Au fost publicate recent rezultatele unei cercetări a Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație subordonat Ministerului Educației, care a urmărit să identifice motivele pentru care unii elevi de clasa a VIII-a nu au participat la Evaluarea Națională (EN VIII) în 2023. Având în vedere importanța inițiativei, am să fac o analiză scurtă a acestui raport, identificând trei lucruri pozitive și trei limitări ale acestuia. Precizez că analiza nu este comprehensivă (deci nu atinge toate aspectele care merită discutate pe baza ei).
Un prim aspect pozitiv legat de această inițiativă este faptul că Ministerul Educației a identificat o problemă și a luat decizia să apeleze la rezultatele unei cercetări pentru a înceca să găsească soluții la aceasta. Istoric, aceste demersuri au fost foarte rare și sper ca pe viitor să vedem mai des asemenea inițiative.
Un alt aspect pozitiv este faptul că rezultatele studiului calitativ au permis creșterea nivelul de conștientizare a societății și a guvernului asupra problemelor serioase care exista in mediile defavorizate și a dat ocazia ca vocile elevilor, părinților, cadrelor didactice și a directorilor de școală din aceste școli să fie auzite. Tradițional, aceste probleme au fost ascunse sub preș, însă un asemenea raport public responsabilizează guvernul să întreprindă măsuri pentru a sprijini elevii și cadrele didactice din mediile defavorizate.
Al treila aspect pozitiv pe care vreau să îl scot în evidență este faptul că analiza cantitativă s-a făcut la nivel de populație (aproximativ 175.000 de elevi). Acest lucru este foarte important pentru că permite crearea unei imagini de ansamblu corecte a situației de pe teren (ex. câți elevi din clasa a VIII -a nu au participat la EN VIII?) și identificarea școlilor vulnerabile (ex. în care școli avem un procent mai mare de elevii care nu se înscriu la EN VIII?). Aceste date sunt foarte importante pentru inițiativele viitoare ale guvernului.
În ceea ce privește limitările raportului, nu am să comentez unele exprimări nefericite (ex. ”Rata de neparticipare la EN VIII este determinată … de absentarea de la examenul national”) sau detalii metodologice care sunt greu de explicat simplu, în câteva cuvinte, și care să fie relevante publicului larg. În schimb am să scot în evidență trei limitări cu un grad mai mare de generalizare.
În primul rând, analiza cantitativă a inclus o serie de factori ușor măsurabili și disponibili (ex. mărimea școlilor sau etnie) însă includerea acestor variabile nu are suport teoretic și interpretarea rezultatelor pe baza lor este prea puțin relevantă pentru scopul studiului deoarece ele riscă să distragă atenția de la factorii mai importanți care explică neparticiparea elevilor la EN VIII (dar care nu au fost măsurați) sau poate să ducă la interpretări eronate. De exemplu, în raport se precizează că riscul de abandon scade cu cât școala e mai mare. Unii ar putea interpreta (greșit) că problema este mărimea școlilor, și în concluzie, trebuie să desfințăm școlile mici și să comasăm elevii în școli mari. Dar mărimea școlilor este un indicator al statutului socio-economic (de obicei procentul elevilor care provin din medii defavorizate este mai mare în școli mai mici care se găsesc de obicei în mediul rural). Deci problema nu este mărimea școlii (variabilă măsurată și inclusă în raport) ci statutul socio-economic al elevilor (care nu a fost măsurat și inclus în raport).
Aceeași situație o întâlnim și în cazul raportării datelor referitoare la etnie. Raportul constată că elevii de etnie romă sunt mai predispuși să absenteze de la EN VIII în comparație cu elevii ne-romi. Însă în cazul acesta, etnia se confundă cu statutul socio-economic (în general, mulți dintre elevii de etnie romă provin din medii defavorizate) iar în studiile noastre am observat că ritmul de dezvoltare a alfabetizării elevilor romi ar fi fost similar cu cel al colegilor ne-romi dacă ar fi avut același statut socio-economic. Chiar dacă există factori culturali care determină unii elevi romi să abandoneze școala timpuriu (ex. căsătorii la vârste fragede), e important să înțelegem că cel mai important factor de risc nu este etnia ci statutul socio-economic precar. În plus, probabilitatea ca elevii să renunțe la EN VIII crește dacă elevii s-au chinuit în școală din clasa pregătitoare până în clasa a VIII din cauza competențelor scăzute de alfabetizare. Deci, problema nu este etnia, ci competențele scăzute de alfabetizare (care nu au fost măsurate în acest studiu, dar pe care le-am măsurat noi longitudinal*). Neînțelegerea corectă a acestor aspecte poate duce la discriminare etnică, de aceea este important să includem în analiză variabile care cauzează apariția unui fenomen (și nu a variabilelor pe care le măsurăm cu ușurință).
