Cum încearcă Ligia Deca să manipuleze discuția despre bugetul Ministerului Educației, pe modelul folosit de Cîmpeanu: „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1” la sută din PIB

„Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1 – că am văzut cum s-a dus în media”, a declarat astăzi ministrul Educației, Ligia Deca, citat de Agerpres. Reacția vine după ce în spațiul public au apărut numeroase reacții critice la adresa sa, declanșate de faptul că a reușit să obțină pentru Ministerul Educației, pe care îl conduce de peste 2 luni, cel mai mic buget raportat la PIB din istoria recentă: 2,1%.

Pentru a lăsa impresia că a obținut mai mulți bani pentru Ministerul pe care îl conduce, decât o arată concret fila de buget, ministrul Deca neagă public procentul de 2,1%. Aceasta vorbește doar despre sumele adunate pe întreg domeniul bugetar „învățământ” de la toate ministerele, primăriile și instituțiile, acest buget total care este de 3,2% din PIB fiind compus inclusiv din banii obținuți de instituțiile care se și auto-finanțează – cum ar fi taxele încasate de la studenți de către universități sau fondurile din proiectele cu finanțare externă pe care acestea le câștigă și derulează.

De precizat că miniștrii Educației sunt singurii care își cosmetizează bugetele obținute, care anual sunt printre cele mai mici din Guvern. Dacă toți miniștrii ar lua exemplul ministrului Ligia Deca, atunci și ministrul Familiei ar trebui să vorbească despre bugetul „familiei”, în care să includă și cheltuielile cu educația, pentru că vizează familia. La fel, ministrul Sănătății ar putea anunța cât este procentul alocat pentru Sănătate, în general, punând aici toate cheltuielile conexe de la primării, consilii județene etc. Exemplele pot continua. Dar niciun alt ministru nu vorbește decât despre ministerul său, când este vorba despre bugetul instituției, cu excepția celui al Educației.

Bugetul Ministerului Educației este în 2023 de 2,1% din PIB

Bugetul Ministerului Educației pentru 2023 este de 2,1% din PIB, potrivit proiectului Legii bugetului de stat, aprobat deja de Guvern joi, la doar două zile după publicarea lui în dezbatere. Calculul pentru acest procent este simplu, iar cifrele sunt următoarele:

• Alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației este de 32,5 miliarde de lei, cum chiar comunicatul oficial al instituției o arată.
• Produsul Intern Brut al României, estimat pentru anul 2023, folosit la construcția bugetară despre care vorbim, este de 1.552 de miliarde de lei, conform Comisiei Naționale de Prognoză.
• Raportat la PIB, bugetul Ministerului Educației în anul 2023 va fi de 2,1%, dacă bugetul rămâne așa cum este acum în varianta de proiect.

De unde apare 3,2% din PIB, folosit de Ligia Deca în comunicarea publică

Într-un comunicat al Ministerului Educației este prezentat însă procentul de 3,2% din PIB – care este echivalentul tuturor cheltuielilor pe domeniul învățământ de la toate ministerele, primăriile și instituțiile. Adică Ministerul Educației promovează astfel un buget total de 49.509 milioane de lei ca fiind „pentru învățământ”. Acest buget total este compus din banii Ministerului Apărării pentru școlile și facultățile militare, din banii de la Ministerul de Interne pentru toate școlile și academiile de poliție sau jandarmerie și pompieri, ori grăniceri, din banii Ministerului Justiției pentru școlile de agenți de penitenciare, inclusiv din banii obținuți de instituțiile care se și auto-finanțează – cum ar fi taxele încasate de la studenți de către universități sau fondurile din proiectele cu finanțare externă pe care acestea le câștigă și derulează (5.3 miliarde de lei). Există, în acest buget de 3,2% din PIB, inclusiv veniturile proprii ale autorităților locale, ale primăriilor, 4,2 mld. lei, care sunt puse tot aici pentru că acestea ar trebui alocate pentru întreținerea școlilor și grădinițelor – facturi de utilități și alte cheltuieli.

Ce intră în bugetul Ministerului Educației, adică în cei 2,1% din PIB obținuți de Ligia Deca de la Guvernul Ciucă:

• Cheltuieli de personal: 23.000 milioane de lei, pentru plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar și alte instituții – creșterea e de doar 4,3%, în medie;
•  Bunuri și servicii: 95,4 milioane de lei, pentru funcționarea unităților din subordine;
•  Transferuri între unități ale administrației publice: 5.948,8 milioane de lei, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior și altor unități;
•  Asistență socială: 427 milioane de lei, sume din care se asigură transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale;
•  Proiecte cu finanțare europeană: 750 milioane de lei;
•  Burse studenți, burse bani de liceu, bursă profesională și alte acțiuni: 1.187 milioane de lei;
•  PNRR: 758,5 milioane de lei;
•  Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă: 160 milioane de lei;
•  Cheltuieli de capital: 200,2 milioane de lei;
• Alte transferuri: 2,6 milioane de lei.

De remarcat că aceste cheltuieli din bugetul Ministerului Educației sunt cele pentru care ministrul negociază și pentru care „se luptă” să obțină cât mai mult. Pentru restul banilor se luptă fiecare instituție în parte, fiecare ministru în parte, fiecare șef de consiliu județean sau de primărie.

