Proba obligatorie a profilului de la Bacalaureat împarte liceenii în două tabere, în fiecare an, după profilul la care sunt. Simplificat, cei de la real dau Matematică, iar cei de la uman dau Istorie. Într-o analiză făcută pe subiectele de la Istorie oricine poate constata că nota minimă pentru reușită, adică 5, poate fi luată fără nicio cunoștință acumulată la școală la această materie de liceu, fiind necesară doar prezența candidatului la examen, un pix funcțional și să știe să citească, să facă deducții logice.
Demonstrația este necesară pentru că, deși probele de Matematică și Istorie contează în aceeași proporție la media finală, iar elevii ar trebui să fie tratați în condiții similare, pentru că Bacalaureatul este pașaportul lor pentru piața muncii sau studii superioare, evaluarea de la Istorie este clar disproporționată față de cea de la Matematică.
Subiectele date la Bacalaureat 2020, la Istorie.
De la început avem 10 puncte din oficiu.
Subiectul I – Se dau două texte:
„Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Locuitorii celor două țări [Moldova și Țara Românească] știau […] că alcătuiau unul și același popor, cu origine, limbă, religie, tradiții și cultură comune, că erau despărțiți doar prin granițe politice pe care nu ei le fixaseră, și […] că românii din Transilvania făceau și ei parte din același popor, numai că aceștia […] nu puteau participa la conducerea propriei țări. De aceea, conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două țări din afara arcului Carpaților […]. În plan intern nu trebuia depus un efort prea mare, pentru că voința de unire era clară și se exprima răspicat prin partida națională […]. Mai dificilă era convingerea marilor puteri în legătură cu nevoia de unire. Sarcina aceasta și-au luat-o în primul rând foștii revoluționari de la 1848, exilați în Occident de regimurile vechi revenite la putere, mai ales de cel de la București. Ei au format adevărate lobby-uri (grupuri de susținere) românești […] în Anglia, Prusia, dar mai ales în Franța, la Paris. Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu și alții erau membri în comitete democratice europene […] și gândeau la o soartă mai bună a tuturor națiunilor europene.”
(I.A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
B. „Adunarea ad-hoc din Moldova și-a început lucrările la data de 4 octombrie 1857, iar cea din Țara Românească la 12 octombrie. Lucrările au fost dominate de unioniști – Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza la Iași, C. A. Rosetti, frații Golescu și Dumitru Brătianu la București […]. Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova și cea din 21 octombrie din Țara Românească, au adoptat imediat rezoluții ce chemau la unire, la autonomie, neutralitate și garantarea colectivă a noii ordini de către puteri.
Deputații doreau, de asemenea, să abordeze fără întârziere și alte chestiuni presante. În Moldova, ei s-au avântat într-o dezbatere vie în legătură cu organizarea politică și economică viitoare a țării […]. Dezbaterea cu privire la problema agrară a scos în evidență o ruptură majoră în rândurile unioniștilor […]. În […] Țara Românească, aproape toți unioniștii […] doreau să evite orice dezbatere serioasă a problemelor sociale și economice, pentru că erau […] conștienți de deosebirile de vederi dintre ei în privința chestiunii agrare și a democratizării vieții politice și se temeau că o dezbinare în rândurile lor, în această etapă, ar fi putut împiedica înfăptuirea unirii.”
