Psihologul educațional Dacian Dolean spune că temele au mai multe roluri, iar părinții trebuie să se implice în clasele primare, să lucreze împreună cu copilul. Însă în același timp, “tema trebuie să îl responsabilizeze pe copil, să nu stăm prea mult cu ei la teme, să înțelegem că și părintele are o viață,” spune cercetătorul Dacian Dolean, autor al singurului studiu experimental făcut în România în 2019, pe temele la clasele primare, în podcastul Cu Capul În Nori. Episodul poate fi ascultat la finalul articolului.
Dacian Dolean, cercetător și psiholog educațional, cu o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA, spune că temele au mai multe roluri și enumeră și explică trei dintre ele: aceea de a stabili un diagnostic al copilului și al profesorului, de a consolida relația dintre școală și familie și de autoreglare a comportamentului copilului. El subliniază cât de importantă e legătura de colaborare dintre părinte și profesor pentru a îmbogăți competențele copiilor. “De exemplu, dacă părintele știe că copilul face adunarea din trei în trei la școală, ei pot să exerseze. Părintele poate să exerseze asta într-un weekend, în timp ce merg într-o excursie la munte, să zicem. Și atunci în situația aceasta, părintele poate să ajute copilul, deoarece știe ce se întâmplă la școală”.
- Ce sunt temele și de ce sunt necesare?
Dacian Dolean: Temele pentru acasă au mai multe funcții și putem să povestim mult despre ele, dar aș identifica câteva dintre acestea: în primul rând o temă bine scrisă ne poate ajuta să înțelegem care sunt limitele copilului, dar și ale profesorului.
O primă funcție a temelor pentru acasă este aceea de a stabili un diagnostic al copilului și al profesorului.
De exemplu, dacă copilul se încurcă sau nu se descurcă foarte bine la unele teme pentru acasă, acel părinte poate să înțeleagă cauza, motivul pentru care copilul său nu se descurcă efectuând temele pentru acasă. Dar în același timp, temele pentru acasă pot să fie un indicator al faptului că cerința în sine nu a fost foarte clar formulată și atunci acest lucru ridică un semn de întrebare. Acest lucru poate stabili un diagnostic al tipului de calitate al materialelor pe care profesorul le folosește la clasă sau există situații în care, de exemplu, copilul primește foarte multe teme pentru acasă fără niciun sens, fără o bază științifică. De exemplu, există situații în care unor copii de clasa a II-a li se cere să scrie de trei ori tabla înmulțirii de pe o zi pe alta. În cazul acesta, singura ta realizare ca și profesor e că poți să îl faci pe copil să urască școala. Și îmi spun realizare între ghilimele, iar acesta este un indicator al faptului, al felului în care profesorul vede școala sau rolul școlii și rolul părinților. Mai există profesori care nu dau temă pentru acasă pentru că ei cred că tema nu contează. Aici, de exemplu nu avem așa de multe situații în România, cât mai degrabă am văzut situații în Statele Unite în care am asistat la ședințe în care părinții copiilor cereau teme pentru acasă, iar profesoarele erau foarte relaxate și spuneau să nu-și facă probleme pentru că nu prea contează tema pentru acasă. Ei bine, aceasta arată o pregătire slabă în domeniul științelor educației.
Un alt rol este acela de comunicare, de a consolida relația dintre școală și familie.
Această comunicare este extrem de importantă pentru că rolul familiei și a școlii trebuie să se întrepătrundă. Ei trebuie să colaboreze pentru binele copilului și este spre binele tuturor ca cei doi factori să colaboreze cât mai bine pentru a îmbogăți competențele copiilor. De exemplu, dacă părintele știe că copilul face adunarea din trei în trei la școală, ei pot să exerseze. Părintele poate să exerseze asta într-un weekend, în timp ce merg într-o excursie la munte, să zicem. Și atunci în situația aceasta părintele poate să ajute copilul, deoarece știe ce se întâmplă la școală.
O altă funcție a temelor pentru acasă este aceea de autoreglare a comportamentului.
Să-l ajutăm pe copil să își formeze disciplină și responsabilitate, chiar dacă chiar dacă uneori în cazul acesta copilul desfășoară diferite activități acasă. Părintele va trebui să înțeleagă că profesorul nu poate să consolideze atât de mult cât este necesar unele competențe și atunci această consolidare trebuie să se facă și acasă. Când spun consolidarea cunoștințelor nu mă refer la faptul că părintele trebuie să predea tema. Rolul părintelui este acela de a a ajuta pe copil să exerseze temele pentru acasă. Așadar putem spune că este benefică implicarea părinților, însă trebuie să aibă o limită ce nu trebuie depășită
- Cumva ține și de încrederea pe care părintele o are în profesor?