Astfel, o analiză științifică de calitate trebuie să aibă un suport teoretic pentru includerea variabilelor analizate și să țină cont de variabilele confundate care ar putea explica relația prezentată.
Apoi, raportul poate induce in eroare cititorul lăsând impresia că ar fi identificat factorii responsabili care ii determină pe elevi să nu participe la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a. Această interpretare ar fi eronată pentru că nu ai cum să stabilești acest lucru intervievând 24 de elevi. Studiul calitativ care s-a făcut este explorator și a avut ca scop identificarea unor potențiale cauze ale acestui fenomen însă din păcate această metodologie nu îți oferă o imagine de ansamblu clară și poate să te ducă pe niște piste greșite (sau să îți ofere rezultate contradictorii). De exemplu, în raport se arată că în opinia directorilor și profesorilor rezultatele obținute la simulare nu influențează decizia elevilor de a participa la EN VIII, o parte din părinții și elevii intervievați nu consideră că aceste rezultate sunt importante pentru decizia luată, dar o parte dintre elevii intervievați susțin că obținerea de note mici la simulare i-a determinat să nu participe la EN. Deci, ce concluzie poți trage de aici?
Faptul că rezultatele studiului calitativ trebuie tratate cu scepticism reiese și din limbajul folosit (corect) in raport (”s-a generalizat opinia”, ”rezultatele … pot constitui”, ”pot influența”, ”alegerea … poate avea implicații”). Cu alte cuvinte, nu știm, dar bănuim.
O a treia limită importantă a raportului este aceea că multe dintre recomandări sunt vagi și greu de operaționalizat. De exemplu, citim că e importantă abordarea multifactorială a participării elevilor la EN, dintr-o perspectivă complexă. Însă tot sistemul de învățământ este unul complex, multifactorial, și bănuiesc că majoritatea profesorilor știu asta. Îmi este greu să înțeleg ce element de noutate aduce această informație. Sau aflăm că e importantă maparea școlilor cu rezultate slabe la EN. Dar ce înseamnă rezultate slabe? Care e criteriul (nota) după care identificăm și definim o școală cu rezultate slabe la EN și o punem în categoria de școli vulnerabile? Sau se recomandă identificarea din timp a elevilor care au lacune de învățare și să se facă intervenții timpurii sau să se dezvolte programe remediale. Însă problema nu e că acești elevi nu sunt identificați timpuriu. Problema e lipsa resurselor și a programelor remediale care s-au dovedit a fi eficiente. Din păcate, în România s-a implementat numeroase proiecte și programe remediale însă rezultatele acestora nu au oferit dovezi incontestabile ale eficienței lor (așa cum am prezentat noi în proiectul recent finalizat). E important să se înțeleagă că, cu cât recomandările sunt mai generale, cu atât ele sunt mai dificil de aplicat în practică.
Eu sper ca pe viitor Ministerul Educației să aibă mai multe initiative de luare a deciziilor pe bază de cercetări, dar e important ca pe viitor sa ridicam standardele cercetării, punând accent mai mare pe metodologia cantitativă, dezvoltând programe și studii care au suport teoretic, controlând variabilele confundate și făcând studii care arată o relație de cauzalitate dintre factori. Atunci vom trece de la nivelul ”bănuim” la nivelul ”știm”.
*Dolean, D.D., Melby-Lervåg, M. & Lervåg, A. (2023, July). Socioeconomic background, school absence, word reading and reading comprehension are related to the middle school exit exam among Roma and non-Roma youths in Romania: A longitudinal study from the first to eight grade. Spoken paper presented at the 30th Annual Conference of the Society for the Scientific Studies of Reading, Port Douglas, Australia.
Alexa Stănescu
Doru Căstăian
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi