În România atractivitatea profesiei de profesor este destul de scăzută, notează specialiștii Comisiei Europene în cel mai recent Monitor al educației și formării 2019. 40,9% dintre profesorii români consideră că profesia lor este apreciată de societate, conform rezultatelor sondajului TALIS 2018 al OECD. Acest procent este semnificativ peste media celor 23 de țări UE examinate (17,7%) și al treilea cel mai mare după Finlanda (58,2%) și Cipru (43,5%).
În ciuda acestei percepții pozitive din partea profesorilor, sunt o mulțime de factori care au afectat atractivitatea profesiei, inclusiv cerințele de intrare slabe pentru programele de educație a cadrelor didactice și salariile mici, potrivit documentului citat.
Monitorul notează că din 2017 salariile profesorilor au crescut în urma unei noi grile de salarii pentru angajații din sectorul public. Grila a redus, de asemenea, de la 40 la 25 de ani timpul necesar pentru a atinge salariile maxime și a introdus bonusuri mai mari pentru anumite categorii de personal, inclusiv profesorii și directorii din localități izolate. Conform bugetului inițial pentru 2019 (n.r. rectificat deja), suma alocată pentru salarii și cheltuielile altor profesori a crescut cu aproape 31%.
Lipsa personalului calificat în zonele rurale rămâne o provocare. Numărul de candidați la competiția națională pentru posturi didactice (adică titularizare) ar fi în mod normal suficient pentru a ocupa posturile vacante, dar mai puțin de 50% dintre candidați obțin nota necesară (peste 7).
În plus, numărul relativ mare de posturi ocupate de personal fără calificări adecvate rămâne o provocare, în special în școlile din zonele rurale și îndepărtate.
Indemnizația de merit tinde să încurajeze profesorii să se concentreze strict pe pregătirea elevilor pentru teste și competiții academice, mai degrabă decât să-i încurajeze să îmbunătățească rezultatele studenților cu rezultate scăzute sau ale celor din medii defavorizate, arată raportul.
Ce se întâmplă în celelalte state din Uniunea Europeană, potrivit Monitorului educației și formării 2019:
Austria
Pentru a evita lipsa de profesori, Austria trebuie să atragă suficienți studenți spre programele de formare inițială (pentru profesori) și să îmbunătățească dezvoltarea profesională continuă. Investițiile în învățământul superior vizează îmbunătățirea mediului de studiu. Îmbunătățirea competenței digitale este o prioritate în sistemul de educație și formare. Reformele recente, întrerupte, ar putea slăbi eforturile de integrare a elevilor cu migranții și pentru a îmbunătăți rezultatele educației celor care provin dintr-un context social dezavantajat.
Belgia
Comunitatea flamandă va implementa reforme la toate nivelurile de învățământ, inclusiv învățământul dual, începând din septembrie 2019. Comunitatea franceză va implementa, de asemenea, reformele școlare, începând cu modificările guvernanței, apoi noul curriculum comun extins și reformarea educației inițiale a cadrelor didactice începând cu septembrie 2020. Cheltuielile pentru educație în Belgia sunt printre cele mai ridicate din UE, dar rezultatele educaționale sunt relativ reduse, ceea ce sugerează un spațiu pentru o eficiență mai mare. Pentru a reduce inegalitatea și a îmbunătăți rezultatele, profesorii au nevoie de mai mult sprijin pentru a gestiona diversitatea în clasă. Rata de cuprindere în învățământul superior este ridicată, dar în continuare sunt mari diferențe între regiuni și grupuri.
Bulgaria
Modernizarea sistemului de educație și formare continuă, în timp ce calitatea, relevanța pieței forței de muncă și incluziunea rămân marile provocări. Tendințele demografice și creșterea deficitului de competențe sugerează că Bulgaria trebuie să investească mai bine în competențele forței de muncă actuale și viitoare. Necesitatea de a îmbunătăți calificarea și chiar de a recalifica populația adultă este ridicată, în timp ce participarea la educație a adulților este scăzută. Statutul profesiei de profesor este scăzut, iar majoritatea cadrelor didactice sunt în vârstă. Salariile au fost majorate de Guvern pentru a stimula atractivitatea profesiei. Au fost făcuți pași pentru a crește relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale.
