“Echipa din Inspectoratul Școlar București să nu se abată pentru nimeni, dar pentru absolut nimeni de la această procedură. O singură excepție pe care ar face-o le pune în pericol toată procedura”. Sfatul vine de la inspectoarea școlară generală din Timiș, Aura Danielescu, prima care a aplicat la nivelul întregului județ repartizarea alfabetică a elevilor în clasele pregătitoare. Aflată în al patrulea an de implementare a procedurii, Danielescu a vorbit pentru Edupedu.ro despre presiunile care au făcut-o să se gândească să renunțe, dar și despre transformarea învățătorilor care au pierdut puterea atragerii a zeci de elevi în mentori pentru colegii fără experiență.
Soluția aplicată la clasele unde părinții au semnalat că învățătoarele sunt slab pregătite? “Directorii au fost sfătuiți ca acolo unde sunt doi colegi care nu cinstesc locul, acei învățători care sunt foarte solicitați, pentru care ani de zile s-au luptat părinții, au acum datoria morală, sub conducerea unor manageri buni, să îi profesionalizeze, să îi formeze pe colegii lor mai puțin pregătiți”, a declarat inspectoarea școlară generală din Timiș, pentru Edupedu.ro.
“Faptul că se merge la ei în clasă, se susțin ore model, le-a crescut stima de sine celor care poate au pierdut puțin prin faptul că nu mai pot fi aleși direct de către părinți. Au câștigat prin faptul că îi pot sprijini pe colegii lor. (…) Mai bine încercăm să creștem valoarea formându-i, decât să folosim 2-3 învățătoare într-o școală, într-o luptă permanentă a puterii”, a afirmat Aura Danielescu, pentru Edupedu.ro, în ziua în care Ministerul Educației a propus prin metodologia de înscriere în clasa pregătitoare scalarea la nivelul întregii țări a repartizării aleatorii a copiilor în clasele pregătitoare.
Rep: Care este sfatul pe care l-ați da acum conducerii Inspectoratului Școlar al Municipiului București (întrebările au fost adresate înainte ca Ministerul să propună generalizarea regulii în toată țara), care aplică pentru prima dată repartizarea aleatorie a elevilor în clasele pregătitoare?
Aura Danielescu, inspector școlar general Timiș: Felicit curajul pe care l-au avut, pentru că, spre deosebire de mine care sunt într-un județ vestic mai mic, la București nu va fi așa ușor. Orice modalitate aplicată atâția ani va fi greu de modificat, dacă nu vor fi rezistenți. Dacă ar fi să dau un sfat, deși nu este rolul meu, este ca echipa din Inspectoratul Școlar București să nu se abată pentru nimeni, dar pentru absolut nimeni de la această procedură. O singură excepție pe care ar face-o le pune în pericol toată procedura. Niciun caz excepțional nu poate fi clar definit, iar fermitatea ar fi extraordinară. Dacă vor să meargă până la capăt, nu există cale de întoarcere.
Și eu am fost tentată, din cauza presiunilor, să renunț. Veneam acasă și mă întrebam de ce trebuie să-mi fac atâția dușmani, inclusiv din inspectoratul școlar. Lucrul acesta se va întâmpla și la dumnealor și pot să întâmpine rezistență inclusiv din partea colegilor pe care îi conduc. La noi, toți au înțeles că dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva, trebuie să ne schimbăm întâi noi. De la Timiș nu a plecat niciun telefon și niciun coleg de-al meu nu a recomandat o formă de înscriere într-o anumită clasă. Dacă sunt scăpări la nivelul inspectoratului, părinții prind acest lucru.
O altă recomandare este de a sta pe poziție, indiferent cât de mari vor fi presiunile. Este greu să accepte schimbarea din primul an, omul acceptă foarte greu noutatea.
Dacă dumnealor pe parcursul acestor perioade vor ceda, efectul pe care îl doresc nu va fi la fel.
În primul an de implementare a repartizării aleatorii a copiilor în clase, în această perioadă aveam în audiență la ISJ Timiș zeci de persoane care voiau să încerce, cu recomandare din partea unuia sau a altuia, nu le venea să creadă. Acum, nu mai vine nimeni, nu mai duce nimeni nicio floare.
Eu am preluat pe umerii mei responsabilitatea, ca directorii să le spună părinților: noi nu suntem de vină, de la inspectoratul școlar a venit regula. Am preluat pe umerii mei această responsabilitate și am spus că mă sacrific ca imagine, dar sunt hotărâtă să merg până la capăt. Nu m-am abătut nici măcar pentru nepoțelul meu. Nu aș fi făcut excepție pentru absolut nimeni.
