Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituţionalitate depuse de USR şi Forţa Dreptei, în legătură cu noile legi ale Educaţiei. Procedura care a stat la baza adoptării proiectelor de lege ar fi fost viciată, iar conținutul proiectelor de lege ar încălca drepturi din Constituția României, admiterea la liceu pe bază de examen discriminează, iar anumite prevederi legate de exmatricularea și transportul elevilor ar încălca dreptul la educație, conform sesizării parlamentarilor din Opoziție.
UPDATE: Legile educației sunt constituționale, a decis CCR cu unanimitate de voturi. Urmează să fie promulgate de președintele Iohannis
Traseul legislativ al legilor Educației
Camera Deputaților a votat proiectul de lege a învățământului preuniversitar cu 191 de voturi pentru, pe 10 mai 2023. Printre modificări: Examen de admitere la liceu pentru 50% dintre locuri, exmatricularea elevilor, religia va fi disciplină opțională la BAC, transportul elevilor nu este gratuit pentru toți cei care merg la școală.
Tot pe 10 mai 2023, proiectul de lege a învățământului superior a fost adoptat în Camera Deputaților. Printre modificări: actualii rectori pot rămâne în funcție încă 10 ani de la intrarea legii în vigoare
Legile Educației au fost votate în Senat, cameră decizională, în prima zi de grevă generală din Învățământ, pe 22 mai 2023.
Pe 24 mai 2023 au fost depuse la Curtea Constituțională două sesizări de neconstituţionalitate (formulate de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România şi deputaţi neafiliați), pentru proiectul Legii învățământului preuniversitar şi proiectul Legii învățământului superior.
Autorii sesizărilor consideră că legea învățământului preuniversitar (L282/2023) si Legea învățământului superior (L283/2023) sunt neconforme cu o serie de prevederi din Constituția României și solicită Curții Constituționale constatarea neconstituționalității acestora din mai multe motive.
Unele motive țin de procedura care a stat la baza adoptării proiectelor de lege, care a fost a fost viciată, potrivit sesizărilor. Motivele care vizează conținutul proiectelor de lege: admiterea la liceu pe bază de examen discriminează, iar anumite prevederi legate de exmatricularea și transportul elevilor încalcă dreptul la educație.
Pe cât de controversate au fost cele două proiecte de legi, pe atât de așteptate sunt de inițiatorii lor de facto – președintele Klaus Iohannis și consiliera sa, actuala ministră a Educației Ligia Deca.
Pe 24 mai, în plină grevă a profesorilor, președintele României, Klaus Iohannis, declara că este foarte bucuros că legile educației au fost adoptate în Parlament, Klaus Iohannis: Nu există nicio sincopă în discuții și sigur, greva din învățământ este o temă foarte serioasă și sunt foarte bucuros că în afară de faptul că legile educației au fost adoptate în Parlament, chestiune care este notabilă, în sensul că de multă vreme legi ale educației nu au mai fost adoptate în procedură ordinară în Parlamentul României.
Pe 14 iunie 2023, Ligia Deca a primit aviz favorabil în Parlament pentru un nou mandat de ministru al Educației. Cu două zile înainte, pe 12 iunie, a declarat la TVR Info, într-un interviu acordat imediat după suspendarea grevei generale din Educație că „mi-aș dori să pot face parte din echipa care pune în practică legile noi ale educației“, atunci când a fost întrebată dacă va face parte din noul executiv Ciolacu.
Motive extrinseci de neconstituționalitate, potrivit sesizărilor
Anumite prevederi din ambele legi nu intră în competența Senatului, în calitate de cameră decizională, competenta decizională aparținea Camerei Deputatilor. Astfel, procedura care a stat la baza adoptării proiectulor de lege a fost viciată, nefiind respectată instituția întoarcerii legii.
Ambele proiecte de lege încalcă prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituţia României. „În ceea ce privește proiectul legii învățământului preuniversitar, normele juridice redactate sunt profund viciate, date fiind instituirea paralelismelor legislative, vădita incoerență a terminologiei utilizate, precum și prin lipsa unui stil normativ care să caracterizeze în ansamblu proiectul de lege.
Prin conținutul său normativ, Legea învățământului superior adoptată aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), în ceea ce privește principiul securității juridice, previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională“.
Motive intrinseci de neconstituționalitate, potrivit sesizărilor
Atât proiectul legii învățământului preuniversitar, cât și proiectul legii învățământului superior, în formele adoptate de Senat, încalcă prevederi din Constituția României care se referă egalitatea în drepturi și dreptul la învățătură, potrivit sesizărilor.