(K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1.Numiţi o mare putere precizată în sursa A. 2 puncte
- răspunsul e simplu, este în text, nu necesită cunoștințe de istorie: Anglia sau Prusia sau Franța
2.Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857. 2 puncte
- răspunsul este scris în text, nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar atenție, identificarea și copierea cuvânt cu cuvât a textului: „Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova și cea din 21 octombrie din Țara Românească, au adoptat imediat rezoluții, rezoluțiile aveau prevederi referitoare la unire, la autonomie, neutralitate”
3. Menţionaţi două personalități politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
- răspunsul este în text, nu necesită cunoștințe de istorie, ci identificarea și copierea a două nume, singurele nume care se regăsesc în ambele texte: C. A. Rosetti și Dumitru Brătianu
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că unioniștii doreau să
evite o dezbatere a problemelor sociale și economice. 3 puncte
- răspunsul este în text, nu necesită decât capacitatea de a identifica o idee într-un text: B
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
- Cerința are într-adevăr legătură cu programa de la istorie, pentru că evidențierea relației cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice. Dar în acest caz răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar de logică elementară, pentru că în text este evidentă această relație cauză-efect. Cauza: pentru că nu puteau participa la conducerea propriei țări. Efect: conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două țări.
6. Prezentaţi alte două fapte istorice care au contribuit la formarea statului român, desfășurate în primele șase decenii ale secolului al XIX-lea, în afara celor precizate în sursele date.
- răspunsul necesită cunoștințe de istorie
7. Menţionaţi o caracteristică a Constituției din 1866 adoptată în statul român.
- răspunsul necesită cunoștințe de istorie
Până aici avem 20 de puncte, cu cele 10 din oficiu, am obținut nota 3.
Subiectul al II-lea – un alt text
„Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„După experiențe militare în Serbia, Croația și în Ducatul Milanului, Iancu de Hunedoara ajunge voievod al Transilvaniei în 1441, iar din 1446 și guvernator (regent) al Ungariei. […] În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe cursul superior al Ialomiței […]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică, până la Adrianopol. Iancu de Hunedoara ia parte la bătălia de la Varna din 10 noiembrie 1444, pierdută de creștini […]. Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22 iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei. Cetatea este asediată între 4 și 21 iulie 1456. Turcii încearcă blocarea cetății și dinspre Dunăre, dar flota lor e înfrântă de flota lui Iancu de Hunedoara la 14 iulie, ceea ce îngăduie garnizoanei să primească întăriri. La 21-22 iulie sultanul pornește un asalt general care e respins, și contraatacul condus de Iancu de Hunedoara îi pune pe fugă pe turci. […] Victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea
Constantinopolului. […]
Eforturile lui Iancu de Hunedoara sunt continuate de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești. […] În iarna din 1461-1462 atacă fortărețele turcești de la sud de Dunăre. […] În 1462 refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman. Ca urmare, sultanul Mehmed II pătrunde cu o puternică armată în Țara Românească. […] Vlad Țepeș, care nu avea suficiente forțe […], preferă, în locul
confruntării deschise, războiul de hărțuială, în care se dovedește iscusit.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa dată. 2 puncte
- răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar identificarea voievodului în text: Iancu de Hunedoara
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
- răsunsul nu necesită cunoștințe de istorie, ci doar să știi că în 1401 era secolul XV
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a conflictului dintre acesta și otomani, la care se referă sursa dată. 6 puncte
- răspunsul nu necesită cunoștințe de istorie, pentru că scrie în text: „Vlad Țepeș, domn al Țării Românești (…) refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman”
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile militare din perioada
1442-1444. 6 puncte
- răspunsul presupune din nou o acțiune de copy-paste, fără a necesita cunoștințe de istorie dobândite în școală: „În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor pe cursul superior al Ialomiței […]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică”
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la bătălia de la Belgrad, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
- răspunsul presupune capacitatea de elevului de a formula o opinie, nu necesită nicio cunoștință dobândită la istorie sau de istorie, deoarece toate elementele sunt în text: bătălia de la Belgrad este cea considerată de istorici drept cea mai importantă pentru că a avut efecte nu doar asupra teritoriului lui Iancu de Hunedoara, ci a devenit una de importanță majoră pentru întreg continentul european, după acel moment cuceririle turcilor oprindu-se vreme de 70 de ani.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte”
- răspunsul presupune cunoștințe de istorie
Am mai obținut încă 26 de puncte din rezolvarea parțială a Subiectului al II-lea. Asta înseamnă 56 de punte în final, nota obținută ar fi 5,60 – notă suficientă pentru promovarea fără nicio cunoștință de istorie a examenului.