Rep: Care este soluția pe care ați aplicat-o la clasele unde părinții au semnalat că învățătoarele sunt slab pregătite?
Aura Danielescu: Au dreptate părinții să se îngrijoreze, pentru că la fel ca în toate domeniile nu toți sfințim locul.
Directorii au fost sfătuiți ca acolo unde sunt doi colegi care nu cinstesc locul, acei învățători care sunt foarte solicitați, pentru care ani de zile s-au luptat părinții, au acum datoria morală, sub conducerea unor manageri buni, să îi profesionalizeze, să îi formeze pe colegii lor mai puțin pregătiți. Dacă ținem la imaginea unei școli, atunci cei foarte buni trebuie să îi formeze și pe ceilalți.
Sunt situații în care faptul că se merge la ei în clasă, se susțin ore model, le-a crescut stima de sine celor care poate au pierdut puțin prin faptul că nu mai pot fi aleși direct de către părinți. Au câștigat prin faptul că îi pot sprijini pe colegii lor.
În general, părinții resping tineretul. Au fost extrem de onești părinții și acolo unde au fost extrem de nemulțumiți, am intervenit cu echipe de metodiști, cu echipe de la Inspectoratul Școlar. Mai bine încercăm să creștem valoarea formându-i, decât să folosim 2-3 învățătoare într-o școală, într-o luptă permanentă a puterii.
Rep: Există o problemă cu formarea inițială a cadrelor didactice în ultimii ani care face ca absolvenții de DPPD-uri să aibă astfel probleme la intrarea în profesie?
Aura Danielescu: Plângerile părinților sunt întemeiate, în unele situații. Dacă la început vin și fac aprecieri asupra cadrelor didactice fără a le urmări 2-3 săptămâni, caz în care eu le cer să aibă răbdare, în unele cazuri aveau dreptate: erau insuficient de pregătite și nu neapărat absolvente de DPPD-uri. Sunt inclusiv absolvente de licee pedagogice, pentru că nu mai este o concurență atât de mare ca înainte. Se duc cu medii mai mici decât înainte. Mediile pe alte specializări sunt mult mai ridicate decât cele de intrare la secțiile de pedagogie. De aceea avem tinere bune, dar și copii mediocri și care nu au timpul necesar să se perfecționeze.
Am avut probleme la școlile de la periferii, unde s-a mutat o mare parte din populația din Timișoara care și-a putut ridica noi case, și în 5-6 unități din Timișoara unde cred că este nevoie de o regândire de la nivelul Ministerul Educației a autonomiei unităților de învățământ.
Ar trebui cumva ca unitățile de învățământ să aibă posibilitatea de a selecta profesorii. Poți fi o persoană care să facă față unei programe de examen național, dar să nu faci absolut deloc față practicii.
Rep: Vă referiți la o revenire la descentralizarea prevăzută de legea educației în 2011?
Aura Danielescu: Este un joc care cred că ar trebui reglat. Dacă din punct de vedere al legislației ar apărea niște modificări care să ajute școlile să facă o selecție… E adevărat ca cei mai nepregătiți ar ajunge în mediul rural, ceea ce nu ar fi o plăcere pentru noi, însă la nivel de Minister ar putea veni cu câteva soluții și sunt convinsă că le vor căuta, atâta vreme cât suntem 2 județe mari care considerăm că transaprența în decizie este necesară. Ar trebui să renunțăm la toate formalismele prin care ajungem să obținem ceva doar cunoscând pe cineva.
Rep: Care sunt efectele repartizării în ordine alfabetică a elevilor la clase, la 4 ani după ce ați aplicat prima dată această măsură?
Aura Danielescu: Ajunsesem, la un moment dat, să fim peste capacitatea instituțională; ajungeam pe un nivel să propunem 8-10 clase, pentru că nu aveam cum să-i oprim pe părinți să își facă acele arondări fictive.
Venind cu această măsură, primul efect a fost că am descurajat părinții în a se îndrepta într-un mod atât de mare spre aceste unități de învățământ. Cât timp nu mai au posibilitatea să negocieze și să se agațe de o aumită cunoștință ca să ajungă la un anumit cadru didactic, s-au uitat și la școlile la care erau arondați din start. Această măsură i-a descurajat pe părinții care veneau din urmă, care nu au fost în primul an de aplicare a măsurii.