Dacian Dolean: Această implicare ține de relația dintre părinte și profesor, cu siguranță, dar trebuie să avem grijă cât de mult este prea mult, practic despre asta vorbim. Deci temele pentru acasă au un rol, au roluri mai multe roluri foarte importante, însă dacă sunt supradimensionate, temele pentru acasă pot să aibă un efect mai puțin benefic.
- Și atunci cum sfătuiți părinții să se poziționeze când e vorba de teme?
Dacian Dolean: Dacă este cazul să-i predea părintele și părintele se simte confortabil să-i predea, atunci poate să o facă, dar e foarte bine să înțelegem că rolul temelor pentru un rol important al temelor pentru acasă este să-l ajute pe copil să își dezvolte aceste competențe de muncă independentă.
Părintele nu ar trebui să stea foarte mult lângă copil tot timpul pentru că trebuie să înțelegem că și părintele are o viață, deci părintele e bine să fie implicat în activitatea școlară a copilului, dar în același timp trebuie să-i dezvolte independența, iar temerile pentru acasă tocmai de asta sunt, ca să îi ajute pe copii să se descurce singuri. Temele nu ar trebui să-l facă pe copil săfacă niște activități pe care nu le-a învățat la școală. Înstudiile noastre am văzut că temele au avut un efect mult mai mic decât se înțelege, iar cea mai mare parte a învățării a avut loc în clasă. Asta este foarte important să se înțeleagă: cea mai mare parte a învățării a avut loc în clasă și nu acasă.
Acasă și-au consolidat niște cunoștințe și iarăși depinde cum sunt organizate, cum sunt construite temele pentru acasă. Noi (în studiu) le-am construit în așa fel încât să fie foarte ușor copilului să le facă, dându-le exemple prin care copilul să înțeleagă cum să efectueze acele exerciții. Deci rolul părintelui a fost minimal, doar acela de a supraveghea și de a-l ajuta pe copil dacă este cazul, punctual.
- Ecranele îi fac să își piardă din concentrare sau îi scot dintr-un anumit ritm? Care e motivul pentru care nu sunt recomandate înainte de teme?
Dacian Dolean: După o perioadă mai îndelungată pe calculator, în special pe video games, dar nu neapărat, orice activitate care presupune o recompensare imediată, instantanee și decizii de milisecunde pe care copiii trebuie să le ia după aceea, le este foarte greu să se liniștească și să lucreze o temă pentru acasă, care uneori le cere să gândească în profunzime. Deci acesta este motivul pentru care eu aș sugera să nu petreacă timpul pe ecrane imediat după școală.
Citește interviul integral pe Alexisme.ro
Interviul audio poate fi ascultat mai jos
Despre cercetătorul Dacian Dolean, este autorul primului studiu experimental implementat în România pentru a investiga utilitatea temelor în clasele primare. Concluziile studiului realizat pe 400 de elevi de clasa a II-a arată că majorarea volumului temei pentru casă în învățământul primar poate avea un efect pozitiv.
Citește și:
Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”
Cine trebuie să-i învețe pe copii tabla înmulțirii: învățătorii sau părinții, în vacanța de vară dinainte de clasa a II-a? Dacian Dolean, cercetător specializat în alfabetizarea timpurie: Ideea de a da această sarcină ca temă pentru vacanța de vară mi se pare desprinsă dintr-un film SF cu buget redus
Temele pentru acasă au avantaje pentru copiii de școală primară, dar nu-i ajută aproape deloc, din punct de vedere al rezultatelor de învățare, pe cei care nu primesc ajutor – analiza unui cercetător britanic
Temele din vacanța de vară: Rolul lor este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, nu de transfer de responsabilitate de la învățător la părinte – avertizează cercetătorul Dacian Dolean. “Ușoară tendință de diminuare a abilităților la matematică” în vacanța de vară, pentru elevii care trec în clasa a II-a
La ce folosesc temele pentru acasă? Oana Moraru: Există foarte mulți copii care aparent pricep în clasă, dar când sunt puși în situația de a rezolva singuri, nu mai au abilitatea de a se descurca pe cont propriu. Recomand părinților, în special în clasele I și a II-a, să-și dedice timp temelor
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
Ioana Nicolescu
9 comments
deci profesorul SI parintele sa lucreze pt elev!?! Băibaieți , dati teme civilizate in concordanța cu ce ați lucrat la ora SI nu handicapați copilul cu ajutor și suport incepand cu bastonașe și terminand cu integrale. ca asta se transforma in DEPENdenta de sprijin și meditații , nu se taie niciodată cordonul ombilical. elevul trebuie sa fie capabil sa faca singur tema 80% ca n or fi toti de 10 . nu exista ajutor parinte , asta e handicap sever. Numai cei din spectru .. daca ma intelegeti , au nevoie de shadow .. de la clasa 1 copilul trebuie invatat sa fie independent și responsabil cu sarcinile lui scolare , date cu cap și pe masura varstei.
