Profesorul de limba și literatura română Emil Munteanu, de la Colegiul Naţional Iaşi, spune că un profesor care încă mai dictează comentarii elevilor la limba română “face un deserviciu elevilor și literaturii” și ar trebui “mâine să-și dea demisia”, iar directorul școlii să ia măsuri, dacă știe de astfel de cazuri. “Este un atentat la modul de a gândi al unui elev. Adică de fapt, renunțăm la ceea ce are elevul cel mai bun în el, adică acea bucurie de a problematiza, de a discuta”, a spus profesorul de limba și literatura română, în cadrul dezbaterii Cronica Bacalaureat 2024, organizată marți, 16 iulie, de proiectul MERITO, pe pagina de Facebook.
Profesorul de limba și literatura română Emil Munteanu, de la Colegiul Naţional Iaşi, a spus că “dacă în ziua de astăzi un profesor mai dictează comentarii, ar trebui mâine să-și dea demisia. Pentru că e un mare deserviciu pe care îl aduce literaturii, pe care-l aduce elevilor, în primul rând. (…) Dacă un director ar ști că un profesor dictează comentarii, cred că ar trebui să ia niște măsuri, pentru că este un atentat la modul de a gândi al unui elev. Adică de fapt, renunțăm la ceea ce are elevul cel mai bun în el, adică acea bucurie de a problematiza, de a discuta“, a spus profesorul de limba română de la Colegiul Naţional Iaşi.
- El a mai spus în dezbaterea din 16 iulie că bacalaureatul la limba română înseamnă cinci opere. “E o mare greșeală pentru că astfel se impune nivelul de lectură. Dacă pregătești elevi încă din clasa a IX-a, în funcție de subiectele de la BAC, este clar că elevul nu va citi niciodată nimic, spune profesorul de limba română Emil Munteanu“.
Răspunsul integral:
“Limba și literatura română este proba de care se tem cei mai mulți dintre elevi și ne-am întrebat cu toții de ce. Limba română în mod normal ar trebui să fie proba de care să se apropie cel mai mult elevii noștri, dar avem o explicație pentru că se citește foarte puțin astăzi, pentru că nu există o politică de stimulare a lecturii, pentru că având atât de puțină materie pentru bacalaureat, doar cinci romane, plus un text în plus la filologie, romanul de după 1980. Deci cinci romane avem o nuvelă, două piese de teatru: comedia și teatru modern și, bineînțeles, poezii.
E materie destul de ușoară din punctul meu de vedere, însă, neavând acest exercițiu al lecturii și în special al scrierii, evident, examenul acesta devine foarte dificil pentru ei. Deci de aici cred că apare această problemă. Ideea aceea a comentariilor dictate, evident, este una anacronică. Dacă în ziua de astăzi un profesor mai dictează comentarii, ar trebui mâine să-și dea demisia. Pentru că e un mare de serviciu pe care îl aduce literaturii, pe care-l aduce elevilor, în primul rând. Am avut elevi care au înțeles că literatura nu înseamnă doar acest examen de Bacalaureat. Literatura înseamnă un mod, de a apropia de tine, de a înțelege pe cel de lângă tine și nu în ultimul rând de a stabili relații cu cei foarte apropiați, dacă nu cu toți cei din jurul tău. Și dacă nu vom înțelege asta, e clar că examenul de bacalaureat nu ne va ajuta cu nimic.
Ce cred eu despre aceste subiecte? Sunt subiecte previzibile, subiecte ușoare. Privesc acum, poate și din perspectiva profesorului la un colegiu teoretic, subiectul al III-lea care, creează furori în rândul elevilor, e un subiect banal: puteau să aleagă în afară de Moara cu noroc, s-a dat nuvela, puteau să aleagă și alte opere, chiar dintre opere alea unor autitori necanonici: La țigănci de Mircea Eliade, nuvele de I.L Caragiale și alte opere, Alexandru Lăpușneanu nuvelă istorică, deci aveau de unde alege. Pentru mine cel mai interesant e subiect ar fi fost, dacă poate evaluarea ar fi făcută într-un anumit fel, sau subiectul ar fi gândit altfel, ar fi fost subiectul I, b și Subiectul II, adică textul argumentativ el. El ar fi fost interesant dacă conform baremului ar fi permis elevului să se plimbe și să problematizeze mai mult.
Așa, dacă vă uitați pe barem, dacă el înțelege formula unui text argumentativ, obține destul de multe puncte, ceea ce nu este corect, iar la subiectul al II-lea, funcțiile didascailei: parcă suntem în clasa a 8-a, adică aș fi preferat un text la prima vedere, poate chiar și acele texte narative în care să se stabilească sau să precizeze perspectiva narativă, dar să problematizeze elevul în legătură cu relația dintre narator și personaje sau relația narator-cititor. Sau, bineînțeles, un text nou, de ce nu? Un text din secol 20 sau chiar 21. O poezie care să permită elevului să arate ceea ce știe. Dar vă dați seama că textul acesta, care este la prima vedere, are doar 10 puncte.
