Noua structură a anului școlar înaintată de Ministerul Educației, bazată pe 5 module de învățare intercalate cu vacanțe scurte, în loc de sistemul semestre-trimestre folosit până acum, va avea și o componentă de pregătire pentru profesori. Mai exact, „cursuri de pregătire pe fiecare dintre aceste segmente vor exista”, a precizat Sorin Cîmpeanu în conferința de presă de la finalul ședinței de guvern de miercuri, unde a anunțat schimbarea. „Acest sistem le permite libertatea de exprimare fără a renunța la componenta de standardizare pentru a avea o imagine reală, corectă la nivelul întregului sistem”, a spus Cîmpeanu.
Mai jos, dialogul dintre ministrul Educației și reporteri pe tema pregătirii profesorilor pentru a preda în noua structură a anului școlar și cum își vor evalua profesorii elevii fără teze:
Reporter: Domnule ministru, profesorii vor fi instruiți înainte, vor avea parte de niște cursuri? Pentru că ei practic trec de la un sistem de evaluare la altul. În ce măsură un profesor obișnuit să dea trei note sau patru note pe semestru și să aplice o teză pe fiecare semestru își va gândi materia sau își va gândi evaluarea astfel încât la final de an să vină totuși cu un rezultat cuantificabil și relevant? Pentru că vorbim de niște profesori care până acum au fost obișnuiţi să evalueze într-un anumit fel.
Sorin Cîmpeanu: Eu am încredere în profesorii români, știind că există diferențe. Există diferențe pe mai multe planuri: pe planul competențelor digitale, pe planul competențelor profesionale… Nu poți pune semnul egal între un profesor care a început să predea acum un an sau doi ani și un profesor care predă de 20-30 de ani. Deci, există diferențe între profesori. Cursuri de pregătire pe fiecare dintre aceste segmente vor exista. Dar pe de altă parte, îmi exprim la modul cel mai clar cu putință că profesorii români, în marea lor majoritate, știu foarte bine, mai bine decât oricine, să-și planifice materia și evaluările. Acest sistem le permite libertatea de exprimare fără a renunța la componenta de standardizare pentru a avea o imagine reală, corectă la nivelul întregului sistem.
Reporter: Bun. Eu am înțeles așa: profesorii sunt lăsați pe tot timpul anului să facă ce cred ei, dar la final totuşi este o evaluare, pe care cumva… verificările sunt făcute de alţi profesori, care nu au legătură – da? Vor să vadă nivelul la care s-a ajuns pe clase, pe școli, pe ani, orice. Practic, dacă sesizați, mă gândesc eu că un profesor poate tot anul nu și-a făcut treaba – nu? – și toți elevii ăia sunt foarte slabi. E posibil să existe situații de genul acesta, mă gândesc ipotetic, ţinând cont de faptul că nu avem clar. Grilă există, dar nu mai există sistem de evaluare pe parcurs. Ce s-ar putea întâmpla, ar putea exista verificări, sancțiuni? Că e posibil, știți, realitatea ne duce în diverse situații. E posibil să vedeți că această libertate poate nu le face bine, să zic așa.
Sorin Cîmpeanu: Bun. Unu: sistemul de învățământ este cel mai mare sistem public în orice țară. Doi: Ministerul Educației nu se poate și nu își propune să se substituie fiecărui profesor. Trei: guvernanța și organizarea de sistem fac parte din obiectivele pe care le avem în vedere. Patru: aceste lucruri trebuie să fie făcute după o analiză foarte atentă, pentru că sunt schimbări radicale care afectează un sistem care, repet, este cel mai mare sistem public. Cinci: dacă nu începem de undeva și dacă vom aștepta tot timpul să avem absolut totul pus la punct ca într-un mecanism perfect și să începem reforma în educație, pentru ca primele rezultate să se poată vedea minim după un ciclu de învățământ, 12 ani, spre exemplu, faceţi socoteala la acel termen îndepărtat adăugați 12 ani și vedeţi cam când se vor schimba sistemul de educație și societatea. Motiv pentru care aceste lucruri le-am prezentat acum ca o oportunitate, coroborată între “România educată” și disponibilitățile financiare fără precedent din Planul Național de Redresare și Reziliență, și mă refer la cei 3,6 miliarde de euro.
Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă susținute la finalul ședinței de Guvern.
„Având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”, a precizat Cîmpeanu.
El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.
Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare.