Cum resimt pandemia tinerii care vor să urmeze facultatea în străinătate, așa cum se întâmplă și cu mulți români. Un studiu Quacquarelli Symonds descrie șocul prin care trece învățământul superior global

Aproape două treimi dintre tinerii lumii care intenționau să înceapă facultatea într-o altă țară și-au văzut planurile date peste cap anul acesta. Iar opiniile lor diferă profund, adesea, de ceea ce cred universitățile că ar trebui să le ceară cursanților și ce să le ofere acestora, în condițiile în care regulile de combatere a pandemiei Covid-19 au dat peste cap viața în campus și predarea față în față. Așa reiese dintr-un studiu internațional, consultat de EduPedu.ro, dat publicității de Quacquarelli Symonds (QS), compania britanică specializată în evaluarea instituțiilor de învățământ superior și care publică reputatul clasament QS World University Rankings.

Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite de peste 66.000 de tineri dornici să învețe în străinătate, din 198 de țări și teritorii, transmise din februarie până în august. În a doua parte, sunt explorate opiniile a peste 1.700 de reprezentanți ai unor universități din lume.

Documentul arată evoluția modului cum tinerii au abordat diverse probleme legate de căutarea unei facultăți, de la precauție la începutul anului la opinii ceva mai clare pe parcursul verii. Opiniile lor dau măsura șocului prin care trec instituțiile de învățământ superior din țările occidentale, la care aspiră și mulți tineri români și care depind în mare măsură, financiar, de infuzia de bani adusă de studenții internaționali.

• Cei mai mulți respondenți doresc să învețe în Marea Britanie (41%), SUA (38%), Canada (34%), Germania (24%) și/sau Australia (22%).
• Cei mai mulți sunt interesați de Management și Afaceri (22%), Inginerie și Tehnologie (20%), Medicină și Stomatologie (7%), IT (6%), Științe Sociale (5%).

Cum le-au fost afectate planurile tinerilor care vor să dea la facultate

3 din 5 respondenți (61%) spun că pandemia le-a afectat planurile de studiu în străinătate. Doar 16% spun că planurile nu le-au fost afectate.În Februarie, doar 27% spuneau că aceste planuri erau afectate, iar 61% – că nu erau.

55% spun că, în prezent, intenționează să amâne începerea studiilor cu un an. 10% pun că vor acum să învețe în altă țară decât cea pentru care optaseră inițial.

Dorința de a învăța în alte țări rămâne: doar 6% spun că nu mai vor să învețe în străinătate.
În luna mai, 43% dintre respondenți voiau să-și înceapă studiile în 2020, iar 39% – în 2021. Tot atunci, doar 29% chiar se așteptau să înceapă în 2020, iar 48% – anul viitor. Procentele s-au schimbat considerabil în august: 29% își doreau să înceapă facultatea în 2020, iar 51% – în 2021, dar numai 19% chiar se așteptau să înceapă anul acesta, iar 54% – anul viitor.

Cum le-au afectat restricțiile impuse de epidemie interesul pentru studiu în străinătate

În martie, aproape jumătate (42%) dintre respondenți spuneau că nu erau deloc interesați să facă facultatea online, din cauza coronavirusului. Pe măsură ce a trecut timpul, numărul celor care spun categoric „nu” a scăzut ușor, la 36%.

Mai puțin de jumătate (45%) spun că ar mai fi interesați să înceapă studiile anul acesta, dacă anul începe cu predare online. (28% spun că nu ar mai fi interesați, 27% – nesiguri)

Ce cred elevii, respectiv universitățile despre taxe, dacă predarea începe online

La întrebarea dacă începerea facultății online, până când va fi posibilă călătoria pentru a participa la predarea față în față, trebuie să influențeze taxele universitare, o majoritate covârștitoare (79%) dintre respondenți pun că da. Dintre aceștia, 1 din 5 consideră că ar tarifele ar trebui să scadă cu 21-30% și tot atâția – cu 41-50%.

Pe de altă parte, în rândul universităților – dintre care 72% au spus că se așteaptă la scăderea numărului de studenți internaționali, jumătate (48%) spun că nu iau în considerare o scădere a taxelor pentru studenții internaționali nou veniți, dacă aceștia încep școala online. Doar 19% spun că ar face-o, iar 33% nu știu să răspundă.

De notată că, dintre universități, majoritatea se așteaptă la o formă combinată de predare, cu accent pe online:

• 35% – preponderent online, cu unele activități față în față
• 32% – jumătate online, jumătate față în față
• 23% – preponderent față în față, cu unele activități online
• 8% – totul online
• 2% – totul față în față