Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

240 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi pe care refugiații ucraineni care au apelat la sprijinul organizației Salvați Copiii le menționează într-un sondaj realizat de aceasta. 
  • La doi ani de la declanșarea războiului, Salvați Copiii România arată că, până acum, în România au intrat 5.486.365 de cetățeni ucraineni, iar dintre cei care au tranzitat România 4.460 au cerut azil. Analiza nevoilor refugiaților ucraineni se bazează pe o analiză cantitativă și pe una cantitativă (prin focus grupuri). În cazul celei cantitative, nu e precizată dimensiunea acesteia, dar ea menționează ca respondenți părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale derulate de organizația menționată. 

Potrivit acestora, jumătate dintre copiii reprezentați de eșantion (49,44%) sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță. 19% sunt înscriși și în acest sistem, la distanță, dar și în sistemul românesc. 12% merg la școli/grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, iar 8% nu sunt înscriși deloc în vreo formă de învățământ.

Pentru cei care nu sunt înscriși în sistemul românesc de învățământ, principala barieră invocată este cea lingvistică, menționată de aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți.

Pe tema educației, principalele nevoi invocate de participanți sunt, la doi ani de la declanșarea războiului și sosirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în România:

  • Sprijin pentru învățarea limbii române (34%)
  • Echipamente IT (28%)
  • Rechizite (15%)

În același timp, Salvați Copiii precizează că 16% dintre părinți au menționat printre principalele lor nevoi cursurile de limbă română. Iar 13% au menționat nevoia serviciilor de tip afterschool pentru copii.

Pentru părinții copiilor ucraineni refugiați în România, cea mai mare nevoie este cea sprijinului financiar, menționat de un sfert (23%) dintre respondenți, urmat de nevoia accesului la servicii medicale (19%). Trei sferturi dintre refugiați menționează că au dificultăți frecvente legate de plata chiriei și a utilităților, iar 54% spun că au dificultăți legate de vizitele la doctor sau achiziția de medicamente.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Tichete educaționale 2024

BREAKING Peste 2.000 de școli vor fi tăiate din țintele și jaloanele PNRR, de la dotarea laboratoarelor de informatică sau de la dotarea pentru reducerea abandonului școlar, după cererea de modificare făcută de Guvern / Jumătate din microbuzele școlare verzi dispar din plan / Reforma guvernanței sistemului amânată aproape 2 ani

Mai multe reforme din capitolul PNRR „România educată” au fost „corectate” de Ministerul Educației, conform unui document transmis de Guvern, vineri, la Comisia Europeană, obținut de G4Media.ro și Economedia.ro, consultat…
Vezi articolul

Peste 7.300 de elevi care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în 2023 – echivalentul a 295 de clase de liceu, arată datele Ministerului Educației și Cercetării / Numărul elevilor care au abandonat școala este mai mare decât cel din anul anterior

Peste 7.300 dintre elevii care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024, potrivit ultimului raport privind starea învățământului preuniversitar…
Vezi articolul

Nerespectarea obligațiilor legale privind bugetul educației, pe tot parcursul ultimului deceniu, arată că aceasta „nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român” – Analiza Alianței organizațiilor studențești în baza alocărilor bugetare pentru educație în 2015-2024

Bugetul alocat educației rămâne departe de țintele stabilite prin lege în ultimii zece ani, fie că este vorba despre 6% din PIB, fie de 15% din bugetul general consolidat, ceea…
Vezi articolul

Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi va avea ca posibil efect supraaglomerarea și epuizarea echipei manageriale a școlilor care preiau structurile noi arondate, pe lângă concedierea a 900 de directori, secretari, contabili, administratori – analiza IȘE cenzurată de ministrul Educației și Cercetării

Comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, măsură prevăzută în pachetul fiscal-bugetar supranumit Legea Bolojan, care va duce la concedierea a circa 900 de directori din estimările publice…
Vezi articolul