Discriminarea elevilor prin introducerea examenului de admitere la liceu din proiectul legii învățământului preuniversitar
Selecția elevilor în ceea ce privește admiterea la liceu în baza evaluării naționale prevăzute la art. 101 alin. (1) este dublată de admiterea la liceu, reglementată de art. 101 alin. (2), creându-se astfel o vădită discriminare și o încălcare a principiului fundamental al egalității în drepturi în ceea ce îi privește pe elevi.
Argumentele prezentate în sesizare:
- „În primul rând, admiterea la liceu reprezintă un proces menit pe de-o parte să asigure o evaluare normativă a elevilor la finele clasei a VIII-a, iar de pe altă parte, de a institui un mecanism echitabil apt să asigure înscrierea elevilor la liceu prin mecanismul repartiției în cadrul unităților de învățământ liceal pentru care aceștia au optat raportat la media obținută la evaluarea națională.
Cu toate acestea, instituirea concursului de admitere, în condițiile dispozițiilor art. 101 alin. (2), (7) – (9) din proiectul de lege, doar pentru anumite licee, doar pentru anumite discipline și doar pentru 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare creează premisele existenței unui tratament diferit în ceea ce privește înscrierea la liceu pentru elevi aflați în aceeași situație.
Astfel, o parte dintre elevii care optează doar pentru susținerea evaluării naționale vor putea fi școlarizați în cadrul unităților de învățământ liceal alese numai pentru 50% dintre locurile atribuite prin planul de școlarizare, restul de 50% fiind ,,blocate” pentru ocuparea acestora prin concurs. Ca atare, șansele unui elev de a se înscrie la un liceu care organizează concurs de admitere la anumite discipline sunt drastic limitate, fiind favorizați elevii care optează pentru participarea la concursul de admitere. Or, discriminarea rezidă în situația în care un elev care își dorește să învețe într-o anumită clasă dintr-un anumit liceu participă atât la evaluarea națională și obține nota 6, cât și la concursul de admitere organizat de liceu la anumite discipline unde obține nota 8 va avea șanse semnificativ mai mari, față de cele ale unui elev care participă doar la evaluarea națională și obține nota 10.
Plecând astfel de la faptul că rezultatul obținut la evaluarea națională reprezintă unicul criteriu obiectiv în baza căruia se stabilește înscrierea la liceu prin mecanismul repartiției, instituirea concursului de admitere pentru anumite licee și pentru anumite discipline este de natură să instituie un tratament diferențiat, creându-se astfel discriminări între elevi.
În aceste condiții, astfel cum Curtea Constituțională a reținut într-o bogată jurisprudență, (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011) ,,egalitatea în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional”. Mai mult, s-a reținut în mod constant faptul că ,,Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite.” (Decizia nr. nr.657 din 17 octombrie 2019)
Astfel, în contextul reglementării concursului de admitere la liceu, ca procedeu subsecvent în ceea ce privește înscrierea la liceu, Legiuitorul a abdicat de la principiul egalității de tratament, renunțând la un criteriu obiectiv și rațional, reprezentat de rezultatul obținut de elevi la evaluarea națională, prin instituirea unui concurs de admitere doar la anumite discipline și doar pentru anumite licee, care va permite anumitor elevi să fie selectați exclusiv în baza notei obținute la acest concurs de admitere, în detrimentul altor elevi care poate au obținut o notă mai mare la evaluarea națională.
- În al doilea rând, caracterul obiectiv al mecanismului evaluării naționale este reprezentat de faptul că toți elevii din România, în baza notelor obținute la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale sunt repartizați pe locurile liceelor pentru care au optat, existând astfel un mecanism de ierarhizare fundamentat exclusiv pe rezultatul obținut în urma parcurgerii unui examen unic. Or, dublarea acestui mecanism inclusiv de un concurs de admitere organizat la anumite discipline și de anumite licee creează premisele încălcării criteriul obiectiv al diferenței de tratament.
Prin introducerea concursului de admitere este încurajată competitivitatea în cadrul unei probe caracterizate de subiectivism. Or, stimularea competitivității în lipsa unui examen obiectiv, care în acest context, este reprezentat de evaluarea națională, are ca efect subminarea criteriului obiectiv, rațional, elevii fiind astfel forțați să prioritizeze un concurs de admitere subiectiv și organizat discreționar în detrimentul evaluării naționale și să se folosească de toate mijloacele, inclusiv de cele de natură economică, pe care le au la dispoziție pentru a forța obținerea unui rezultat excelent în cazul unei probe subiective.