Croaţia
Sunt în curs de implementare programe pilot pentru reforma curriculare și sunt în desfășurare pregătiri ambițioase pentru implementarea ei completă. Reformele sunt în curs în zona școlilor profesonale. Înscrierea la grădiniță a copiilor este influențată de lipsa educatorilor și a unităților de învățământ preșcolar. Planurile de extindere a timpului mediu petrecut la școală, care acum este foarte scurt, ar putea ajuta la îmbunătățirea rezultatelor scăzute din Educație.
Cipru
Meseria de profesor este extrem de atractivă. Reformele pentru actualizarea acesteia sunt promițătoare, dar trebuie susținute și extinse. Reformele sunt puse în aplicare pentru a încuraja educația publică de înaltă calitate și îngrijirea copilului. Cu toate acestea, prevederile sunt insuficiente pentru primii ani. Rata de participare la învățământul superior a crescut în continuare, dar neutilizarea competențelor rămâne o provocare, având în vedere caracteristicile specifice ale pieței muncii cipriote. Au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea educației și formării profesionale și a educației adulților, dar atractivitatea ambelor sectoare și participarea rămâns scăzute.
Cehia
Cehia continuă să facă educația și formarea profesională mai relevante pentru nevoile pieței, pentru viitoarele locuri de muncă. Autoritățile folosesc bine fondurile UE pentru a sprijini reformele. Educația incluzivă progresează, dar măsurile care vizează romii rămân limitate. Atractivitatea profesiei didactice rămâne scăzută.
Danemarca
Modificările aduse educației universitare o fac mai flexibilă și mai prietenoasă pe piața muncii, dar rămâne nevoia de mai mulți absolvenți STEM. Numărul uceniciei a crescut și se iau măsuri pentru promovarea educației în rândul adulților. Reducerea cheltuielilor cu educația are un impact asupra școlilor și universităților. Există o variație locală considerabilă a performanței în educație a tinerilor imigranți.
Estonia
Estonia dezvoltă o strategie de educație pentru 2021-2035, care are ca scop aducerea unor modificări treptate sistemului, pentru a răspunde schimbărilor de pe piața muncii și ale societății. Datorită tendințelor demografice și capacității de reacție limitată a sistemului de educație și formare profesională la nevoile pieței muncii, alinierea ofertei de competențe și a cererii de muncă rămâne o provocare. Îmbătrânirea personalului didactic împreună cu atractivitatea scăzută a profesiei sunt o provocare pe termen lung pentru funcționarea sistemului de învățământ. Participarea la educație a adulților a atins un nivel record, dar nevoia de perfecționare și recalificare rămâne ridicată.
Finlanda
În timp ce să fi profesor este un prestigiu și o meserie atractivă, există defict de educatori și de profesori pentru copiii cu nevoi speciale. S-a înregistrat o anumită creștere a inegalităților în educație, iar cheltuielile cu educația au scăzut. Noile măsuri politice vizează îmbunătățirea calității, eficacității și internaționalizării învățământului superior. Cererea de absolvenți în Tehnologia informațiilor și comunicațiilor (TIC) este mare și dificil de satisfăcut. Implementarea reformei educației și formării profesionale este în curs de desfășurare și sunt planificate reforme care să încurajeze învățarea în rândul adulților.
Franţa
Eforturile continuă pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale și reducerea inegalităților, cu sprijin pentru personalul didactic și măsuri de finanțare. O nouă lege a educației extinde durata educației și a învățământului obligatorii pentru copiii de la 3 la 18 ani. Autoritățile se confruntă cu provocarea de a combina reformele rapide cu nevoia de a consulta părțile interesate pentru a asigura o bună aplicare și un impact optim. Implementarea reformei educației și formării profesionale este în plină desfășurare.
Germania
Germania a anunțat investiții semnificative în digitalizare, învățământ superior și cercetare în deceniul următor, dar și în educația școlară. Germania se pregătește pentru schimbări fundamentale în abilitățile forței sale de muncă prin derularea programelor de digitalizare și prin refocalizarea sistemului de învățare a adulților. Cadrele didactice îmbătrânesc și Germania se va confrunta curand cu provocarea cea mai mare: un număr important de profesori vor trebui înlocuiți. Tinerii din mediul socio-economic și/sau migranți defavorizați rămân în urmă în ceea ce privește studiile.
Grecia
Profesiunea didactică este foarte atractivă în Grecia, dar lipsesc oportunitățile și stimulentele pentru îmbunătățirea profesionalismului. Cheltuielile cu educația sunt mai mici decât în majoritatea țărilor UE și în mare parte merg pe salarii. Părăsirea timpurie a școlii a fost redusă, în special în zonele rurale. Găsirea locurilor de muncă după terminarea școlii rămâne dificilă, inclusiv pentru persoane cu înaltă calificare. Măsuri pentru se abordarea fenomenului de „brain drain” în rândul absolvenților cu studii superioare sunt în derulare, dar internaționalizarea universităților grecești este subdezvoltată.
