Cursurile ar putea să înceapă mai întâi în universități și abia apoi în grădinițe și școli, susține Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, potrivit digi24.ro. „În universități, acolo unde studenții, să zicem, sunt mai ușor educabili decât copiii foarte mici, ar putea să înceapă activitatea”, a spus profesorul, care a explicat că, în opinia sa, ar trebui aplicat în școli principiul folosirii „întregii durate a zilei”.
Specialistul explicase anterior că acest principiu implică împărțirea în mai multe schimburi a claselor de elevi, sau chiar a elevilor dintr-o clasă, dacă sunt prea mulți, pentru a permite păstrarea regulilor de distanțare socială.
„Orarul școlii trebuie folosit pe întreaga zi, pentru a evita supraaglomerarea. Trebuie să ne gândim cum să decalăm programul”, a spus Rafila la un alt post de televiziune.
Redăm declarația lui Alexandru Rafila:
Alexandru Rafila: Sunt o serie de discuții dar din nou revin cu acea idee pe care am lansat-o la început, când discutăm despre unitățile comerciale, cred că și în școli se poate aplica același principiu al utilizării întregii durate a zilei. Este important ca concomitent în școală să fie mai puțin copii decât sunt de obicei.
Dacă în școlile private lucrul ăsta este rezolvat, pentru că în general sunt maximum 15 copii într-o clasă, în școlile publice unde sunt 30 de copii sau chiar peste 30 de copii într-o clasă, bineînțeles că trebuie găsită o soluție cât să spațieze programul în așa fel încât numărul copiilor să fie limitat. Și responsabilitatea majoră a cadrelor didactice, pe de o parte și a administrației școlii, pe de altă parte, este legată de promovarea măsurilor de igienă personală. Să existe apă, să existe săpun și copiii să știe când și cum să se spele pe mâini.
Moderator: Care la noi nu prea există, domnule Rafila, cam de 30 de ani…
Alexandru Rafila: E un moment acum, să încercăm să rezolvăm și problema aceasta.
Moderator: În condițiile astea e rezonabilă întoarcerea tuturor elevilor după 15 mai la școală, chiar și în schimburile de care vorbeați?
Alexandru Rafila: Nu sunt în măsură să vă dau răspunsul acesta. Cred că trebuie început secvențial și cu întoarcerea la școală. Adică să vedem anumite categorii de copii, după aceea să începem încet, încet să ducem tot mai multe categorii înapoi la școală. De exemplu, în universități, acolo unde studenții, să zicem, sunt mai ușor educabili decât copiii foarte mici, ar putea să înceapă activitatea. Anumite zone din procesul de învățământ ar putea desfășura la distanță, dar sigur trebuie și o parte din activitatea efectivă în universitate, în laboratoare pentru că de multe ori partea practică nu poate să fie exclusă”.
Într-un interviu pentru Realitatea PLUS, Rafila a explicat:
„Trebuie să pregătim școlile de dinainte ca școala să înceapă. Orarul școlii trebuie folosit pe întreaga zi, pentru a evita supraaglomerarea. Trebuie să ne gândim cum să decalăm programul. Am putea să ne gândim la o opțiune ca unii copii să vină în anumite zile, iar alții în alte zile. Restul se va studia online.”
FOTO: EuropaFM
Matei Pop
Mihai Peticilă
Redacția
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
10 comments
Dupa părerea mea ar fii cel mai bine Inghețarea anului scolar,
Mai bine pierdem un an din viata decăt să inbolnăvim sute de mii de copiil si pe familiile lor!
Părerea mea e că ar fi o idee proastă ca studenții să se întoarcă cât mai curând. Argumente:
1. Studenții provin din multe medii și județe diferite => există riscul ca unii să provină din focare și să disemineze infecția în orașe universitare, care au mai puține cazuri. De exemplu, e o idee proastă să îi chemi de la Suceava la Cluj sau Iași.
2. Studenții sunt vectori perfecți pentru boală. Folosesc mijloace de transport în comun, dorm în cămine în care pot sta 4, chiar 6 în cameră și folosesc băi comune, bucătării comune.
3. Studenții de la Medicină care au stagii ce necesită practică medicală sunt expuși riscului de a se îmbolnăvi sau de a transmite infecția pacienților care prezintă alte comorbidități. Acest lucru ar fi un dezastru pentru spitalele universitare.