Astfel, pentru satisfacerea condițiilor subiective care caracterizează concursul de admitere organizat de anumite unități de învățământ liceal, acei elevi care își vor permite, vor apela la meditații pentru a-și spori șansele să ocupe un loc în liceul dorit. Așadar, se instituie un sistem de înscriere la liceu profund discriminatoriu din motivul că un elev aflat într-o poziție economică privilegiată prin raportare la contextul familial în care a crescut, va avea posibilitatea de a face meditații exclusiv la disciplinele la care va fi examinat în cadrul concursului organizat de un anumit liceu, în detrimentul unui elev care poate proveni dintr-un mediu defavorizat, care își dorește să se înscrie la respectivul, dar care, deși a obținut o notă mai bună la evaluarea națională, nu s-a bucurat de același sprijin financiar necesar pregătirii inclusiv la disciplinele de concurs.
În aceste condiții, obiectivismul notei obținute la evaluarea națională este profund alterat de instituirea unui concurs de admitere care are aptitudinea de a prevala în fața ierarhiei stabilite de evaluarea națională și a cărui promovare depinde inclusiv de statutul financiar al elevului și de posibilitățile acestuia de a se pregăti suplimentar la respectivele discipline de concurs.
- În al treilea rând, discriminarea instituită de art. 101 din proiectul legii rezidă inclusiv prin prisma dispozițiilor alin. (5) și (7) ale aceluiași articol care prevăd faptul că: În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor.
Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
Astfel, din modul de elaborare a alineatului (5) se desprinde concluzia că ierarhia unităților de învățământ liceal sub aspectul unei pretinse calități a actului educațional se va stabili prin raportare la capacitatea acestora de a organiza concurs de admitere, deci de a exista un număr suficient de elevi care să garanteze a priori succesul unei anumite unități de învățământ.
Ca atare, simpla manifestare de voință a unui număr însemnat de elevi cu privire la înscrierea la concursul de admitere organizat de o unitate de învățământ va reprezenta o certificare a unor standarde ridicate de calitate în ceea ce privește actul educațional, cu consecința instituirii prezumției netemeinice că restul unităților de învățământ liceal, care nu doresc organizarea concursului de admitere sau față de care nu își manifestă intenția de înscriere un număr suficient de elevi nu prezintă aceleași garanții de calitate. În atare condiții, discriminarea instituită de prevederile art. 101 alin. (2) raportat la art. (5) și (7) privind organizarea concursului de admitere se accentuează inclusiv prin subminarea criteriului obiectiv determinat de nota obținută la evaluarea națională, dată fiind prevalența concursului de admitere ce va reprezenta un standard privind calitatea în învățământ.
- Mai mult, alin. (7) prevede faptul că unitățile de învățământ care doresc să organizeze concurs de admitere la liceu vor stabili ele însele criteriile de admitere prin hotărârea consiliului de administrație. Or, o astfel de derogare nu poate fi privită drept o manifestare a autonomiei de decizie a unității de învățământ, ci drept o flagrantă încălcare atât a principiului tratamentului identic în situații similare, cât și a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituția României. Astfel, elevii absolvenți ai gimnaziului, cu drept de înscriere la evaluarea națională, precum și la concursurile de admitere se vor afla în situația de a se supune unor criterii de admitere diferite, prin raportare la voința fiecărei unități de învățământ liceal organizatoare a concursului de admitere, manifestată prin hotărârea consiliului de administrație.
Astfel, nu numai că nu există premisele unui tratament identic în virtutea rațiunii de a asigura șanse egale tuturor elevilor aflați în aceeași situație, dar însuși Legiuitorul permite unităților de învățământ să stabilească ele însele criteriile de admitere, acordându-le astfel un veritabil drept de apreciere, caracterizat de subiectivism. Mai mult, inclusiv această delegare în ceea ce privește edictarea criteriilor de admitere printr-un act administrativ reprezentat de o hotărâre a consiliului de administrație reprezintă o încălcare a art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituția României, republicată, în contextul conferirii posibilității elaborării unor norme juridice de o importanță deosebită în ceea ceprivește înscrierea elevilor la liceu printr-un act administrativ cu caracter normativ.
Astfel, plecând de la premisa că ,,un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional” (Decizia Curții Constituționale nr. 368/2022), semnalăm faptul că dispozițiile art. 101 (2), (4) – (12) din proiectul de lege sunt neconstituționale, având în vedere instituirea unui tratament diferit al elevilor în ceea ce privește înscrierea la liceu care are la bază arbitrariul, subiectivismul și discriminarea.
