Cursurile online, care vor avea un loc central în noul an universitar, au fost percepute de majoritatea studenților drept mai rele sau mult mai rele decât cele față în față, în primăvară: prea multe proiecte și teme, prea puțină comunicare – studiu

Universitățile își deschid, acum, porțile pentru un nou an universitar în care o bună parte dintre activități se vor desfășura online. Instituțiile de învățământ superior au acumulat, deja, experiență prin predarea online desfășurată în ultimele luni ale anului universitar anterior, după impunerea măsurilor de prevenție asociate epidemiei Covid-19. Un studiu dat recent publicității arată că, pentru studenți, experiența din primăvară a fost departe de a fi una pozitivă: diferențe mari de predare, supraîncărcare cu proiecte, dificultăți de colaborare dintre studenți.

• Studiul realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, pentru Institutul de Cercetare Făgăraș s-a bazat pe un chestionar distribuit în perioada 26 aprilie-30 mai 2020. Perioada de analiză s-a suprapus în bună măsură cu starea de urgență. Chestionarul a fost distribuit online și completat de 3.603 studenți din universități reprezentând 16 orașe și centre universitare din România, dintre care 2.029 au răspuns la toate întrebările.
• Ce spun autoarele despre pregătirile pentru noul an, mai jos

Percepția majoritară: școala online – mai rea. Cât de extinsă era predarea online în primăvară, conform participanților la studiu

• Aproximativ o treime dintre respondenți (33%) a indicat că la momentul colectării datelor doar jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cursuri se desfășurau în format online
• 7% declarau că urmează foarte puține cursuri online sau niciunul.

Tranziția către online, când a avut loc, a generat provocări și dificultăți pentru studenți, fapt reflectat în atitudinea respondenților față de cursurile online.

Potrivit studiului, mai mult de jumătate dintre ei (59%) au evaluat cursurile online ca fiind mai rele sau mult mai rele decât cele față în față.

Cauzele atitudinii mai degrabă negative:

• nemulțumirile studenților în privința volumului mare de muncă individuală
• sedentarismului asociat cursurilor online
• lipsei interacțiunii cu colegii
• lipsa accesului la biblioteci pentru documentare.

Potrivit autoarelor, problema cea mai mare sesizată de către respondenți a fost volumul ridicat de teme și proiecte. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți au declarat că numărul de teme și sarcini de rezolvat pentru cursuri și seminarii a fost mai mare sau mult mai mare de la trecerea la învățământul online.

Probleme de comunicare și colaborare

Respondenții, despre comunicarea cu diverse grupuri de persoane din mediul universitar:

• cea mai mare deteriorare a cunoscut-o comunicarea cu personalul administrativ (49% au evaluat-o drept mai deficitară sau mult mai deficitară)
• comunicarea cu profesorii: 46% dintre studenți au evaluat-o mai deficitară sau mult mai deficitară.

Colaborarea între studenți:

• numărul celor care spun că nu au lucrat niciodată în proiecte de grup a crescut în această perioadă de la 16% la 32%
• procentul celor care nu studiază niciodată împreună cu alți colegi a crescut de la 18% la 35%
• procentul studenților care cer ajutorul colegilor a scăzut de la 42% în perioada cursurilor față în față la 31% în școala online.

Potrivit studiului, calitatea participării la cursurile online a fost afectată:

Mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat un nivel de concentrare la cursurile online mai scăzut sau mult mai scăzut (62%) comparativ cu cele față în față, precum și un nivel de înțelegere a materialelor mai scăzut (57%).

• Doar aproximativ două treimi (68%) au avut condiții optime pentru desfășurarea activităților de învățare, și anume că se află singuri într-o cameră, fără a fi deranjați de alte persoane. 16% au fost însoțiți de alți membri ai familiei care nu i-au întrerupt, în timp ce 10% au fost întrerupți frecvent de alți colocatari (membri ai familiei sau colegi de apartament/casă).
• Respondenții au întâmpinat cel mai des probleme în participarea la cursurile online din cauza conexiunii la internet, urmată de probleme tehnice cu dispozitivul folosit și lipsa de competențe digitale.

Despre accesul la servicii educaționale și resurse:

Doar un sfert dintre respondenți au indicat că universitatea la care studiază le-a oferit acces virtual la resurse academice, cum ar fi accesul la bibliotecă sau baze de date online (27%) și suport tehnic pentru activitățile academice (25%).