20 de ani exsperienta e putin-minimum 45 .
Copiii nu mai au timp liber. Au programul de școală plus teme pentru acasă de 8-10 ore. Bine sunt și părinți care îi “îndoapă” cu tot felul de activități extrașcolare (pian, sport, pictură etc.), dar principalii vinovați pentru asta sunt profesorii, care predau extrem de prost sau nu predau deloc, nu își fac treaba așa cum trebuie la clasă sau nu au chef și îi bombardează pe copii cu foarte multe teme pentru acasă sau bat apropouri pentru meditații. Și de-aia au ajuns sărmanii de ei să le fie scârbă de școală. Ei nu mai au copilărie, nu se mai bucură de nimic, sunt demoralizați total. Plus că “onorat” ministerul educației le-a mai dat încă o materie inutilă “holocaustul evreilor”, care nu are nicio relevanță, doar ca să mai facă anumiți profesori niște bani în plus. Învățământul românesc provoacă tot mai multă scârbă și din partea părinților, dar mai ales a copiilor.
Daca dam teme doar de dragul de a da teme,n am făcut nimic. Însă din păcate,mai sunt și azi profesori cu teme fluviu, de vineri până luni…câte 50 de exerciții (peste care nimeni nu se mai uita,să vadă dacă sunt rezolvate corect )…și ne miram apoi că elevii urăsc o materie…
Programul de lucru al unui adult este de 8 ore. De ce programul pentru invatat al unui copil trebuie sa fie mai mare de 8 ore ? ( 6-7 ore scoala + teme + .. meditatii + … activitati extrascolare ) ?
Nu era mai simplu sa se incadreze in 7-8 ore cu totul – la scoala !
Practic programul de munca/invatat al unui copil este mai lung decat al unui adult, iar munca adultului este de multe ori repetitiva adica mult mai usoara decat a copilului.
Unde sunt pedagogii ? Am inteles ca in Ministerul Invatamantului a iesit la pensie si … ultimul pedagog.
Sustin obligativitatea existentei de after school, unde copilul mănâncă si de pranz. A face acasa temele cu parintii, e o porcărie !!! Multi sunt obosiți dupa o zi de lucru și nu mai au răbdare. Își bat copiii, țipă la ei, se creeaza o stare generala de tensiune nervoasa….. și rapid ei prind aversiune față de scoala. Credeti-ma, acest fenomen exista și în România e deja îngrijorător. Eu pe al meu fiu l-am avut la after, venea masina după el la școală, îl luam acasă la 17.00 și nu m-am știut de nimic, dar îmi povestea de calvarul trăit acasă de unii colegi ai lui. Repet, obligativitatea existentei la ciclul preșcolar de after school și automat inclusa o masa de pranz, unii au și o gustare pe la ora 16.00. Asa avem părinți fericiți, invatatoare fără idei de a da meditații și copii veseli.
Banii pentru after? Se pot găsi soluții. Cei cu salarii bune platesc, ceilalți pot avea subvenții sau diverse reduceri. Cum nu prea mai avem copii, orice Primărie ar interveni favorabil ca să fie toți fericiți.
foarte rau ca tipa si ii bat…au auzit de decaderea din drepturi?!
“Vorba multa, saracia omului!”
Efectiv, bateti campii la modul voios…
Ignorati cu buna stiinta sau cu si mai multa prostie ceea se cheama “studiu individual” si asta este, de fapt, rolul temelor pentru acasa : copilul sa isi reia informatiile primite la ora de clasa, sa memoreze ce e musai de memorat (daca poate cineva explica cum sa invete copilul tabla inmultirii fara sa o memoreze, precis va lua doua Nobel-uri..), sa isi dea seama ce si cat a inteles, sa utilizeze informatiile primite in diverse exercitii…
Faptul ca aceste metode moderniste nu au reusit decat sa creasca numarul de semi-analfabeti/analfabeti functional pe toate meridianele planetei nu spune nimic nimanui ?!?
Poate elevul are si el o copilarie de care trebuie sa se bucure.