Ce bani cuprind bugetele primăriilor și ale consiliilor județene pe componenta de „învățământ”:

• 2.101,7 milioane de lei: bunuri și servicii;
• 1.605,3 milioane de lei: burse elevi (bursa socială, de merit și de performanță);
• 500 milioane de lei gratuitate transport local elevi;
• 262,2 milioane lei: programul-pilot de suport alimentar („masa caldă”) în cele 450 unități de învățământ incluse;
• 370,2 milioane de lei: Programul pentru școli (lapte, corn, fructe);
• 523,1 milioane de lei: învățământ particular;
• 419,8 milioane de lei: drepturi copii cu cerințe educaționale speciale din învățământ de stat;
• 68,1 milioane de lei: stimulent educațional copii grădinițe.

Și mai sunt și veniturile proprii ale primăriilor – 4.2 miliarde de lei – pe care le folosesc pentru finanțarea școlilor și grădinițelor.

Prin urmare, ministrul Educației acum susține că toți acești bani reprezintă 3,2% din PIB, lucru adevărat, dar sunt fonduri care țin de alte instituții, nu de Ministerul Educației, pe care îl conduce. În plus, sunt multiple surse, nu de la bugetul de stat. Ministerul Educației are un buget alocat, în bugetul de stat, negociat de către ministrul Ligia Deca, de 2,1% din PIB, cel mai mic din istoria recentă.

Asta deși într-o declarație făcută vineri, citată de Agerpres, Ligia Deca a respins complet varianta de 2,1% din PIB: „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1 – că am văzut cum s-a dus în media”, conform sursei citate.

Poziția integrală aici: „Fiecare dintre noi trăieşte într-o multitudine de contexte, iar eu, astăzi, sunt sub imperiul a două dintre ele. Una este dezbaterea pe buget. Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1 – că am văzut cum s-a dus în media. Da, şi bursele elevilor şi costurile pentru întreţinerea şi reparaţia şcolilor fac parte tot din bugetul educaţiei. Am descentralizat şcolile acum mai mult de 10 ani şi încă oamenii nu cer primarilor să aibă grijă de şcoli, se uită tot numai la Ministerul Educaţiei şi asta este ceva ce putem schimba împreună schimbând înţelegerea şi îmbunătăţind înţelegerea mecanismelor pe care statul le are atunci când vine vorba despre decizii şi despre responsabilităţi. Asta nu înseamnă că e suficient ca procent din PIB. E o creştere, dar, sper eu, că noul pachet de legi ale educaţiei va aduce o creştere substanţială care să însemne într-adevăr calea către România educată“, a declarat Ligia Deca.

Ligia Deca și-a nuanțat astfel declarația inițială, făcută pentru Edupedu.ro miercuri, când a catalogat bugetul pentru 2023 drept „acoperitor”, spunând acum că „nu înseamnă că e suficient ca procent din PIB”.

Meteahna prezentării bugetului general pentru toate activitățile de învățământ este deprinsă din mandatul predecesorului Ligiei Deca. Sorin Cîmpeanu a avut, timp de doi ani la rând, adevărate prelegeri publice în încercarea de a convinge audiența despre cât de mulți bani a reușit să aducă Învățământului, în general, pentru că pentru Ministerul Educației, pe care îl conducea, nu reușea să depășească procentul din PIB alocat în 2020, de exemplu. Și atunci ducea discuția publică, sau măcar încerca de dimineața până seara în apariții televizate trase la indigo, spre „sumele nominale”, spre „procentul din PIB pentru Educație”, spre creșterea în Bugetul General Consolidat, spre orice altceva care abătea atenția de la neputința de a obține pentru instituția proprie o alocare mai mare.

În comunicarea ministrului Deca se văd acum, mai clar ca niciodată, efectele faptului că niciun alt om nu s-a schimbat în instituția pe care o conduce, cu excepția sa și a consilierilor săi. În rest, „specialiștii” care îi livrează explicațiile sunt aceiași – toți secretarii de stat din mandatul Cîmpeanu sunt pe posturi, secretarul general și cel general adjunct, aduși de Cîmpeanu la minister, prin detașări, la fel.

De ce se folosește raportarea procentuală la Produsul Intern Brut

Procentul din PIB este un indicator internațional, comparabil cu al oricărui stat din lume și de către orice institut de statistică, bancă, organizație internațională. Cu cât o țară care are o educație susținută de stat acordă mai mulți bani acesteia, cu atât procentul raportat la PIB crește și, ca un făcut, PIB-ul crește și el pe măsura investițiilor. E drept, de la un moment dat al dezvoltării, PIB-ul are creșteri mici, constante și predictibile. Acesta este semnul unei economii dezvoltate. În România, în schimb, creșterile și scăderile sunt încă zbuciumate, surprinzătoare, sigure doar în crizele care adâncesc și mai tare problemele fundamentale – reamintesc că țara noastră nu a îndeplinit nici măcar unul dintre criteriile aderării la Zona Euro, dintre toate statele candidate. În graficul de mai jos aveți creșterea economică, adică creșterea trimestrială a PIB-ului, față de trimestrul din anul precedent.

PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.

În tabelul de mai jos puteți vedea alocările bugetare și execuțiile, adică cheltuielile din acele alocări, pentru Ministerul Educației, în perioada 2018-2023, cu mențiunea că pentru 2023 este vorba despre un proiect de lege, iar execuția pentru 2022 este cea preliminată, anul nefiind încheiat. Dacă pentru 2023 Guvernul Ciucă propune 2,1% din PIB pentru educație, în anul în care președintele Klaus Iohannis a cerut aplicarea unei noi legi a educației, anul trecut bugetul Educației a fost de 2,28% din PIB. În 2021 bugetul Educației a fost de 2,39% din PIB, în 2020 bugetul Educației – 2,90% din PIB, în 2019 bugetul Educației – 2,92% din PIB, în 2018 bugetul Educației – 2,24% din PIB.