinajelor, pe de altă parte tot guvernul spune – veniți la vot! Aici e o contradicție care cred că pe unii oameni i-a activat. Pe unii i-a făcut să stea mai mult acasă, în special segmentele peste o anumită vârstă și ruralul îmbătrânit, iar pe ceilalți care nu cred în existența virusului i-a activat și mai mult să iasă, pentru a demonstra că lucrurile nu stau așa”, a declarat Dan Petre.
Analiza integrală a sociologului Dan Petre, despre rezultatele alegerilor parlamentare 2020, pentru Edupedu.ro:
Rep: Cum sunt rezultatele alegerilor parlamentare per total, față de analizele sociologice de până acum?
Dan Petre: Sunt ușor diferite, în sensul că PNL era măsurat mai tot timpul în jurul a 30%. Nu era atât de jos, cel puțin din sondajele pe care le-am citit. Asta ar fi principala supriză, iar a doua: faptul că nu apărea AUR atât de sus. Deci sondajele anticipau o victorie a dreptei cumulate, mai degrabă decât o victorie a stângii despărțite.
Pandemia a trezit niște energii sociale mai adânci în societate românească. Aceste lucruri nu au fost surprinse în sondajele electorale, pentru că acestea sunt inevitabil mai superficiale și concentrate pe intenția de vot, nu neapărat pe lucrurile foarte profunde, iar ele s-au manifestat acum.
Dintre lucrurile care au dus la aceste surprize au fost, de exemplu, o altă axă de împărțire a oamenilor, în afara de tradiționalele stânga-dreapta, vârstă, rural-urban; și anume, axa: oamenii care cred și cei care nu cred în impactul acestui virus. Am văzut o ciocnire între negaționiști și cei care sunt convinși de impactul acestui virus. AUR este puternic corelat cu negaționiștii: oamenii care au considerat că măsurile implementate au fost fie foarte puternice, fie brutale, exagerate în anumite cazuri.
Mă gândesc și la măsura închiderii școlilor, care a avut un impact foarte mare asupra vieții de zi cu zi a multor oameni și care au considerat că e un tip de dublu limbaj: pe de o parte, guvernul insistă că este o chestiune sanitară foarte gravă și se iau măsuri de închidere a școlilor sau a pelerinajelor, pe de altă parte tot guvernul spune – veniți la vot! Aici e o contradicție care cred că pe unii oameni i-a activat. Pe unii i-a făcut să stea mai mult acasă, în special segmentele peste o anumită vârstă și ruralul îmbătrânit, iar pe ceilalți care nu cred în existența virusului i-a activat și mai mult să iasă, pentru a demonstra că lucrurile nu stau așa. Și asta, după mine, a zgâlțâit niște energii latente, mai profunde. Avem totuși 9 luni de pandemie, opiniile au avut timp să se așeze, oamenii au avut timp să își facă o reprezentare a ceea ce se întâmplă și în funcție de asta au adoptat niște comportamente: unii nu au ieșit deloc, alții au ieșit dar în altă direcție decât cele clasice.
Rep: În cazul părinților, absenteismul credeți că a fost cauzat de frica de a nu se infecta sau de un protest față de decizia guvernului de a închide toate școlile, când majoritatea statelor europene le-au menținut deschise?
Dan Petre: Fără îndoială au fost toate și a mai fost ceva: enervarea pentru faptul că le-au fost date viețile peste cap. Viețile multor familii sunt construite în jurul copiilor și în jurul educației copiilor. Faptul că nu au avut acces la infrastructura educațională le-a dat peste cap viețile, iar oamenii a trebuit să pună la punct soluții improvizate pentru a-și continua viața. Soluțiile au avut costuri personale și sociale mari, ceea ce a produs o stare de tensiune și de frustrare și cred că asta a contat mult, cel puțin asupra bazei electorale a PNL, care a fost la guvernare și a luat decizia.
Ce aș mai zice despre PNL: există un nulceu dur și există niște straturi care se adaugă în funcție de context. O parte din straturile exterioare care se adaugă ultimele sunt cele care și pleacă primele: o parte dintre ele s-au disipat de la locale până acum.
PNL este cumva încorsetat: are în zona tânără și care vrea puternic schimbare USR-ul care mănâncă din ei și îi impiedică să aibă acces la aceste zone, iar în partea cealaltă PSD, care a avut o revenire importantă. În România, oamenii votează în continuare pe emoții negative de enervare, mai degrabă decât pe idei, iar oamenii au votat PSD mai degrabă enervați sau cei care erau cu afinități de stânga enervați de ceea ce a pus în mișcare pandemia.
Apoi mișcarea de a promova infecționiști a fost o mișcare politică foarte bună, mai ales când ești în opoziție și poți să pretinzi că ai gestiona mai bine situația. Când ești la putere și faci, adevărul se vede rapid, într-o săptămână-două.
După mine, mesajul cu care eu am plecat din aceste alegeri este că niște segmente tot mai mari din societatea românească doresc ca lucrurile să se schimbe. Numitorul comun e că fiecare dintre ele vede lucrurile altfel, dar lucrurile sunt în mișcare: unii din enervare și pentru a sancționa, alții pentru a consturi ceea ce ei consideră că e bine în perioada următoare. Lucrurile sunt în mișcare.
Cei care au gândit strategic aceste alegeri nu au estimat cu suficientă precizie efectele pandemiei asupra societății românești. Probabil nici nu aveau cum, pentru că ai nevoie de cercetări sociologice foarte profunde care costă mult și care de cele mai multe ori sunt realizate de universități. Dâncu a fost cel care a studiat cel mai fundamental lucrurile astea. Cred că PNL-ului i-a lipsit instrumentul ăsta sau au avut abordarea de studii electorale, nu de studii sociologice fundamentale. Asta este intuiția mea. Acest tip de studii sociologice durează mai mult, au o inerție mai mare, se fac non-comercial. Iar ei au avut un approach comercial.
Rep: Care ar fi explicațiile apariției AUR în parlament, cu un scor atât de mare – 9%, fără să fie prezent masiv în spațiul public mainstream?
Dan Petre: Mie îmi arată că unele straturi din societatea românească sunt activate, sunt energizate acum, din diferite motive. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul și cu nevoia de altceva, care se manifestă la ei în aceste direcții. Nu numai intelectualii și tinerii vor schimbare, și alți oameni vor schimbare: și cei care au plecat în afara țării supărați de ce se întâmplă aici, și cei din zona new economy care vor un alt fel de a se face lucruri și care consideră că marile partide, PNL și PSD, au mai multe lucruri în comun decât diferențe.
Și apoi este locul lăsat liber de PRM. Există un anumit potențial de non-echilibru, ca să nu zic extremism, care era gol și care a căpătat acum această formă: AUR. Acum 20 de ani era PRM, apoi PMP a încercat să ocupe locul acesta dar nu a reușit – probabil pentru că i-au tot curtat pe cei de la putere și pentru că galeria lor de lideri nu este atât de credibilă în acest rol.
AUR exprimă tot o nevoie de a se întâmpla alte lucruri decât ce avem în prezent, dar la alte segmente și în oglindă față de USR. Ce au cele două partide în comun este energizarea și faptul că doresc ca lucrurile să se întâmple altfel.
Mesajul PNL care a fost centrat pe anti-PSD nu mai are forță. Esența comunicării liberale a fost pe anti-PSD, dar este greu să mai dai în opoziție atunci când ești la putere și ai toate pârghiile să schimbi tu realitarea. Menținerea unui astfel de discurs înseamnă că nu ești în stare să folosești puterea, dacă tot pe seama opoziției pui realitatea. De ce nu folosești puterea pentru a rezolva lucrurile? Și aici a fost o oarecare deconectare față de realitate. Nu știu ce ar fi trebuit să zică, dar văd că nu mai are atâta forță.
Rep: Aveți indicii că AUR a fost sprijinit de instituții ale statului român sau persoane din instituții?
Dan Petre: Nu. De obicei, bunul simț și experiența din alte perioade sau din alte țări spun că există o probabilitate destul de mare, dar n-a apărut nimic concret pe nicăieri.
De regulă, să ai rezultate atât de spectaculoase într-un timp atât de scurt arată fie:
- că există niște energii sociale foarte puternice și că oamenii s-au conectat la ele și că un segment suficient de mare era amorsat în acea direcție, pe principiul lui Murphy că cea mai simplă cale de a deveni lider este să găsești un grup de oameni care se îndreaptă într-o anumită direcție și să te pui în fruntea lor, sau
- că au existat resurse suficient de mari pentru a produce acest rezultat
E mai probabil să fie prima variantă, dar niciodată lucrurile nu sunt clear-cut. Poate a fost combinație.