Ungaria
Măsurile recente au ridicat nivelul de calificare a personalului din grădinițe. Au fost consolidate măsurile pentru reducerea diferențelor de performanță între elevi. Condițiile de admitere pentru intrarea în învățământul superior au devenit mai restrictive. O nouă strategie pe termen mediu urmărește modernizarea educației și formării profesionale și a educației adulților.
Irlanda
Irlanda are un cadru puternic pentru a asigura profesori cu înaltă calificare și planifică în continuare să răspundă nevoilor în creștere, inclusiv deficitului de profesori. Părăsirea timpurie a școlii a continuat să scadă și participarea la educația timpurie a copilului trebuie să fie susținută de noi scheme naționale. În pofida creșterii cheltuielilor publice pentru educație, investițiile în învățământul superior nu au ținut pasul cu creșterea numărului de studenți. Irlanda pune în aplicare inițiative care vizează îmbunătățirea și creșterea participării adulților la învățare și formare, dar numărul de adulți cu un nivel scăzut de educație, din totalul populațieei, rămâne important.
Italia
Italia investește mult sub media UE în educație, în special în învățământul superior. Ponderea profesorilor mulțumiți de locurile de muncă este printre cele mai mari din UE, dar doar o mică parte consideră că meseria lor este apreciată. Învățământul obligatoriu bazat pe muncă în învățământul profesional și tehnic ar putea ajuta la furnizarea de formare mai structurată pentru ucenici și să ușureze trecerea de la educație la muncă. Nivelul de educație terțiară este scăzut, iar tranziția de la școală la muncă rămâne dificilă, chiar și pentru persoane cu înaltă calificare.
Letonia
Letonia și-a îndeplinit deja și și-a depășit obiectivele Europa 2020 pe educație. Letonia ar trebui să obțină îmbunătățiri suplimentare ale rezultatelor învățării prin noul curriculum bazat pe competențe, o abordare individuală mai puternică a elevilor cu risc și sprijin pentru includerea elevilorcu nevoi educaționale speciale. Înscrierea în educația și formarea profesională (VET) este în creștere și rata de ocupare a absolvenților din învățământul profesional și tehnic se îmbunătățește, deși ambele rămân sub media UE. În învățământul superior o creștere treptată a investițiilor și modificări structurale în asigurarea calității sunt binevenite, dar sectorul rămâne fragmentat și competitivitatea internațională scăzută.
Lituania
Tendințele actuale din populația școlară și ale forței de muncă reprezentantă de profesori arată nevoia unei strategii cuprinzătoare de gestionare a ofertei și a cererii de profesori. Îmbunătățirea competențelor cheie și a abilităților relevante rămâne o prioritate la toate nivelurile. Dezvoltarea ulterioară a sistemelor de monitorizare și evaluare poate contribui la îmbunătățirea calității educației și formării. S-au luat măsuri pentru creșterea educației,
eficiența generală a sistemului, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura punerea lor în aplicare. Lipsesc politicile care să abordeze participarea scăzută la învățare a adulților.
Luxemburg
În 2018, cerințele de acces mai flexibile pentru concursul de angajare pentru educatori și învățători au atras mai mulți candidați. Performanțele elevilor sunt puternic influențate de capacitatea lor de a face față sistemului trilingv. O reformă a procesului de orientare la sfârșitul învățământului primar ar putea să fi stopat o tendință prin care mulți elevi erau îndrumați pe cea mai joasă cale din învățământul secundar. Rata ocupării forței de muncă în rândul absolvenților din toate tipurile de învățământ este semnificativ mai mare decât media UE.
Malta
Sunt în curs de îmbunătățire calitatea predării și atractivitatea profesiei. Îmbunătățirea calității investițiilor în educație și dezvoltarea monitorizării și evaluării sunt provocări cheie. Participarea sporită la educația și îngrijirea timpurie a copilului și la noul sistem secundar pot contribui la reducerea abandonului școlar. Deși participarea la învățământul terțiar este în creștere, relevanța sa pe piața muncii este încă o provocare.