De exemplu, la Colegiul Pedagogic nu mai facem mai mult de 4 clase pe nivelul clasei pregătitoare, iar înainte de aplicarea acestei reguli erau și 6 clase. La Liceul “Grigore Moisil” erau și 8 clase, iar acum sunt 5. Cele 8 clase erau pentru că părinții voiau să ajungă la un anumit cadru didactic. Dar după introducerea regulii, părintele a zis: nu are niciun rost să mă duc acolo, dacă tot nu știu la cine pic. Mă duc la școala de cartier.
Lipsa repartizării aleatorii a elevilor în clase era extrem de discriminatorie și pentru că părinții alergau de obicei după doar două învățătoare, de exemplu, despre care se știa sigur că vor preda la o anumită unitate. Pentru că mișcarea personalului diactic se întinde pe toată vara, nu aveam cunoștință de toate cadrele diactice de la o anumită școală decât în septembrie. Abia în septembrie putem spune cu certitudine că avem toate cadrele didactice, iar părinții optau în mod clar toți pentru cele două titulare.
Un alt efect a fost faptul că la învățătorii foarte căutați au ajuns, în sfârșit, elevi care altfel nu aveau nicio șansă să facă parte din aceste clase. În momentul în care au văzut părinții care nu ajungeau de obicei la învățătoare extrem de solicitate că sunt la ele în clasă copiii, feedbackul a fost extraordinar. Acea categorie de părinți a aplaudat această măsură, pentru că nu aveau nici cea mai mică șansă să ajungă acolo. Tocmai această împărțire aleatorie i-a condus spre învățătoare la care poate nu s-ar fi gândit.
Rep: Care sunt provocările cărora estimați că va trebui să le facă față ISMB (și celelalte inspectorat școlare județene)?
Aura Danielescu: Noi ne-am confruntat cu o rezistență, dar extrem de izolată, și nu atât din partea părinților, ci din partea cadrelor didactice. Părinții au înțeles mult mai bine. Cadrele didactice au fost extrem de nemulțumite, a fost chiar un incident pe municipiul Lugoj, unde o învățătoare a considerat că nu se poate să nu își aleagă elevii. Deci marea noastră confruntare a fost cu cadrele didactice, dar nu multe.
Părinții au venit în primul an în audiență, au încercat pe toate căile să facă uz de toate cunoștințele pe care le aveau, însă în urma dialogului permanent pe care l-am avut, ei au fost primii care au înțeles.
Provocarea cea mai mare a fost în primul an: ca să ajungă copilul în clasă cu un alt copil, la care cel mai probabil se ducea învățătorul dorit, au fost cazuri de copiii trecuți în sistemul informatic fără diacritice sau cu diacritice, numai ca să ajungă pe lângă numele unui copil unde știau ei că probabil ar fi ajuns o anumită învățătoare. Am avut vreo 10 unități de învățământ din tot județul unde am identificat astfel de probleme – în urma unui control tematic – și am sancționat printr-o adresă prin care le-am adus la cunoștință că precizările Inspectoratului Școlar Județean au caracter obligatoriu. Așa cum noi respectăm notele Ministerului Educației, nu doar ordinele, așa și ei trebuie să respecte precizările pe care le-am trimis.
Noi am făcut întâlniri cu directorii, cu educatoarele – care le recomandau o anumită învățătoare părinților -, întâlniri cu învățătoarele de clasa a IV-a. Nu a funcționat foarte bine. Feedbackul l-am primit de la directori, care au respectat recomandările, neidentificând altă soluție de repartizare aleatorie a elevilor în clase.
Citește și:
-
BREAKING Ministerul Educației aplică în toată țara regula repartizării aleatorii a copiilor în clasele pregătitoare, în baza unei proceduri transparente și nediscriminatorii
-
EXCLUSIV Modificări la înscrierea în clasa pregătitoare 2020, în București: repartizarea copiilor în clase se va face în ordine alfabetică sau prin tragere la sorți în ședință publică. Învățătoarele – repartizate la clasă prin tragere la sorți
-
Inspectoratul Școlar București detaliază procedura repartizării alfabetice sau prin tragere la sorți a elevilor și învățătorilor la clasele pregătitoare
-
Repartizarea copiilor la clasa pregătitoare în ordinea alfabetică a numelor, analizată anul trecut de Consiliul pentru Combaterea Discriminării: reprezintă o soluţie de a elimina eventualele discriminări