4. Platformele on-line funcționează optim, există soluții pentru examene on-line, așa cum s-a făcut și în alte țări. Practica se poate relua când condițiile epidemiologice ar permite acest lucru. Să îi aduci înapoi pe studenți ar fi un simplu “moft” care probabil s-ar solda cu o creștere nedorită a numărului de cazuri.
5. Există studenți străini. Nimeni nu se gândește la acest aspect. Aceștia vor fi nevoiți să stea în izolare când se întorc? Probabil că da. Să îi chemi înapoi din țările în care au plecat cu ultimul zbor și să îi bagi in izolare ar fi nedrept. De asemenea, ar fi nedrept față de studenții români să primească tratament diferențial (mă refer la examene).
Soluția optimă ar fi examenele online, pe platforme care să permită o notare cât mai corectă, folosind toate instrumentele necesare pentru a se asigura împiedicarea fraudării examenelor. Trebuie să ne adaptăm și să evoluăm ca mentalitate. De asemenea, nu trebuie să trăim cu impresia că putem imita Germania ca măsuri. Nu avem aceeași capacitate de testare, de tratament și nici nu avem același număr de paturi la ATI.
Multă înțelepciune vă doresc!
Cred că ar trebui găsită o altă soluție decât reintoarcerea la școală. Sunt copii mici, care nu pot fi educați in a purta atâtea ore o mască. Nu au cum sa evite, oricât le-am impune, sa nu stea la o distanta unii de alții. Cum sa aducem copii la creșă ca părinții sa mearga la munca? Asa ceva nu e normal. Sunt copii mici care pot aduce, doamne ferește, acasă la bătrâni, părinți, virusul. Ei nu pot purta măști, asta e clar. Deci pentru un astfel de caz, care e soluția? Deschiderea creșelor nu e o soluție ok.
Da, cu siguranță foarte eficient….. Să nu uităm că sunt cursuri la care ne întâlnim peste 300 de studenți în același amfiteatru și mai suntem expuși și la riscurile provenite din mijloacele de transport în comun. Șansele ca la o facultate să poți face rost de săli pentru a evita aglomerațiile sunt MULT MAI MICI, noi ca studenți mergem într-o zi și în 3 clădiri diferite din cauza lipsei de spatiu, în mod normal. Așa că astea sunt vise, universitățile serioase nu o să-și asume momentan un asemenea risc. Bineînțeles, se vor lua măsuri treptat, dar să înceapă ei primii pentru că sunt mai “educați” ? Da… Ar fi frumos să vadă domnul acesta îmbulzelile din fața ușii unui amfiteatru înainte de un curs normal sau un examen, când aproape ne lipim unii ne alții. În amfiteatre nici nu sunt geamuri, doar aer condiționat care de multe ori e inficient…deci aerisire 0. Și eu, ca student, aș da orice să-mi dau examenele în modul în care m-am obișnuit, dar nici nu aș vrea să-mi supun familia și pe mine la un risc inutil. Putem speră că până la toamnă ne vom organiza cu toții și vom lua niste decizii raționale, dar haideți mai bine să nu ne aruncam să pornim totul doar sa fie pornit, când încă nu știm ce va fi mâine, cu atât mai puțin peste o lună sau două… Doar se creează și mai multă panică și confuzie.
Si inca ceva: chiar si in randul studentilor sunt cazuri medicale din zonele considerate de risc! Nu or fi multe, dar sunt!
Sunt scoli in care se invata deja pe doua sau trei schimburi …Sunt profesori ,care au ore in mai multe scoli,doua,trei sau chiar patru scoli…Va trebui gandita foarte serios situatia .
habarnistul asta nu stie că in majoritatea scolilor se invata in 2 schimburi si ca nu ai cum spatia programul că e deja spațiat????
Să nu uităm că o mare parte a studenților sunt cazați în cămine.Credeți că este ideal de a dormi 4-5 persoane în camera de cămin din zone diferite iar la sfârșitul saptămâni vin acasă la familie ptr.a le asigura cele necesare?Cred ca ne grăbim foarte tare.Acasă avem părinți cu boli preexistente care sunt cei mai predispuși la covid.Să nu uităm că studentii vin din zone unde sunt și focare de epidemie.Cred că este foarte riscant!
Foarte corecta observatia!
In camine sunt mii de studenti din toate colturile tarii si la cursuri se intalnesc cu alte mii…+drum+cantine+…
Ma astept ca studentii sa inceapa ULTIMII.
Se poate lucra destul de bine in online la majoritatea specializariolor si sunt mult prea eterogeni geografic pentru a putea modela transmiterea virala.