Olanda
Rata abandonului școlar este sub ținta națională Europa 2020, dar a crescut ușor. Olanda se confruntă cu o lipsă din ce în ce mai mare de profesori, atât la nivel primar, cât și la gimnaziu și liceu. Acordurile de calitate 2019-2022 vizează îmbunătățirea calității educației și formării profesionale. Învățământul superior olandez atrage din ce în ce mai mult studenți străini.
Polonia
Abandonul școlar continuă să scadă, iar înscrierea copiilor la creșe sau grădinițe sub 3 ani rămâne scăzută. Reforma învățământului superior a fost lansată, aducând modificări majore în funcționarea instituțiilor de învățământ superior. Implementarea modificărilor sistemului școlar din 2017 provoacă provocări organizaționale, financiare și curriculare. Provocările ulterioare se referă la plata profesorilor, penuria emergentă și formarea inițială și continuă. Participarea la învățarea adulților rămâne scăzută.
Portugalia
Profesorii sunt mulțumiți de locurile lor de muncă, însă sunt din ce în ce mai îmbătrâniți. Proporția ridicată a personalului non-permanent și problemele cu dezvoltarea profesională continuă rămân provocatoare. Investițiile pentru modernizarea infrastructurii sunt insuficiente, în special pentru educația copiilor din zonele metropolitane. Diferențele regionale în ceea ce privește rezultatele educației, repetarea clasei și rata abandonului școlar se îmbunătățesc. Învățământul superior a crescut, dar cererea de afaceri pentru specialiștii în domeniul TIC depășește oferta. Există o proporție semnificativă a adulților cu un nivel scăzut, iar participarea la învățarea adulților rămâne scăzută.
România
Au fost prezentate idei concrete pentru reforma majoră a sistemului de învățământ și formare. Trebuie luate măsuri clare pentru punerea în aplicare a reformei. Cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt mari. Orice reformă majoră este probabil să necesite finanțare suplimentară legată de echitate și mecanisme mai eficiente. Sprijin mai bun pentru profesori – în special prin reproiectarea educației inițiale a profesorilor și consolidarea profesională continuă. S-au depus eforturi pentru extinderea învățământului dual. Participarea la educația adulților rămâne scăzută, în ciuda nevoii mari de perfecționare și recalificare.
Slovacia
Slovacia îmbunătățește educația în creșe și grădinițe, ceea ce este deosebit de pozitiv pentru copiii din familii defavorizate. Slovacia adoptă o abordare mai strategică de învățare pe tot parcursul vieții, perfecționare și recalificare Rata de părăsire timpurie a școlii a continuat să crească din 2010, apropiindu-se de 14% în estul Slovaciei. Investițiile în educație și formare sunt insuficiente, iar acest lucru este reflectat în salariile încă mici ale profesorilor, în ciuda creșterilor recente.
Slovenia
Înscrierea la creșă și gradiniță se apropie de punctul de referință al UE. Proporția studenților din învățământul superior din Slovenia înscriși la învățământ și formare profesională este una dintre cea mai mare din UE, iar rata de ocupare a acestor absolvenți este ridicată. Există destui profesori nou veniți, dar un număr mare se apropie de pensionare și există deja deficiențe în anumite categorii. Numărul de studenți este ridicat, dar diferențele dintre bărbați și femei și populația născută în străinătate și cea de imigranți sunt mari.
Spania
Meseria didactică este atractivă, dar condițiile de muncă diferă între regiuni și între sistemele de învățământ public și privat. Cheltuielile private în educație sunt semnificative, în timp ce cheltuielile publice sunt statice în comparație cu PIB. Reformele planificate, care reflectă incertitudinile politice, au fost încetinite. Procesul de modernizare a educației și formării profesionale este continuu. Participarea adulților la educație crește lent.
Suedia
Rata de absolvenți de studii superioare și ratele de ocupare a absolvenților sunt mari. Competențele digitale ale populației sunt printre cele mai bune din UE. Există o deficiență serioasă de profesori și un număr mare de profesorii nu au calificări formale. Segregarea și inegalitatea școlară sunt îngrijorări serioase și tot mai mari.
Regatul Unit
Se fac eforturi pentru a combate proporția mare de profesori care părăsesc profesia. În Anglia, academiile școlare cresc în număr, dar multe se confruntă cu presiuni financiare. Consecințele Brexit pentru învățământul superior din Marea Britanie nu sunt clare, dar vor fi necesare răspunsuri politice pentru a rezolva pierderea potențială a finanțării de cercetare a UE și a intrărilor reduse ale studenților. Anglia va introduce noi calificări ca parte a reformelor în curs de formare a învățământului liceal și profesional.
FOTO: pexels.com