Vă dați seama cum gândește Ministerul această apropiere a elevului de literatură: nu are importanță foarte mult felul în care el poate să interpreteze la prima vedere, important este cum poate să redea ceea ce cumva interpreta cândva, având în vedere că subiectul al III-lea are treizeci de puncte, iar subiectul I b are douăzeci de puncte, din care doar pe formulă se pune accent, cred că aproape jumătate din punctaj îl poate lua înțelegând cum se construiește un text argumentativ, iar conținutul nu mai contează atât de mult.
- La Subiectul I B elevii au avut un text argumentativ pe tema „Dacă emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării”, iar la subiectul II: rolul notațiilor autorului într-un text dramatic.
Dacă un director ar ști că un profesor dictează comentarii, cred că ar trebui să ia niște măsuri, pentru că este un atentat la modul de a gândi al unui elev. Adică de fapt, renunțăm la ceea ce are elevul cel mai bun în el, adică acea bucurie de a problematiza, de a discuta. Ei bine, eu cred că rezultatele din momentul în care rezistăm acestei presiuni a părinților și chiar ai elevelor, pentru că elevii pun această presiune din comoditate”.
Citește și:
Subiecte la Limba română, profilurile uman și pedagogic – Bacalaureat 2024
Subiecte la Limba română, profilurile real, tehnologic și vocațional – Bacalaureat 2024
Bacalaureatul la limba română înseamnă cinci opere. E o mare greșeală pentru că astfel se impune nivelul de lectură. Dacă pregătești elevi încă din clasa a IX-a, în funcție de subiectele de la BAC, este clar că elevul nu va citi niciodată nimic, spune profesorul de limba română Emil Munteanu
Profesoara Raluca Diaconu, despre subiectele de la Limba română – BAC 2024: Au fost accesibile, au respectat programa în totalitate. Subiectul al III-lea a făcut diferențierea între real și uman
Mihai Peticilă
Petscats.ro
Ștefan Lefter
Redacția
28 comments
Vorbind despre literatură cum poți discuta (scrie), creativ sau nu, dacă nu ai citit o carte de la început la sfârșit?
Creativi sunt toti acei “producători” ai perlelor care sunt publicate cu o satisfacție jegoasă de către “profesorii corectori”.
Un cadru didactic (nu vreau să spun dascăl sau profesor) trebuie să trezească în elevii săi dorința de a cunoaște, să-i învețe cum să gândească, să citească cărțile despre care ar trebui să scrie “creativ” în timpul orelor de literatură sau la teste și examene.
Dar noi trăim în epoca în care prea mulți vor să scrie fără să fi citit în viața lor o carte…
Perfect subliniază o stare de fapt din lumea întreagă! 👏👏👏
Desigur. Iar daca vreun profesor mai insista ca 2+2=4, ar trebui sa renunțe imediat la post. Elevii sunt forțați sa repete acest lucru, ceea ce le dăunează grav libertății de gândire.
pai 2+2 chiar este egal cu 4. aici nu cred ca este nimic de discutat. :)))
N-ati prins duma, nu?!
ar fi bine să vedeți cât își face treaba domnu la catedra dar și consoarta sa. așa vedeți cât de ipocrit este.
sau să vorbiți cu foști elevi de ai lor că nici măcar în particular nu merge nimeni la ei la pregătire.
Scuze, ai citit cărțile care se discută la clasă și sunt obligatorii în vederea examenului?…
Foarte mulți ar trebui să plece din sistem.
De la predare la evaluare pentru ei e o bătaie de joc continuă. Nu contează nivelul de cunoștințe a unui elev , notele sunt date încât părinții să fie mulțumiți. Corigenți la matematică și cu medii de 9 și 10 la fizică și chimie. E posibil?
Un început bun ar fi renunțatea la “Modele de subiecte ” atât la Română cât și mai ales la matematică !
Vrem creativitate dar le dăm șabloane !
Vorbele tac în fața faptelor. Produsele învățământului din trecut versus produsele învățământului actual…
Nu e chiar asa. Acele “produse din trecut” reprezintă astăzi un procent de cca 55% analfabeți functional, respectiv cca 20% analfabeți în totalitate, unii cu 4 sau chiar cu 11 clase. Matusa mea din rural are 8 clase si nu stie nici sa scrie, nici sa citeasca. Sotul ei… la fel.
Da, e buna libertatea d e a-ti exprima propriile idei, creativitatea, dar ce ne facem dacă aceasta nu există? Când eram la școală, daca voiai să mă omori încet și in chinuri, mă puneai sa scriu compuneri și comentarii. Nu puteam, nu le aveam cu scrisul, mai ales cu metafore, epitete și alte floricele estetice. Nu putem scoate mai mult de 2 pagini mici și alea chinuite, trase de par, sărace, schematice, mai lipseau liniuțele de la capăt. Preferam sa fac exerciții la matematica, decât compuneri și comentarii. Îmi trebuia măcar un schelet de idei principale pe marginea cărora să “croșetez” un comentariu.
înseamnă nu citeați destul…sa avem iertare…
Subscriu, la mate eram as , la română doar gramatica m-a ajutat, era logică, să comentez o lectură: ZERO, am învățat comentariile ca și poezie, dacă nu le aveam eram terminat. Am culminat cu trimestrul 3 intr-a 12-pea, am primit subiectele pentru teza cu 2 săptămâni înainte, practic toată materia; n-am făcut nimic altceva decât să întorc pe toate părțile probabilitatea fiecărui subiect, în ultima seară am învățat “Să nu strivești corola de minuni a lumii” și comentariu și poezie, nici nu mai știu cine a scris-o, am stat primele 10 minute încercând să înțeleg ce făceam dacă nu ne dădea asta; mi-a dat 6 , probabil a crezut că am copiat.
Excelentă replică! 👏👏👏
Nu ar strica să își dea demisia și pentru motivul că sunt constrânși să completeze tot felul de hârțoage, în loc să se documenteze și informeze…
Sunt de acord că dictarea omoară creierul, dar ce te faci cu acei profesori corectori care nici măcar nu concep ideea de comentariu făcut “din cap”, ca să zic așa. Respectarea unui șablon, a numărului de cuvinte, exprimările cât mai academice, asta caută cei mai mulți în comentarii sau alte rezolvări de subiecte și atunci dictarea e o metodă de a se asigura că servesc pe tavă unui profesor corector exact ceea ce ei doresc să vadă într-o lucrare. Este foarte greu să schimbi un sistem, mai ales când comoditatea dictării te scutește de efortul de a fi activ la oră ca profesor.
Perfect subliniat! 👏👏👏
Demisia celor din minister în frunte cu ministrul pe când? Birocrația încă nu s-a diminuat. Clasele simultane nu . Aberații ale vajnicilor metodisti și inspectori care vin în inspecție intenționat aroganți, ironici,nimic nu e bun ce face profesorul , scoli speciale pentru /// pe când!????Suntem penibili cu tot felul de sfaturi dar ce trebuie făcut e ignorat.
Sunt perfect de acord cu a cauta metode noi de predare. Ce nu înțeleg însă este faptul ca la examene ( a se vedea subiectele de la Titularizare și Definitivat) se cere profesorilor reproducerea, definirea, enunțate unor legi și uneori chiar a unor fragmente din programa!!! Vorba aceea cu pestele, este perfect valabila!
aveți dreptate…mă uitam la subiectele consilierilor școlari…deci acolo unde vorbim de oameni a căror activitate se bazează pe munca de cabinet, subiectele sunt de genul: definiți, enumerați, etc…nicio speță,niciun caz,nimic practic…
cineva spune că avem inteligenta artificiala…se poate sa avem…pacat că mulți dintre noi nu avem inteligenta proprie..care se formează citind mult socotind cu pixul in mână și de ce nu scriind comentarii după dictate…cu condiția să știe să scrie…
Hai zău!
Eu nu predau română, ci Fizică și tocmai cu problemă asta mă confrunt:
mulți elevi cer în mod expres să le dau notițe de memorat, că numai asta pot.
Dacă le explic materia și le arăt materiale didactice nu-i interesează, ci fac gălăgie.
Când eram elev, mai ales la română se tocea. Se memorau comentariile dictate de profesoară și doar unii mai talentați le mai înfloreau puțin. Altfel nu era posibil.
D-l Munteanu pleacă de la premiza să elevii sunt capabili să polemizeze în cunoștință de cauză. Dânsul poate face prezumția asta pentru că lucrează la un colegiu național, unde vin elevi cu o oarecare înclinare spre studiu.
Ce propune d-l profesor pentru elevii liceelor tehnologice, care nu citesc nici măcar etichete, nu sunt interesați de nimic (inclusiv de polemici și dezbateri despre ”ce a vrut să spună autorul”)?
Sau, de la înălțimea unui mic turnuleț de fildeș, i se pare că toți elevii sunt creați pe același calapod și că (măcar o parte) vin la școală de dragul de a se educa și a învăța eficient?!
Exact. Să coboare un pic dl profesor și să explice elevilor de la liceele tehnologice sau vocaționale. Parcă a inventat el apa caldă.
Cand avem AI-ul scrisul dupa dictare este de secolul trecut!
Când avem AI-ul, gândirea e de domeniul trecutului, zic unii.
Ce uita aceștia este faptul ca, pentru ca acest AI sa functioneze, trebuie sa existe niște persoane, in lumea asta, capabile sa gândească… fără AI.
Problema este pentru cei care nu știu să scrie corect măcar în limba maternă, că ei nu au Ai, ci Ai-ul ii va avea pe ei..