Dacă aș fi ministrul Educației, aş anula tot ce înseamnă hârtii la nivel de şcoală, spune președintele FSLI Simion Hăncescu: Astăzi, dacă vine un inspector să verifice o unitate de învăţământ, cere acele bibliorafturi, în loc să meargă la sala de clasă şi să vadă exact care e nivelul de pregătire al elevilor

„Dacă eu aş fi ministrul Educaţiei, aş lua o decizie radicală, aş anula tot ce înseamnă hârtii la nivel de şcoală şi să vedem ce se întâmplă cu învăţământul”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

• Edupedu.ro a scris că învățătorii sunt îngropați în hârtii, proceduri, comitete și comisii impuse și inventate de Ministerul Educației, inspectoratul școlar și direcțiunea școlii.

Aceasta a spus că, dacă hârtiile ar fi eliminate, profesorii s-ar canaliza doar pe ceea ce trebuie să facă la clasă: „Sunt convins că, încet-încet, am intra în normalitate şi ar fi mult mai eficientă activitatea dascălului la clasă, pentru că ar fi canalizat doar pe ceea ce trebuie să facă la clasă şi nu pe tot felul de documente.”

Liderul sindical a vorbit și despre situațiile în care se fac inspecții în școli și sunt cerute bibliorafturile, în loc ca inspectorii să meargă la clasă:

„Astăzi, dacă vine un inspector să verifice o unitate de învăţământ, cere acele bibliorafturi, în loc să meargă la sala de clasă şi să vadă exact care e nivelul de pregătire al elevilor, cum stau lucrurile la nivel de clasă. Totul poate să fie foarte bine dacă stai bine la capitolul hârtii. Și trebuie să o spunem, sunt gradaţii de merit care se obţin pe baza multor documente, tot felul de cursuri, tot felul de astfel de rapoarte care trebuie depuse la dosar.”

Redăm declarațiile lui Simion Hăncescu:

Moderatoare: Domnule profesor, domnule preşedinte, spuneţi-ne care este opinia la nivel sindical în legătură cu această birocratizare excesivă a activităţii profesorilor. Este ea excesivă sau nu?

Simion Hăncescu: Noi am tras demult un semnal de alarmă şi îmi amintesc că, de pe vremea ministrului Cîmpeanu, 2015, am încercat să facem o simplificare, pentru că depistasem în acei ani că erau la nivel de unităţi de învăţământ 40 de comisii. Acum, dacă ne uităm în documentele oficiale ale ministerului, ar trebui să fie 6 comisii la nivel de şcoală. Oricum, ideea de fond este, aşa cum s-a spus şi în studio, că, într-adevăr, profesorii astăzi sunt sufocaţi de prea multe hârtii. Şi eu sunt un profesor cu 40 de ani de activitate aproape.

Îmi amintesc că, în 1985, când am intrat în învăţământ, în biroul directorului era un singur registru, registru în care se treceau toate observaţiile în urma inspecţiilor pe care le făcea directorul. Astăzi, dacă intri în cabinetul unui director, vezi zeci de bibliorafturi, şi o spun cu toată răspunderea, cu foarte multe hârtii inutile. Toate aceste hârtii au fost făcute de către colegii noştri şi ceea ce este mai dureros este că cele mai multe dintre hârtii nu aduc plusvaloare la clasă. Sunt hârtii care se ard, se aruncă la coş după un anumit timp. Pentru a face acest acest hârtii, profesorul are nevoie de mult timp.

Şi vă spuneam, când eram profesor, mergeam acasă şi îmi adunam probleme, adunam din gazetele de fizică, din culegeri (adunam – n.red) probleme, îmi făceam o schiţă de plan pentru fiecare lecţie pe care o aveam a doua zi, mergeam în faţa colectivului de elevi foarte bine pregătit. Astăzi, din păcate, profesorii, repet, nici nu ar avea timpul suficient ca să facă tot ceea ce li se cere. Aşa cum apar în anumite în anumite studii, mai mult de jumătate din timpul pe care profesorul ar trebui să-l dedice clasei, îl dedică pentru hârtii. Pentru hârtii, repet, care nu au nicio relevanţă.

Moderatoare: E foarte importantă această comparaţie pe care o faceţi dumneavoastră prin prisma experienţei personale. Da, ați experimentat munca la catedră şi într-un regim mai restrictiv din foarte multe puncte de vedere. Păreau mai simple atunci lucrurile. Era mai multă încredere cumva în ceea ce se nota acolo în acel registru? Acum cum se explică multitudinea de bibliorafturi?

Simion Hăncescu: O spun cu iarăşi cu tristeţe. Astăzi, dacă vine un inspector să verifice o unitate de învăţământ, cere acele bibliorafturi, în loc să meargă la sala de clasă şi să vadă exact care e nivelul de pregătire al elevilor, cum stau lucrurile la nivel de clasă. Totul poate să fie foarte bine dacă stai bine la capitolul hârtii. Și trebuie să o spunem, sunt gradaţii de merit care se obţin pe baza multor documente, tot felul de cursuri, tot felul de astfel de rapoarte care trebuie depuse la dosar. La orice restrângere de activitate trebuie dosar, iarăşi hârtii, orice pretransfer.

