Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

238 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi pe care refugiații ucraineni care au apelat la sprijinul organizației Salvați Copiii le menționează într-un sondaj realizat de aceasta. 
  • La doi ani de la declanșarea războiului, Salvați Copiii România arată că, până acum, în România au intrat 5.486.365 de cetățeni ucraineni, iar dintre cei care au tranzitat România 4.460 au cerut azil. Analiza nevoilor refugiaților ucraineni se bazează pe o analiză cantitativă și pe una cantitativă (prin focus grupuri). În cazul celei cantitative, nu e precizată dimensiunea acesteia, dar ea menționează ca respondenți părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale derulate de organizația menționată. 

Potrivit acestora, jumătate dintre copiii reprezentați de eșantion (49,44%) sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță. 19% sunt înscriși și în acest sistem, la distanță, dar și în sistemul românesc. 12% merg la școli/grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, iar 8% nu sunt înscriși deloc în vreo formă de învățământ.

Pentru cei care nu sunt înscriși în sistemul românesc de învățământ, principala barieră invocată este cea lingvistică, menționată de aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți.

Pe tema educației, principalele nevoi invocate de participanți sunt, la doi ani de la declanșarea războiului și sosirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în România:

  • Sprijin pentru învățarea limbii române (34%)
  • Echipamente IT (28%)
  • Rechizite (15%)

În același timp, Salvați Copiii precizează că 16% dintre părinți au menționat printre principalele lor nevoi cursurile de limbă română. Iar 13% au menționat nevoia serviciilor de tip afterschool pentru copii.

Pentru părinții copiilor ucraineni refugiați în România, cea mai mare nevoie este cea sprijinului financiar, menționat de un sfert (23%) dintre respondenți, urmat de nevoia accesului la servicii medicale (19%). Trei sferturi dintre refugiați menționează că au dificultăți frecvente legate de plata chiriei și a utilităților, iar 54% spun că au dificultăți legate de vizitele la doctor sau achiziția de medicamente.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
conducătorii de doctorate

Rectorii români care vor să profite de pe urma schimbărilor propuse în legea învățământului superior, cu ochii pe banii din PNRR – prezentați ca “oligarhie” în reputata publicație internațională Times Higher Education

Atitudinea multora dintre rectorii universităților din România care nu au luat poziție față de schimbările din proiectul legii învățământului superior, precum cele referitoare la mandatele nelimitate sau cele privind amnistierea…
Vezi articolul

Tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România e țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute și nu are vreo strategie pentru alfabetizarea media – Raport al Comisiei Europene

România se remarcă printre țările europene cu cea mai mare pondere a tinerilor care cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele digitale pentru a identifica dezinformările. Dar…
Vezi articolul

Ecranele au pus stăpânire pe școlile americane în așa măsură încât și mulți elevi spun că e prea mult / „Nu mai poți întoarce spatele tehnologiei”, dar mulți părinți și copii se plâng că e prea multă, iar numeroase aplicații educaționale nu au rezultate dovedite – analiză Wall Street Journal

Transformarea digitală reprezintă „un mare experiment care se petrece în unitățile de învățământ din America”, unde la grădiniță sunt predate lecții și se numără cu voce tare după clipuri YouTube,…
Vezi articolul

Cel mult 22 de elevi în clasă pentru toți anii de școală, ore de gimnaziu organizate nu mai devreme de 9 dimineața, studierea istoriei tuturor marilor religii la ora de Religie, să se reanalizeze examenul la Colegiile naționale – propuneri ale Alianței “O voce pentru Educație”, de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea…
Vezi articolul