- Nu în ultimul rând, inclusiv procentul de 50% privind numărul de locuri din cifra de școlarizare a unui liceu pentru care se poate organiza concurs de admitere reprezintă o dovadă a lipsei oricărui criteriu obiectiv care să justifice instituirea concursului de admitere. Dacă inițial, în forma proiectului de lege inițiat de Guvern, ponderea prevăzută de art. 98 alin. (2) era de 60%, Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților a amendat, fără nicio justificare, prevederea invocată, stabilind discreționar procentul de 50%. Sub acest aspect, se evidențiază din nou aprecierea nefondată care a stat la baza instituirii concursului de admitere.
Așadar, pentru toate aceste motive, vă solicităm respectuos să constatați faptul că prevederile art. 101 alin. (2), (4) – (12) din proiectul legii învățământului preuniversitar sunt neconstituționale prin raportare la valoarea constituțională a egalității de drepturi prevăzută la art. 16 din Constituția României, republicată“.
Încălcarea dreptului la învățătură
„Legiuitorul a apreciat că se impune limitarea vârstei până la care un elev, de regulă minor, poate fi înscris în învățământul de masă, din rațiuni ce țin de stadiul dezvoltării sale socio- emoționale și cognitive.
Cu toate acestea, o astfel de restrângere a dreptului la învățătură, în ceea ce privește componenta sa de acces neîngrădit la sistemul public de educație, este neconstituțională în măsura în care statul, prin autoritățile publice competente, nu asigură rute alternative, programe educaționale care să permită oricărui cetățean, indiferent de vârstă, să se înscrie în învățământul primar, gimnazial sau liceal, se precizeaza în sesizare“.
Transportul elevilor
Dispozițiile legate de trasnportul elevilor sunt neclare, potrivit sesizării:
„În primul rând, stabilește că elevii beneficiază de gratuitate ,,în condițiile legii” deși această gratuitate este instituită chiar de către dispozițiile prezentei legi. Or, o trimitere în alb, la o altă lege, care nu se poate determina conduce la o insecuritate juridică deoarece nu se poate determina în mod clar cine/cum beneficiază de gratuitate.
În al doilea rând, dispozițiile sunt neclare deoarece stabilesc că elevii beneficiază de gratuitate la servicile publice de transport local, ,,inclusiv metropolitan și județean”. Din aceste dispoziții ar părea că transportul județean și cel metropolitan sunt incluse în transportul local.
În ceea ce privește situația art. 83 alin. (2) din proiectul de lege, acesta se află în contradicție flagrantă cu dispozițiile alin. (1) în următoarele situații.
În primul rând, nu există în legislație transport metropolitan, nefiind definit nici de legea învățământului preuniversitar și nici de OG nr. 27/2011. În acest caz, Guvernul României, pentru elaborarea proiectului bugetului de stat se află în imposibilitatea de a stabili sumele necesare transportului local, din cauza impreciziei normei juridice.
În al doilea rând, dispozițiile lit. b) și c) sunt într-o contradicție flagrantă cu dispozițiile alin (1). Spre exemplu, la lit. b) apare sintagma transport interjudețean, care nu este acoperită la art. 83 alin. (1). Deci nu se poate asigura finanțarea gratuității serviciului public interjudețean deoarece elevii nu au gratuitate la transportul interjudețean, iar transportul interjudețean, astfel cum este definit de OG nr. 27/2011 nu este reglementat ca serviciu public.
În al treilea rând, la lit. c) se are în vedere o ipoteză de decontarea a transportului. Or, din dispozițiile alin. (1) rezultă că elevii au gratuitate direct la operator, nu decontare. Astfel, vă rugăm să observați că ipoteza de la alin. (2) nu are nicio legătură cu teza care continuă la lit. c): ,,Finanțarea gratuității prevăzute la alin. (1): (…) c) elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază şi localitatea de domiciliu”.
Astfel, din formularea prevăzută la lit. c) nu se poate stabili care sunt drepturile elevilor și obligațiile altor autorități / operatori de transport cu privire la acești elevi“.
Exmatricularea elevilor din învățământul preuniversitar obligatoriu
„Procedura exmatriculării poate fi o soluție numai în măsura în care textul legii conferă toate acele garanții apte să asigure respectarea dreptului la învățătură, precum și reintegrarea respectivului elev în învățământul de masă.
În aceste condiții, instituirea normelor juridice privind procedura exmatriculării prin norme secundare, reprezentate de ordinul de ministru, reprezintă o încălcare a Constituției în contextul în care o eventuală limitare a dreptului fundamental la învățătură poate suferi restrângeri exclusiv prin norme juridice cu caracter organic“.
După dezbateri, decizia CCR poate fi dată tot miercuri sau într-o altă zi. Dacă acceptă sesizările, legile se întorc în Parlamentul aflat în parg de vacanță. Dacă sesizările sunt respinse legile merg la promulgare și intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.