Subiectul integral de la istorie este aici: istorie_2020_var_06_LRO
Proba scrisă la Istorie a fost dată tuturor elevilor de la:
- filiera teoretică, profil umanist, toate specializările;
- filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările;
- profil sportiv, toate specializările;
- profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar;
- profil teologic, toate specializările.
În privința probei scrise la Matematică, dată pe 4 niveluri de dificultate (mate-info; tehnologic; științele naturii, pedagogic – învățător/educator), elevii aveau nevoie de cunoștințe de aritmetică și algebră pentru a le putea rezolva. Ca să iei o notă similară la matematică, adică 5,60, cât putea obține un candidat fără cunoștințe de istorie, după cum am demonstrat mai sus, era nevoie de formule de calcul, să știi algebră de liceu, deci nu te puteai baza doar pe logică și capacitatea de a citi un text.
Oricine poate verifica asta, subiectele sunt aici:
- matematica_M_tehnologic_2020_var_06_LRO
- matematica_M_st-nat_2020_var_06_LRO
- matematica_M_pedagogic_2020_var_06_LRO
- matematica_M_mate-info_2020_var_06_LRO
De ce este important ca elevii să susțină probe cu grad similar de dificultate
Bacalaureatul este un examen universal, care se susține după absolvirea liceului și care are ca finalitate primirea unei diplome. Aceasta este esențială pentru accesul tinerilor în sistemul de învățământ superior, iar pe baza acordurilor internaționale, diploma de Bacalaureat permite accesul tinerilor români la majoritatea instituțiilor de învățământ superior din lume.
Condițiile de obținere a acestei diplome ar trebui să fie similare pentru toți elevii. Având în vedere că filierele absolvite de tineri nu condiționează alegerea unei anumite rute universitare, un absolvent de uman este avantajat de examen în fața unui absolvent de la real dacă dă admiterea la aceeași facultate. De precizat că importanța bacalaureatului este anul acesta mult mai mare în condițiile în care majoritatea universităților fac admiterea online, exclusiv pe baza notelor de la Bacalaureat din cauza pandemiei COVID-19.
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Matei Pop
Ramona Florea
Mihai Maci
29 comments
O analiză excelentă! Felicitări!
O mare nedreptate anul acesta la bac , la proba obligatorie de la istorie a intrat materia de clasa a 12-a , deci un semestru , fara sa mai vorbim de gradul de dificultate , pe cand la matematica a fost cuprinsa materia din toti anii de liceu, mai putin din al doilea semestru al ultimului an. O mama oarecare spune de proba de la logica …irelevant , la toate materiile s-au dat subiecte cu grad de dificultate peste mediu si o invit sa se uite peste subiecetele de la chimie organica , de exemplu.
Ar fi interesant să știm câți dintre cei care iau 5 la matematică ar reuși să ia măcar 5 la logică…Repet, fără speranța că ați înțelege mai bine, doar de dragul accentului. Dar, desigur, logica nu e eligibilă la real, e o disciplină foarte „umanistă”. Ar fi mult mai grav decât la matematică sau la chimie organică, vă asigur…Sunt probleme de logică unde degeaba ai văzut ,,tiparele”(vorba unei celebre doamne…) dacă n-ai gândit niciodată cu mintea proprie. Așadar, succes la chimie organică!
Problema nu este diferenta de nivel sau de dificultate (acestea sunt notiuni profane, oricum – dar sa trecem peste acest aspect). Problema este ca acei itemi de la proba de istorie nu testeaza cunostintele de istorie, deci testul respectiv nu este valid.
Constituția lui Ferdinand, a lui Carol al II-lea, constituțiile comuniste, constituțiile democrate- cu itemii specifici de prezentare- oare la ce materie se studiază? Despre problematica marilor puteri, a adunărilor ad-hoc, a întemeierii statelor medievale și instituțiilor centrale se studiază cumva la matematică?Desigur…si la chimie organica.
