Trebuie să ne gândim la copii și nu la himerele medievale ale părinților, a declarat luni liderul USR-PLUS, Dan Barna, despre legea care introduce educația pentru sănătate și implicit educația sexuală în școli. Barna a spus că legea a fost retrimisă de președintele Klaus Iohannis Parlamentului, pentru a fi reanalizată, iar în acest moment se afla la Senat nefiind încă modificată față de forma care a ajuns de la Cotroceni.
„Președintele a trimis legea în parlament tocmai din acest motiv: e de neacceptat că exact acei copii care sunt cei mai vulnerabili să nu poată participa, pentru că părinților nu sunt conectați la agenda publică, ca să fiu elegant. Exact acei copii nu au șansa să participe la orele de educație sexuală pentru că, așa cum este legea acum, se spune că la orele de educație pentru sănătate, implicit educație sexuală, un elev participă doar dacă părintele merge cu el de mână și își dă acordul.
În loc să avem – și asta este poziția susținută de USR-PLUS – un mecanism prin care acei părinți care din considerentele religioase sau din orice alt considerent, își retrag copiii de la ora respectivă și este într-adevăr dreptul părintelui, avem o lege care spune că la oră participă doar acei copii cu cei mai responsabili părinți. Or, în felul ăsta, obligăm în continuare generații de tineri și tinere să facă lecția de educație sexuală în spatele școlii sau în toaletă.
E de neacceptat, este o poziție foarte fermă pe care USR-PLUS o are față de acest subiect. Trebuie să ne gândim la copii și nu la himerele medievale ale părinților. Copiilor sunt viitorul acestei țări, iar cei care trăiesc încă în Evul Mediu pot să-și asume lucrul ăsta, dar să-și asume retragerea copilului, nu statul să vină să spună copiii au dreptul la educație sexuală și doar părinții cărora le pasă de cu adevărat de copii pot să-și ducă copiii la oră.
Este o lege medievală în actuala formă și este regretabil – de la PSD nu ne miră, dar am văzut și parlamentari PNL susținând această inițiativă. E în momentul de față în Senat, în aceeași formă pe care președintele trimis-o înapoi. Pare că suntem total iresponsabili pe acest subiect și vom fi foarte fermi în perioada următoare: această lege trebuie să fie adresată copiilor”, a declarat Dan Barna.
Pe 4 noiembrie 2020 Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului scris al părinților pentru ca aceste ore să poată fi predate în școli.
Amintim că predarea educației sexuale în școli a fost eliminată din lege la propunerea PSD și PNL pe 3 iunie, când a avut loc votul final în plenul Camerei Deputaților. S-au înregistrat 269 de voturi ”pentru”, 3 voturi ”împotrivă” și 35 de abțineri:
Amendamentul propus de PNL și PSD:
- ”derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”
Autorii amendamentului sunt deputaţii Robert Sighiartău (PNL), Florica Cherecheş (PNL), Elena Hărătău (PSD), Steluţa-Gustica Cătăniciu (ALDE), Adrian Solomon (PSD), Nicuşor Halici (PSD) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD).
Trei asociații ale tinerilor i-au solicitat pe 28 septembrie lui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea privind educația sexuală. Este vorba de Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR). „În multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la informații privind educația sexuală care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu, astfel că informațiile pe care elevii le primesc pe această temă în cadrul unității de învățământ reprezintă unica oportunitate de a înțelege aspecte de bază adiacente educației sexuale, precum contracepția, planificarea familială ș.a”, se arată în motivarea celor trei asociații ale tinerilor.
Peste 700 de mame minore în 2018, în România
Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia.
De asemenea, dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naștere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea.
Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).
Foto: gov.ro