Aş fi mai radical. Dacă eu aş fi ministrul Educaţiei, aş lua o decizie radicală, aş anula tot ce înseamnă hârtii la nivel de şcoală şi să vedem ce se întâmplă cu învăţământul. Sunt convins că, încet-încet, am intra în normalitate şi ar fi mult mai eficientă activitatea dascălului la clasă, pentru că ar fi canalizat doar pe ceea ce trebuie să facă la clasă şi nu pe tot felul de documente. Ba că este comisia pentru calitate, ba pentru sănătate, securitate, muncă, pentru tot felul şi aşa mai departe.

Să ne gândim la faptul că avem 2 medii, mediul rural și mediul urban. În mediul rural, în general, sunt puţini dascăli. Gândiţi-vă că un astfel de dascăl de la ţară face parte din foarte multe comisii. Dacă ne gândim la o şcoală mare, unde sunt 40-50 de profesori, poate că îşi mai împart sarcini, dar acolo săracii sunt efectiv sufocaţi de tot felul de rapoarte şi, aşa cum s-a comentat, suntem în anul 2024. (…)

Repet, actul didactic înseamnă cu totul altceva, înseamnă munca la clasă şi trebuie să găsim soluţii. Ministerul Educaţie are toate pârghiile de a interveni pentru a reduce drastic această birocraţie, care nu este altceva decât o pierdere de timp și este în detrimentul elevilor.

Informații de context

Ministra Educației, Ligia Deca, insistă că soluția pentru birocrația din școli este suplimentarea posturilor pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, care să îi ajute pe profesori și pe directori să întocmească același număr mare de documente, potrivit declarațiilor date miercuri, la TVR Info.

Pe 18 octombrie, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”.

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE-SH) lansează un apel puternic privind debirocratizarea meseriei de profesor. „Categoric vom face tot ceea ce depinde de noi și le transmitem colegilor noștri că vom susține ca și federații sindicale din învățământul preuniversitar ca actul educațional să fie debirocratizat”, a spus Marius Nistor miercuri, la Prima News.

Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice.

O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”:

„Ceea ce se vede foarte clar, din punctul meu de vedere, este nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii. Se pare ca acest Minister, care trimite aceste directive, are nevoie sa realizeze că un post în plus (= niște bani în plus alocați către educație…) ar ajuta procesul de predare și implicit întreg procesul educațional. O funcție intermediară între director, secretară și profesori, o funcție care să nu fie făcută de profesori în plus, deoarece secretarele sunt deja peste cap de hârtii”, se arată în propunerea cadrului didactic.

Amintim apelul lansat la începutul anului școlar de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi.

• Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic. Facem un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori.

Citește și:

Ligia Deca despre birocrația din școli: Încercăm să simplificăm și să digitalizăm procesul de acordare a burselor. E adevărat că școlile au nevoie de mai mult personal de suport, de aceea am crescut numărul de posturi cu 7.800

Secretarul de stat Sorin Ion: Nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală. Este iluzoriu

Reducerea birocrației a fost înțeleasă de către unii prin eliminarea dosarului cu șină, spune Sorin Hagiu, director de școală: Hârtiile din interiorul dosarului cu șină au rămas aceleași, adică eu nu mai cer acum hârtii în dosar cu șină, le cer într-o folie de plastic

Apel puternic al sindicatelor din Educație pentru debirocratizarea profesorilor / Marius Nistor: În această țară se merge pe un principiu – mortul se acoperă cu pământ, iar viii se acoperă cu hârtii. Avem nevoie de profesori dedicați elevilor, nu documentelor

Liderul sindical Marius Nistor: Nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu. I-am transformat pe profesori în vânători de hârtii

O autonomie a școlilor cred că este singura soluție pentru a se evita birocrația. Să ieșim și să ne spunem punctul de vedere, spune directoarea adjunctă a Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău, Anca Florea

Învățător, despre dosarele de burse: Sunt unele lucruri care ne solicită competențe juridice, pe care noi nu le avem. Pentru a le rezolva cu responsabilitate și a nu avea ulterior reclamații, trebuie să citim nenumărate documente oficiale, metodologii

Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze și să depolitizeze educația

Birocrația care sufocă școlile. Cu atât de multe responsabilități, nu ai când și cum să le faci pe toate, multe rămân doar pe hârtie, spune un director de școală / Lista documentelor de întocmit

Post nou în școli care să preia funcțiile administrative și birocratice – propunerea unei directoare de școală: Aceste misiuni birocratice date de Minister fac ca între director, secretară și profesori să se paseze sarcini nedorite

Învățătorii sunt îngropați în hârtii, proceduri, comitete și comisii impuse și inventate de Ministerul Educației, inspectoratul școlar și direcțiunea școlii: 60% din activitatea unui profesor pentru învățământul primar este marcată de sarcini birocratice

Învățător: Sunt foarte multe cazuri în care cadrele didactice plătesc cursurile de formare din banii proprii / Cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite transferabile, sunt suportate de angajator, potrivit cadrului legal

Cercetătoarea Thea Ionescu: Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat