Dacă greutățile de pronunție ale copiilor nu sunt rezolvate până la vârsta de 6 ani, aceștia pot avea dificultăți la școală. Părinții au un rol important în îmbogățirea vocabularului copilului, spune Carmen Ivanov, profesoară de dicție / Exerciții de făcut acasă cu copiii (P)

Mulți părinți se îngrijorează atunci când copiii lor nu vorbesc corect, dar nu știu că vorbirea se dezvoltă diferit de la persoană la persoană. “Însă dacă ne apropiem de vârsta de patru ani și copilul nu poate încă pronunța cuvinte simple sau nu poate lega propoziții este bine să apelăm la specialiști”, spune Carmen Ivanov, profesoară la Dictie.ro, într-un interviu pentru Edupedu.ro. “Copiii au nevoie de ajutor ca să vorbească corect, chiar și din familie, iar îmbogățirea bagajului lingvistic depinde într-o mare măsură de anumiți factori cum ar fi condiţiile de viaţă, educaţia pe care o primește cel mic, relaţionarea cu ceilalţi membri ai familiei şi chiar cu alţi copii”, spune profesoara.

• După vârsta de 3 ani, copii ar trebui să poată folosi corect pluralul în limba curentă, corect și sistematic, să folosească corect pronumele și să folosească adverbe de timp, arată studiul “Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani”, realizat de UNICEF. – mai multe detalii aici
• Numărul copiilor cu probleme de vorbire este din ce în ce mai mare, deși populația școlară scade constant, spunea pentru Edupedu.ro profesorul logoped Liliana Gălbinașu.
• Cursurile Dicție.ro sunt destinate copiilor începând cu vârsta de 4 ani.

Stâlcirea cuvintelor de către copii îi poate împiedica să se dezvolte la școală, spune Carmen Ivanov, profesor de dicție, într-un interviu pentru Edupedu.ro. După vârsta de 3 ani, un copil ar trebui să poată folosi pluralul în vorbirea curentă, corect și sistematic, pronumele personal (eu, tu, ei, voi) și adverbe de timp (azi, mâine), arată “Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani”, realizat de UNICEF. Ar trebui să vorbească folosind propoziții dezvoltate și fraze pentru a descrie evenimente curente, oameni, locuri folosind verbe la timpul trecut, mai arată documentul.

Profesoara a explicat în interviu și despre în ce constă dicția: “Fie că sunt la grădiniță, în parc, la magazin sau acasă, copiii au nevoie de o pronunție clară și de o exprimare corectă pentru a putea relaționa fără dificultăți cu cei din jur. Și cu o dicție pe măsură, informația transmisă va fi receptată mult mai rapid. Se vor face înțeleși și de asemenea vor lăsa o impresie bună. Nu avem o limită de vârstă pentru copii în ceea ce privește dicția. Ba chiar e recomandat să reia exercițiile de dicție ori de câte ori este nevoie și simțim că pronunția celui mic începe să devină neclară”, susține Ivanov.

Edupedu.ro: La ce vârstă ar trebui să apară îngrijorări când nu poate pronunța corect copilul cuvinte și ce sunete pun probleme? 

Carmen Ivanov, profesor de dicție: Vorbirea copiilor se dezvoltă diferit de la persoană la persoană, așadar să nu ne îngrijorăm dacă cel mic la trei ani încă nu poate pronunța multe sunete, asta deși copilul vecinului vorbește încă de la doi ani și formează scurte propoziții. Însă dacă ne apropiem de vârsta de patru ani și copilul nu poate încă pronunța cuvinte simple sau nu poate lega propoziții este bine să apelăm la specialiști. Cursurile de dicție îi vor ajuta pe cei mici să pronunțe sunete complicate cum sunt CE-GE, CI-GI, Z, Ț, Ș, dar și să se poată exprima în propoziții legate, cu sens.

Edupedu.ro: De unde știm dacă cel mic nu are o problemă ce ține de logoped?

Carmen Ivanov: Logopedia este doar o parte a dicției, de aceea este important nu doar să învățăm să pronunțăm sunetul respectiv, ci și să îl punem în context – la începutul, în mijlocul și la finalul cuvintelor, deoarece multe dintre sunete se pronunță diferit la final de cuvânt, față de același sunet care se este poziționat la începutul cuvântului. Și luăm exemplul sunetului T pe care în final de cuvânt îl pronunțăm pe expirație accentuată.

La copii, îmbogățirea bagajului lingvistic depinde într-o mare măsură de anumiți factori cum ar fi condiţiile de viaţă, educaţia pe care o primește cel mic, relaţionarea cu ceilalţi membri ai familiei şi chiar cu alţi copii. Copiii sunt în continuă schimbare, iar vocabularul copilului se dezvoltă pe zi ce trece, dar acest proces nu are loc singur, de la sine. Trebuie să fim alături de copii pentru a putea participa la acest proces care îi va dezvolta pe viitor așa cum trebuie. 

Dacă dificultățile de pronunție nu sunt rezolvate în timp util – până la maximum 6 ani – pot apărea alte probleme și ar putea avea dificultăți cu:

• Încrederea și stima de sine.

• Abilitățile sociale și relaționarea cu ceilalți.

• Finalizarea sarcinilor academice (de exemplu, copilul care se abține să vorbească în fața clasei).

• Articularea  cuvintelor (claritatea vorbirii).

Edupedu.ro: În ce constă dicția?

Carmen Ivanov: Dicția este importantă pentru că ajută copilul să emită și să pronunțe corect toate sunetele și cuvintele, ceea ce îi vor forma o rostire și o comunicare eficientă și fluentă.