• Doar 22% (1 din 5 studenți) au primit informații la zi despre situația activităților academice din universitatea lor.
• Doar 10% au avut la dispoziție din partea universității servicii de suport pentru starea de bine – servicii de sănătate, consiliere psihologică și sport.

Ce spun autoarele studiului

În prezentarea analizei lor, autoarele arată că “observațiile surprinse în acest raport sugerează că pentru a răspunde nevoilor studenților, universitățile din Romania vor trebui să își regândească oferta de servicii educaționale și non-educaționale oferite studenților, să îmbunătățească comunicarea cu aceștia, să ofere un program de învățare adaptat mediului online și mai ales să pregătească cursurile online ținând cont de specificitățile acestui mediu de organizare și comunicare”.

Cristina Mitrea și Ona Lup au răspuns, întrebărilor EduPedu.ro referitoare la învățămintele pe care le-au tras din această cercetare și modul cum se așteaptă să se desfășoare activitatea de predare în noul an.

Autoarele studiului, pentru EduPedu.ro:

Rep: Cum vă pregatiți reluarea cursurilor, atât din perspectiva carențelor cu care vin studenții nou intrați în anul I (care au avut semestrul al II-lea șters din programa de Bacalaureat), cât și din perspectiva emoțională generată de pandemie, cu regulile extrem de stricte de distanțare?

Cristina Mitrea: Studenții care încep anul 1 acum vor fi din păcate privați de multe dintre bucuriile și oportunitățile pe care începutul unei facultăți le aduce, de la prieteni, la experiențe noi în orașul pe care l-au ales pentru studenție. Pentru studenții de anul 1 cu care voi lucra voi prioritiza activități online de cunoaștere reciprocă, muncă în echipă și dezbateri pentru a stimula implicarea activă și crearea unei comunități chiar și în lipsa prezenței fizice în aceeași locație.

Oana Lup: Voi fi tutore la anul 1 și le voi preda și studenților din anul 1. Faptul ca au pierdut o parte din materia de liceu e mai puțin relevant pentru ceea ce le predau eu; o minte deschisă și curioasă e lucrul de care au nevoie în primul rând aici.

Modul de predare, însă. trebuie regândit. Cursurile online nu trebuie să fie o transpunere fidelă a celor față în față. Se vorbește despre “reverse teaching” în predarea online. Aceasta înseamnă să pui studentul în centrul procesului de educație. Studenții, cu abilitățile, nivelurile și stilurile de învățare diverse pe care le au sunt cei care ghidează actul didactic. Așa că am gândit multe activități și exerciții care permit studenților să exploreze, să descopere, să înțeleagă complexitatea fenomenelor sociale, dar și modul de a intra în dialog cu ele.

Mai ales în cazul celor de anul 1 va trebui să ne construim îimpreună o comunitate în aceste noi condiții. O comunitate fără interacțiune fizică, în prima fază. Cred că trei lucruri sunt importante pentru construirea unei comunități: încrederea, grija și comunicarea. Ele se aplică și în mediul fizic, și în cel virtual. (…)

Rep: Cercetarea a arătat și o realitate, un rezultat la care nu vă așteptați când ați lansat sondajul?

Cristina Mitrea: La fel ca toți ceilalți, experiența mea este limitată la situațiile pe care le-am întâlnit. De aceea sunt importante studiile la o scară mai largă, mai ales atunci când nu există cercetări anterioare pe o anumită temă. Personal, eu nu am aflat de la studenții mei că volumul de teme și proiecte pe care le-au avut de făcut a fost o problemă atât de mare. Însă studiul nostru a indicat că aceasta a fost o îngrijorare răspândită în rândul studenților la mai nivel mai larg.

De asemenea, nu mă așteptam să existe asemenea probleme la comunicarea cu personalul administrativ, mai ales în perioada stării de urgență, când comunicarea cu studenții și întreaga comunitate din cadrul universităților și facultăților trebuia să fie o prioritate pentru întregul personal administrativ, de la toate nivelurile.

Oana Lup: (…) Faptul că la peste o lună de la închiderea școlilor 7% nu făceau aproape deloc cursuri a fost neașteptat. Dacă în cazul celor mici e de înțeles că a fost dificil să se treacă în online, în mediul universitar nu avea teoretic de ce să fie o problemă. Mai ales că nu era necesară o infrastructura; existau platforme gratuite.

Citește aici studiul integral

Photo 187876520 © Mykola Pokhodzhay – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.