Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală – Vifor Dorobanțu, director care vrea să aplice pentru transformarea în școală-pilot din toamnă. Mesaj către sindicate: „Un profesor, dacă nu poate face față unui sistem de învățământ, este liber să se ducă să muncească în altă parte”

Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală, a declarat profesorul Vifor Dorobanțu, directorul Școlii gimnaziale din Curcani, județul Călărași, la conferința online „Școli-pilot pentru arhitecturi curriculare de secol XXI” pe tema înființării școlilor-pilot în baza Articolului 26 din Legea Educației.

Cadrul didactic a explicat că vrea să depună toate documentele necesare pentru ca din toamnă să poată începe pilotarea, pe baza HG 559/2020 și pe baza articolului 26 din Legea Educației și a solicitat public Ministerului Educației un calendar predictibil și clar pentru pașii pe care o instituție de învățământ trebuie să îi urmeze pentru a putea deveni școală-pilot la 1 septembrie 2021.

„Școala din Curcani este o școală normală, cu toate problemele pe care le are orice altă școală dintr-un mediu normal din România, deci acolo putem să începem să pilotăm orice lucru. (…) Noi am reușit până la ora asta, profitând de pandemie. În ce sens am profitat de pandemie, păi dacă tot a trebuit să facem școală în online, a fost un moment propice să „curățăm” conținuturile pe care, la un moment dat, e puțin greu sau desuet să le mai predăm la ora asta. A fost momentul în care profesorilor le-am dat un termen până pe 15 martie, când o să avem un draft, cel puțin la nivelul școlii noastre, pe fiecare – pentru început – disciplină. Și aș spune pentru început, pentru că eu nu vreau să ne oprim aici, acele discipline cumva vreau să le unim, să le spunem arii curriculare, putem să le numim arii de învățare sau cum vreți, ideea este nu mai merge pe discipline ci ceea ce fiecare profesor stabilește la nivelul unui profesor de învățământ gimnazial dintr-o școală, ce putem să reținem în curriculă, și ce nu credem noi că e relevant pentru viitorul copilului, care acum face școală, dar va munci peste 8-9 ani.

Apoi am stabilit că vom avea o întâlnire cu părinții și le vom prezenta și le vom explica. Deja vă spun că am avut întâlniri cu părinții care mi-au spus „ok, dar de ce au scos nu știu ce conținut pentru că eu cred că e important”. Adică chiar este o implicare, la nivel de Curcani, la nivel de țară, chiar există. Ceea ce aș vrea să-i spun domnului Sorin Ion, nu știu dacă mai este printre noi: ok, foarte bine, am trecut prin consiliul profesoral, avem hotărârea Consiliului de Administrație. Îmi fac și curricula, încerc să am și o validare academică ei. Există un calendar pe care să-l urmăm, ca să avem certitudinea că la 1 septembrie putem începe cu clasa a V-a acest demers?

Pentru că din ce-am înțeles de la domnul Sorin Ion, ok, voi depuneți și noi urmărim și tot, vedem, dacă o să fie bine sau rău. Bun, noi o să încercăm să facem lucrurile exact ca la carte. Mă încăpățânez să am răbdare până când ne-o băga cineva în seamă. Vor 15 hârtii, dăm 15 hârtii, vor 16 hârtii, dăm 16 hârtii, dar până la urmă vom vedea că dacă nu facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală. Și aici o să-mi pun sindicatul în cap, și nu e prima oară când mi-l pun: oameni buni, un profesor, dacă nu poate face față unui sistem de învățământ, este liber să se ducă să muncească în altă parte. Dacă are o facultate și puțin creier în cap își găsește de muncă în orice altă parte.

Copilul dintr-o școală nu se poate duce să învețe în altceva decât într-o școală. Nu e școală, dacă nu o face pentru copii. Iar dacă nu o face pentru copii, o face pentru sindicat, ceea ce nu mi se pare normal. Sunt oameni din sindicat care gândesc normal, dar sunt și unii care încearcă să… oricum, din punctul nostru de vedere, avem acceptul sindicatelor să dezvoltăm această breșă. Pentru că eu așa consider această pilotare: o breșă prin care încercăm să spargem acest monolit educațional, nu știu cum să-i spun, numiți-l cum vreți, o breșă prin care să putem să arătăm că se pot face și alte lucruri. Încă nu vedem. Este foarte important pentru un elev de liceu să-și dea Cambridge-ul, să-și dea alte lucruri, decât să facă cursul normal din școală. Dacă nu o să ne dăm seama de lucrurile astea și ne facem că facem – totdeauna o să facem politică, dar nu școală, puțină politică trebuie și în chestiunea asta, dar vizavi de ceea ce vrem să facem noi la școlile pilot înseamnă, din punctul nostru de vedere, de la țară, școală pentru elevi, nimic mai mult”, a spus directorul Vifor Dorobanțu.

Reamintim că înființarea de școli pilot este posibilă încă din septembrie 2020, în aceste școli-pilot fiind posibilă testarea unor noi metode de predare și noi arhitecturi curriculare, precum și a altui tip de salarizare și de carieră didactică. Concret, actul normativ care punere în aplicare articolul 26 din Legea Educației 1/2011, este Hotărârea de Guvern nr 559/2020.

Ce anume pot pilota școlile-pilot

1. elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia școlii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare)
2. variante de organizare a programului școlar de predare-învățare
3. modalități de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluție în carieră;
4. strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online;
5. intervenții inovative în domeniul managementului școlar și al dezvoltării culturii organizaționale
6. modalități de evaluare a rezultatelor școlare; intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general
7. abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

În ultima parte a documentului este prevăzut și că:

“În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național (de exemplu, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia”

Ce trebuie să facă școlile care vor să devină unități-pilot

Pentru a intra în program școlile vor depune la Ministerul Educației solicitarea de includere în programul de pilotare.

Criteriile de selecție pentru școlile-pilot sunt:

• solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilot
• declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate, inclusiv un document care să evidențieze acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor
• structură instituțională adecvată aplicării tipului de intervenție stabilit de Ministerul Educației și Cercetării
• resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată
• proiect de strategie de pilotare și plan de acțiune care să reflecte:
  • viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată
  • analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, care va evidenția motivația acesteia de a se implica în intervenția pilotată, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi etc.
  • analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității
  • modalitățile de evaluare a calității educației (internă și/sau externă)
  • analiza riscurilor de implementare și a planului de management al riscurilor.

Cum vor fi plătite cadrele didactice de la școlile-pilot

Încadrarea sau selecția personalului didactic implicat în școlile-pilot se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcții didactice și unor reglementări specifice contextului de desfășurare a activității – proiect de cercetare educațională finanțat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activități de practică pedagogică.

Pentru școlile-pilot cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/ formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenția educațională/ proiectul de cercetare educațională, anterior debutului acestuia la nivelul activităților cu elevii, prevede metodologia.

Salariile pot varia, în funcție de timpul necesar activităților, se arată în metodologie.

Cadrele didactice implicate în activități specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională sau pentru organizarea și desfășurarea practicii pedagogice, în funcție de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.

Propunerea de pilotare a intervenției educaționale/proiectului de cercetare educațională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia, se mai arată în document.

Puteți consulta aici Metodologia-cadru din 30 iulie 2020 de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație

Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com/captura conferinta

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.