Curtea de Apel București a decis anularea a 9 puncte din noile standardele de acreditare și evaluare periodică ale școlilor, prevăzute în Hotărârea de guvern 994 din 2020 și a respins toate celelalte plângeri ale Asociației Școlilor Particulare ca neîntemeiate / Decizia nu e definitivă, poate fi atacată cu recurs

Curtea de Apel București a decis azi, în primă instanță, anularea a 9 puncte din noile standardele de acreditare și evaluare periodică ale școlilor, prevăzute în Hotărârea de guvern 994 din 2020 și a respins toate celelalte plângeri ale Asociației Școlilor Particulare la adresa actului normativ și a Guvernului României, ca neîntemeiate, potrivit portalului instanței.

Asociația Școlilor Particulare a dat în judecată Guvernul pe data de 1 iulie 2021, în contencios administrativ, și a cerut suspendarea executării și anularea Hotărârii de Guvern nr. 994 din 2020, cea care aproba standardele noi de acreditare, autorizare și evaluare externă pe care școlile trebuie să le îndeplinească.

Instanța a admis în parte cererea, adică a decis anularea a 9 criterii din standardele de acreditare și evaluare.

Cererea de suspendare a executării și cea de plata a cheltuielilor de judecată.

Hotărâre 95/27.01.2022: „Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Admite în parte acțiunea în anulare. Anulează în parte HG nr.994/2020, în privința anexei, cerințele B5, B7, B11, B21, B35, B47, B52, B59 si B69. Menține în rest hotărârea contestată. Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare, în privința soluției date cererii de suspendare. Recursul se va depune la Curtea de Apel București, sub sancțiunea nulității. Cu recurs, în 15 zile de la comunicare, în rest. Recursul se va depune la Curtea de Apel București, sub sancțiunea nulității. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin intermediul grefei instanței, în condițiile art.396 alin.2 NCPC, azi, 27.01.2022”.

Care sunt cerințele anulate, din anexa Hotărârii de Guvern:

• B5: Îndeplinirea țintelor strategice propuse în PDI/PAS în proporție de cel puțin 75%
• B7: Realizarea integrală a activităților din planurile manageriale pentru ultimul ciclu de învățământ
• B11: Prezența de peste 90% a membrilor organismelor de conducere a unității de învățământ la activitățile acestora
• B21: Colectarea sistematică, de la nivelul comunității și al unității de învățământ, a datelor privind destinația ulterioară a absolvenților, pentru fiecare nivel de învățământ și program de studiu, pe bază de eșantion
• B35: Utilizarea spațiilor școlare în procesul didactic conform destinației lor și planificării întocmite la nivelului unității de învățământ. Indicele de utilizare a spațiilor școlare și a dotărilor din cadrul acestora (timp de utilizare/timpul total disponibil în programul unității de învățământ) este de minimum 0,9
• B47: Realizarea în anul școlar curent a unei proporții de 100% pentru personalul didactic calificat, de 75% pentru personalul didactic titular, precum și a unei fluctuații de personal de maximum 20% față de anul școlar anterior
• B52: Existența în oferta educațională a disciplinelor, programelor și activităților care reflectă limba, cultura și tradițiile minorităților naționale existente în unitatea de învățământ
• B59: Planificarea unor activități de învățare, care reflectă limba, cultura și tradițiile minorităților naționale existente în unitatea de învățământ, în cadrul disciplinelor/tipurilor de activități din trunchiul comun, curriculumul la decizia școlii și/sau prin activitățile extracurriculare
• B69: Realizarea unor activități de învățare, care reflectă limba, cultura și tradițiile minorităților naționale existente în unitatea de învățământ, în cadrul disciplinelor/tipurilor de activități din trunchiul comun, curriculumul la decizia școlii și/sau prin activitățile extracurriculare

În 2020 au fost adoptate, prin hotărâri de guvern, noi standarde de calitate (standarde și standarde de referință), precum și o nouă metodologie de evaluare externă pentru învățământul preuniversitar. Noutățile introduse vizau: 

• Eficientizarea evaluării interne și externe, prin simplificare (reducerea numărului cerințelor cu peste 50%), debirocratizare (reducerea semnificativă a numărului documentelor solicitate), digitalizare (întregul proces de evaluare externă se poate face online), unificare (au fost unificate mai multe acte normative emise anterior) și clarificare (vor fi elaborate ghiduri explicative, care vor fi puse la dispoziție tuturor părților interesate). 
• Descentralizarea și implicarea beneficiarilor, prin clarificarea atribuțiilor ARACIP și ale inspectoratelor școlare și prin corelarea mai strânsă a sistemului de calitate cu inspecția școlară. Totodată, a fost mai clar stabilită răspunderea diferitelor instituții în privința îmbunătățirii calității. 
• Reorientare, prin mutarea accentului de la evaluarea intrărilor și a resurselor la proces și rezultate și de la analiza documentelor la observare directă (condiții oferite de unitatea de învățământ și activitățile de învățare propriu-zise), și evaluarea feedbackului oferit de actori (cadre didactice, elevi, părinți), prin chestionare și interviuri.
• ”Umanizare”: starea de bine, accesul la educație și echitatea furnizării serviciilor educaționale devin dimensiuni esențiale ale standardelor de calitate. 