Validitatea testului este diminuata din cauza itemilor care testeaza intelegerea unui text scris in limba romana. Sogur ca nu toti itemii sunt irelevanti – dar din cauza celor irelevanti validitatea testului este redusa.
Încercați să rezolvați subiectul de azi de la logică, de la uman. După ce îl vedeți o să vă mai treacă supărarea cu discriminarea…Ar fi interesant să știm câți din cei care iau 5 la matematică ar reuși să ia măcar 5 la logică. Ar fi o diferență semnificativă… Bine, dacă nu cumva ne încurcăm iar în procente și raportăm cu vreo 12000 mai mulți, ca la EN.
Nu are nicio relevanță. Cei de la real au facut logică doar in clasa a noua. Nu au cum sa stie sa rezolve subiectul, daca nu au facut materia si nu pentru asta s-au pregatit :). La fel cum nici cei de la uman nu ar putea lua note prea mari la un bac din matematica.
Logica e proba optionala pentru profilul uman, poti sa-ti alegi 5-6 alte materii alternative. Dar matematica nu e optionala pentru celelalte profiluri, deci comparatia nu are sens pentru ca la logica dau BAC-ul foarte putini elevi. In plus, logica nu e o materie foarte dificila dar elevii de la uman isi pierd aplecarea spre acel domeniu de-a lungul liceului si de aceea subiectele pot parea dificile pentru ei sau parintii lor.
Oricum, mie nu mi se pare ca exista vreo problema cu faptul ca notele de la uman sunt mai mari ca la real, pentru ca in invatamantul superior la admitere se cunosc aceste diferente si se tine cont de ele, deci “avantajul” e doar pe hartie. In plus, la majoritatea facultatilor din afara Romaniei elevii cu BAC-ul la profilul uman sunt obligati sa dea teste suplimentare la matematica.
Chiar daca “se cunosc diferentele” atata timp cat criteriul de admitere este media de bac….mie mi se pare ca este o problema.
Aşa cum aţi precizat în articol, acei itemi se puteau rezolva ajutându-te de raţionamente logice. Păi la profilul filologie, logica este materie de bază, care poate fi aleasă de elevi ca probă de bacalaureat. Deci are sens de ce unii itemi ai probei de istorie să se bazeze pe raţionamente logice în rezolvare.
@Cocis Mihaela: nici logica nu o stapanesti, dovada ca n-ai inteles ce scrie in articol. Stai jos! Nota 4!
Așa ar trebui elaborate toate subiectele! Orice elev să poată lua bacalaureatul. Admiterea la facultate ar trebui făcută prin Bac de tip A ( Academic) cu acel subiect III, care necesită cunoștințe aprofundate în disciplina dată la Bac, și să permită candidarea la facultate.
Iar bacalaureatul care nu are aceast subiect III, să fie numit de tip B (Bazic), și să nu permită înscrierea la facultate.
ACUM ASTA-I PROBLEMA : TOȚI POT DEPUNE DOSARUL LA FACULTATE, CHIAR AVÂND 6 LA BAC !!!!!
Ai vorbit de te – ai stricat !
Dacă tăceai filosoafă rămâneai ! . . . Dar așa ai spulberat orice urmă de îndoială ! . . .
Observatiile mi se par atit pertinente , dar si reale . Acest mod simplist de a trata istoria . nu face decat sa bagatelizeze si asa acest obiect de studiu , atat de inportant pentru mentinerea vie a identitatii nationale .O mai mare solicitare a cunostinteloe de istorie , ( mai ales ca vorbim de istoria nationala ) se impune cu necesitate .
I.A.Pop sau Boia?
Așa e si la matematică! Poți lua ușor 5 cu cunoștințele din clasele 5-8.
Anul acesta am dat bacalaureatul la matematica, mate-info. Am scris de nota 8-9 dar am invatat constant tot liceul. Te rog sa pui un elev de clasa a 8a, sau chiar a 9a sa faca subiectul de bacalaureat la matematica (M1) si va garantez ca nu va lua nota 5. Matrici, determinanti, integrale si numere complexe, absolut necesare pentru nota 5. Dumneavoastra le știți?
Înseamnă ca nu ați văzut niciodată un subiect de bac la matematică.
Așa este. Din păcate. Situația în învățământ este teribilă, anii aceștia în care miniștri de doi lei au luat decizii aberante s-au concretizat în nimicul de acum. Învățământul ar trebui condus de un consiliu de somități științifice, apolitici, cu o operă semnificativă. Orice decizie legata de învățământ sa fie aprobată de acest consiliu și politrucii sa își ia ghearele de pe învățământul românesc.Functiile și posturile în învățământ să se ia doar pe bază de examene scrise. Părerea mea.
Corect! De aceea elevii fug îngroziți de la mate info la filologie. Se transfera la început de a 11 a sau a 12 a la uman ca să scape de matematica. Unii nu iau niciodată bacul la matematica, pe când cei de la uman au mai multe șanse.
Tu ne-ai vorbit despre cum să fi prost fără să îți dai seama !
Păi dacă le rezolvi pe logica aia sigur ești peste medie la gândire, sigur ai devorat și materia,și lasă-ne cu prostiile tale !
Corect👍
corect.
Deci s-a făcut discriminare!
Cine răspunde pentru asta?
Încercați să rezolvați subiectul de azi de la logică, de la uman. După ce îl vedeți o să vă mai treacă supărarea cu discriminarea…
Mult adevar in opiniile cuprinse in acest articol! Întotdeauna la matematica e mai greu,fata de orice alta materie. Consider ca la E.N.,un elev ar trebui să poată rezolva subiecte de cls V-VI pt minim nota 5. Iar subiectul I ar trebui să contina exclusiv materie din clasele a V-a și a VI-a. De exemplu subiectul I de la BAC conține doar materie din clasele a IX-a și a X-a. De ce nu e păstrat un echilibru?
Pentru a lua nota 10 la istorie/ romana un elev poate invata singur fara probleme,insa la matematica învățând in aceleasi conditii reușește sa obtina maxim 7-8. Pentru nota mai mare face obligatoriu meditații,deoarece e prea multa materie și prea grea pentru a se putea descurca singur.
S-a spus că sunt multe note de 10 la EN anul acesta,dar a făcut cineva un sondaj sa vada daca macar un elev din cei de nota 10 la matematica a învățat singur,fără meditații? Bieții copii sunt meditati din clasa a III-a,sau a IV-a . Poate cerințele ar trebui sa mai fie si de genul: Verificați daca raționamentul urmator../Analizați raționamentul urmator și precizați daca.. .. Nu doar: “Arătați ca”/ “Demonstrati ca”…situatie in care elevul face singur toată demonstrația (cum e in prezent subiectul III structurat pt cel putin 15-20p.) Înainte existau probleme cu aplicabilitate practica ,la care copiii se descurcau mai bine. In ultimii ani s-a pus accentul mai mult pe demonstrații,care nu ii ajuta cu nimic in viata reala, daca aleg o carieră în alt domeniu.
Se mai spunea si că isi vor dezvolta anumite competențe, astfel incat sa fie pregătiti pentru viata…
Încercați să rezolvați subiectul de azi de la logică, de la uman. După ce îl vedeți o să vă mai treacă supărarea cu discriminarea…Ar fi interesant să știm câți din cei care iau 5 la matematică ar reuși să ia măcar 5 la logică. Ar fi o diferență semnificativă… Bine, dacă nu cumva ne încurcăm iar în procente și raportăm cu vreo 12000 mai mulți, ca la EN.
Din ce oras este echipa de fotbal Dinamo Bucuresti?