Ce vedem este că dreapta cumulata și stânga grupată oscilează tot în jurul a 40%, iar 10% avem între cele două părți, 10% care înclină balanța ori într-o parte ori în alta, în funcție de context. Asta împiedică pe termen lung schimbarea, pe care și-a dorit-o Iohannis acum pentru ca să aibă aliniate cele 3 zone de putere ale statului: președintie, parlament și guvern, pentru a-și implementa agenda. Ăsta a fost calculul greșit, asta era intenția atunci când a gândit alegerile. Probabil calculul a fost acum 4-6 luni, când a stabilit să se susțină alegerile. Pandemia a făcut, însă, ca situația să fie fluidă. Nu au putut anticipa ce se va întâmpla peste 4-6 luni și au pornit pe un calcul care a fost acum infirmat de realitatea din teren. Suntem din nou în aceeași poziție în care și dacă dreapta va avea majoritate parlamentară, ea va fi fragilă și nu va avea parlamentul aliniat.
Rep: Rezultatele acestea vin din cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă a alegerilor parlamentare: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, cu un absenteism masiv în mediul rural. Care ar fi cauzele acestui absenteism?
Dan Petre: Nu am exact ierarhia lor, dar o să le enumăr:
1. Pandemia care a făcut ca anumite segmente să fie speriate și îngrijorate și nu au vrut să-și asume riscurile.
2. Și pandemia și insuficienta schimbare de până acum i-a împărțit pe oameni în 2 mari categorii: cei care au reacționat prin lehamite, prin retragere și cei care s-au mobilizat și au decis să participe. Pe unii i-a adâncit și mai mult în letargie, pe alții i-a activat și mai mult. Toate aceste modificări ale datelor alegerilor (le organizăm, când vor fi susținute, cum le organizăm) și faptul că explicațiile au fost însoțite de calcule politice, au făcut ca mulți să aibă o reacție de tipul: nu vrem să sprijinim calcule politice. Există un segment destul de mare care spunea: mai bine erau amânate alegerile, astfel încât să participăm toți. Au reacționat prin retragere pentru că au fost forțate din calcule politice.
O problemă suplimentară a alegerilor, deși foarte fină, este cea a legitimității. Va fi parlamentul cu cea mai mică legitimitate din istoria democrației.
Rep: Va avea lipsa legitimității parlamentului efecte?
Dan Petre: După cum am văzut până acum, nu. Probabil a fost și motivul pentru care s-a insistat ca ele să fie organizate acum, indiferent de prezența la vot. Probabil în anumite straturi, în anumite analize realizate în media, comentatorii vor menționa asta, dar nu cred că va avea un impact atât de mare. Însă este o realitatea care spune ceva important despre societatea României.
Și este posibil ca lipsa de legitimitate să alimenteze mișcările acestea extremiste, care să se exprime cu mesaje de tipul: “cum să aveți încredere în putere, de vreme ce au fost aleși de atât de puțini? Noi reprezentăm majoritatea tăcută”. Dau astfel loc unei platforme contestatare puterii.
Dar participarea oamenilor la vot a fost influențată de convingerea că există sau nu există acest virus. Negaționiștii s-au dus cu mai mare ușurință la vot, pentru că dacă nu cred și nu există virusul, pot să mă duc fără probleme. Pe când la cei care cred și sunt îngrijorați, la ei acest dublu discurs a avut un impact mai mare mare.
La rezultatul înregistrat de PNL, aș adăuga că tinerii, care știu că sunt mult mai puțin expuși la risc, sunt preponderent la USR. S-au dus cât s-au dus, iar motivele țin de faptul că nu îi intersează în general, că aceste alegeri nu au avut o miză atât de mare din perspectiva lor. Cei din bazinul PSD nu cred că s-au dus pentru că ruralul este îmbătrânit și există îngrijorarea față de pandemie. Ascensiunea AUR o explic prin negaționistii și agitații puși în mișcare de pandemie. Negaționismul sau pandemia a scos AUR-ul la lumină.
Mai cred ceva, dar nu s-a măsurat, deci este o pură speculație: cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, sunt cumva noul PRM. Biserica Ortodoxă (BOR) a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală și asta a activat și ea puțin. Pentru că dacă în marile orașe nu are un impact atât de mare, în micile orașe sau pe micile segmente, oamenii sunt mult mai sensibili la chestiunea asta. Pe oameni i-a enervat: nu mă lași să mă duc la biserică și mă chemi la vot? Tot o adunare este, în mintea lor. Simbolic, este un alt tip de pelerinaj, un pelerinaj al democrației. Oamenii se duc către templele democrației unde își exercită dreptul de vot și la fel se duc la pelerinajele religioase. Eu aș vedea o legătură și aici. Cred că are un impact, mai ales la AUR. Și mă aștept să fi avut impact și la PNL, pentru că liberalii au o bază electorală religioasă în anumite zone ale țării și cred că și-au alienat o parte din acești alegători.