Într-o postare pe pagina de Facebook a Asociației Școlilor Particulare, mesajul transmis de președintele organizației Christian Comșa, este următorul: „Curtea de Apel a Municipiului București a admis azi, 27 ianuarie, anularea în parte a HG nr. 994/2020, prin care au fost aprobate Standardele de autorizare, acreditare și evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

Instanța a decis ca indicatorii contestați să fie anulați.

Sperăm ca Ministerul Educației să finalizeze reorganizarea ARACIP și ulterior, să se poată uita cu atenție la standardele de calitate, pe care trebuie să le respecte unitățile de învățământ. Ne dorim ca viitorul proces de elaborare a noilor standarde să fie transparent, iar în viitor, aplicarea standardelor să contribuie la creșterea calității actului de educație din școlile românești”.

Reamintim că Ministerul Educației a demarat un proces de reorganizare a ARACIP printr-un proiect de hotărâre de guvern contestat de majoritatea organizațiilor din societatea civilă din zona Educației. În proiect, viitorul Consiliu ARACIP, adică organismul de conducere, ar urma să aibă în componență și un reprezentant al Asociației Școlilor Particulare. Ministerul Educației a organizat o dezbatere publică pe 27 decembrie, legată de reforma Agenției care acreditează școlile și grădinițele din România. La dezbatere, Christian Comșa a fost singurul dintre vorbitorii care nu erau angajați ai Ministerului Educației, care a apreciat proiectul de hotărâre dezbătut și nu a avut nicio recomandare de modificare de transmis.

Asociația Școlilor Particulare reprezintă circa 250 de școli private, conform unui comunicat dat de organizație și „are ca scop crearea unui forum al unităților de învățământ preuniversitar particular”, potrivit statutului său. Într-un alt comunicat, ASP susține că în România sunt 1.200 de unități de învățământ particulare în preuniversitar.

Amintim că, vara trecută, Asociația Școlilor Particulare a solicitat ministrului Educației o reorganizare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar: „În ultimii 15 ani, de când a fost înființată Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, au fost cheltuite sute de milioane de lei din bugetul de stat, din fondurile partenerilor privați, care investesc în educația din România, precum și din fondurile europene, fără un impact semnificativ în creșterea calității educației”.

„Având în vedere aspectele mai sus menționate, vă propunem să luați în considerare o reorganizare a Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, instituție pe care, de altfel, o considerăm esențială pentru educația din România“, potrivit comunicatului de atunci.

• După comunicatul ASP, a urmat demiterea președintelui Agenției, Șerban Iosifescu, aflat la conducere din 2005, demers care a fost atacat în instanță de acesta, potrivit declarațiilor sale publice.

Președinte ARACIP a fost numită Alina Paraschiv, care a demisionat după o lună de mandat, acuzând faptul că nu a fost deloc consultată privind reforma instituției și că nimeni din ARACIP nu fusese consultat la elaborarea proiectului de HG care schimba organizarea.

La șefia Agenției a fost numit, de ministrul Sorin Cîmpeanu, Silviu Iordache, fost manechin de lenjerie intimă pentru designerul Cătălin Botezatu, profesor de religie și geografie, fondator Pro România Iași, director al Casei Corpului Didactic Iași, care și-a pus în CV că a organizat timp de nouă ani „Balul Bobocilor” la două licee.

Imediat după apariția acestor informații despre noul președinte ARACIP, ministrul Cîmpeanu a explicat numirea: Criteriile au fost strict de competență profesională și managerială. Silviu Iordache a prezentat uniformele create de Cătălin Botezatu pentru compania națională TAROM și nu alte “obiecte vestimentare”, a spus oficialul.

Aproape simultan designerul Cătălin Botezatu apărea la PROTV și explica faptul că “cea mai reprezentativă colecție pentru el a fost cea “Aviator” unde a prezentat de la costume de baie, până la outfit-urile normale, adică îmbrăcat, ca să spun așa“.

Silviu Iordache și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie 2022, fără să menționeze motivele plecării. ARACIP este condusă acum de Tatiana Tutunaru, angajată a Agenției.