Dicția reprezintă atât exprimarea, cât și modul, ritmul și intonația cu care vorbim ajutate de vocabularul propriu.

Fie că sunt la grădiniță, în parc, la magazin sau acasă, copiii au nevoie de o pronunție clară și de o exprimare corectă pentru a putea relaționa fără dificultăți cu cei din jur. Și cu o dicție pe măsură, informația transmisă va fi receptată mult mai rapid. Se vor face înțeleși și de asemenea vor lăsa o impresie bună. Nu avem o limită de vârstă pentru copii în ceea ce privește dicția. Ba chiar e recomandat să reia exercițiile de dicție ori de câte ori este nevoie și simțim că pronunția celui mic începe să devină neclară. 

Edupedu.ro: Există o limită de vârstă până la care nu se mai pot repara greșelile de pronunție: de exemplu, popular spus, rârâit sau sâsâit?  

Carmen Ivanov: La cinci ani, spre exemplu, fiecare copil ar trebui să aibă înțeleagă mai mult de 2500 de cuvinte, să poată răspunde atunci când îl întrebi despre acțiunea din poveștile pe care le-a citit, sau ascultat, nu doar despre ilustrațiile din cărți.

De asemenea, copilul în vârstă de cinci ani nu ar trebui să aibă dificultăți în pronunțarea tuturor sunetelor din limba română. 

Singurele grupuri de sunete mai grele ar la care se pot auzi inversiuni sunt R și L, CE- CI și GE- GI, însă aceste erori de articulație pot fi corectate foarte ușor cu ajutorul exercițiilor de dicție pentru copii.

5 exerciții de dicție cu litera R recomandate:

• Râma Riri mârâia rău rățuștele mirate din Recaș.

• Rico repezitul reglează jiglerul rablei.

• Rică rocăia o rocă. Roca era râcâită de Rică. Rică nu putea să zică: rock, rocă râcâită.

• Rândunica Rodica repeta rime rimate rapid și răspicat.

• Rugina remorcii tractorului lui Radu ruginește rău.

Exerciții de vorbire de făcut acasă cu copiii

“Abordarea corectă – Exersează 

În cazul în care copilul are probleme în ceea ce privește rostirea unui anumit sunet (de exemplu „s”), încurajează-l să scoată acel sunet singur. Odată ce acest lucru vine mai ușor, îl poți încorpora în silabe precum „si-si-si” sau „sa-sa-sa” înainte de a trece la cuvinte reale care conțin acel sunet. Repetarea este o componentă cheie a procesului de exersare. De asemenea, poți oferi o mică recompensă pentru finalizarea unui număr stabilit de exerciții.

Concentrează-te pe ceea ce știe copilul

Concentrează-te pe ceea ce știe copilul în loc să subliniezi excesiv ceea ce nu poate face. Deși este important să acorzi atenție îmbunătățirilor vorbirii, nu uita să lauzi micile victorii. Nu fi tentat să permiți un comportament neadecvat pur și simplu pentru că cel mic are o problemă de vorbire.

Liniște 

În timpul sesiunilor de învățare, atunci când exersați sau citiți, cel mic nu trebuie să fie distras. Este foarte important, de asemenea, ca și el să se audă și să conștientizeze ce nu sună corect. Niciun zgomot nu trebuie să-l perturbe pe cel mic, nici din exterior, nici din interior. Studiile arată că TV-ul poate întârzia dezvoltarea limbajului, deoarece părinții tind să nu vorbească atât de mult cu copiii lor. Copiii învață să vorbească cel mai bine atunci când li se vorbește.

Ascultă 

Pune întrebări și fii atent și răbdător cu răspunsurile. Întreruperea și forțarea răspunsurilor vor crea anxietate care poate agrava problema. Lasă-l să lucreze fără presiune. Încearcă să păstrezi conversația naturală și nu adăuga presiune cerând perfecțiune.

Folosește-te de obiecte

Ai încercat vreodată să folosești paie? Consumul de lichide sau suflarea aerului prin ele va ajuta copilul să dezvolte forța musculară la nivelul diafragmei, care este importantă pentru o vorbire clară. Transformă-l într-un joc – ia o minge de ping-pong și vezi dacă cel mic o poate ridica cu paiul, dacă păstrează mingea la capătul paiului inspirând aer.

Citește 

Citirea unei cărți preferate pentru copilul tău și apoi solicitarea acestuia de a citi îți poate oferi o imagine de ansamblu. Chiar dacă copilul este prea mic pentru a putea citi cuvinte, explicându-i ceea ce vede în carte și amintind contextul, acesta poate întări vorbirea și încrederea în sine. Există o mulțime de cărți excelente pentru cel mic, chiar axate pe vorbire, dicție, elemente îmbrăcate în povești cu personaje bine conturate.

Activitățile pe care le faci acasă și atitudinea pozitivă pe care o oferi îți pot ajuta copilul să facă pași uriași spre a vorbi clar –  o abilitate importantă de care va avea nevoie pentru a reuși în viitor, indiferent care este problema sau cauza.

Pe lângă consultarea unui specialist, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru copilul tău este să vorbești clar cu el sau cu ea în mod regulat. Copiii își imită părinții și propriul comportament se modelează după al lor. Poartă o conversație și ai răbdare. Copilul tău vrea să comunice și să fie înțeles”, recomandă Carmen Ivanov.

• Înscrierea la cursurile Dicție.ro se poate realiza aici