Pandemia a zgâlțâit niște lucruri sociale adânci, ele nu sunt încă măsurate în studiile electorale care sunt superficiale si focalizate doar pe intenții de vot.
Pentru PSD, rezultatele arată un reviriment. E un fel de Die hard.
Rep: Ce arată ieșirea din parlament a unor figuri precum Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, nesiguranța în privința PMP-ului lui Traian Băsescu?
Dan Petre: Încă o confirmare a ipoteziei că segmente importante din România vor altceva, nu neapărat schimbare – acesta este un concept aproape violat în ultimii 30 de ani. Vor pur și simplu altceva, nu mai sunt mulțumite cu ce era până acum.
Nu mai au tracțiune, nu au suficientă credibilitate la segmente mai mari de 5%. Încep să intre în nișă. Se sting încet.
Rep: Liderii de astăzi ai AUR a susținut anul trecut, vehement, anularea Bacalaureatului și au organizat proteste față de purtarea măștii. Acum, că au intrat în Parlament, la ce să ne așteptăm?
Dan Petre: Eu mă aștept să amplifice acest tip de mesaj și acest tip de comportament, pentru că mai ales la început trebuie să mențină încrederea celor care i-au votat și să dovedească faptul că sunt aliniați cu promisiunile lor. Mă aștept nu să se domesticească prin contactul cu puterea formală, ci să aducă un element de agitație, de energie în acel loc. Așa cum mă aștept și de la USR să fie și mai vocali, și mai activi în inițiative și în activități.
Eu văd parlamentul împărțit, în perioada următoare, și pe axa: cei cu abordare clasică și cei care vor fi mai agitați și mai în mișcare.
Rep: Înaintea alegerilor, politicienii aflați în campanie au discutat pe larg despre o nouă lege a educației și despre modificări esențiale în sănătate. Acum, cu această componență politică a parlamentului, credeți că este posibilă realizarea unei noi legi a educației?
Dan Petre: Eu cred că mai degrabă n-o să se întâmple, pentru că va fi mult mai greu de aliniat o majoritate în spatele unei singure inițiative. Parlamentul va fi mai fragmentat și mai agitat. Va fi un parlament mai italian, decât unul german.
Rep: Am văzut, însă, o Italie care deși devastată de primul val al pandemiei a investit peste vară masiv în educație și a ținut deschise școlile.
Dan Petre: Toate marile state europene au investit masiv în educație. În ultimii 4 ani, asistăm la cursă a înarmării în educație: educația este o armă în care toate țările investesc masiv, pentru că asta le va aduce putere peste 10-15 ani. Un nivel cât mai ridicat al educației nu mai este “nice to have”, ci la supraviețuire, pentru ca statele să își mențină statutul de mare putere. Nu poți să faci o economie bazată pe Inteligență Artificială (AI), dacă nu ai forță de muncă capabilă să opereze cu noua economie, cu calculatoare, cu aplicații. Mă uit ce face China, Germania, Italia, Marea Britanie: investesc masiv, cu strategii diferite. Eu asociez din ce în ce mai mult investiția în educație cu supraviețuirea relevantă a unei țări în următorii 20 de ani.
În contextul pandemiei, investiția în educație se traduce în alimentarea unui viitor relevant. Dacă ai un hiatus de un an de zile, vei avea efecte pe termen lung asupra nivelului de pregătire a forței de muncă și asupra competitivității în noile economii. Dar vei avea și un efect direct asupra economiei din acel moment: dai peste cap forța de muncă menținând copiii acasă, le scazi părinților productivitatea. Oamenii ăia și dacă stau acasă nu au randamentul pe care îl aveau dacă stăteau la serviciu. Nu poți cu un copil să lucrezi la același randament, pentru că el umple tot spațiul pe care îl are la dispoziție și asta este natural să se întâmple. Și eu trăiesc această realitate de 9 luni și randamentul meu este de 70% maximum.
___
Dan Petre este doctor în sociologie, specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la SNSPA. Este managing partner şi director al departamentului de antropologie și studii calitative al companiei D&D Research, parte din Psyence Group.