Cum încearcă Ligia Deca să justifice public încă un eșec – Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta: „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din BGC

În două interviuri succesive, la Euronews pe 4 octombrie și la TVR Info pe 5 octombrie, ministrul Educației Ligia Deca a spus, direct sau mai pe ocolite, că noua prevedere legală de alocare a bugetului pentru Educație va fi din nou încălcată. Este vorba despre 15% din bugetul general consolidat, înlocuitorul prevederii cu alocare de 6% din PIB, obligatorie prin Legea 1/2011, dar niciodată respectată în cei 12 ani de existență a acelei legi.

Acum sunt două legi, ambele legi Deca-Iohannis, care prevăd o finanțare a cheltuielilor din Educație necondiționată de niciun termen sau de vreun alt articol, de minimum 15% din BGC anual.

Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.

Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.

Deși prevederea legală este evidentă și obligatorie pentru Guvern în realizarea bugetului, Ligia Deca susține că „ar trebui corelată alocarea financiară prevăzută într-adevăr în noile legi, 15% din bugetul general consolidat, cu intrarea în vigoare a tuturor măsurilor legii”. Lucru fals, neprevăzut de nicio reglementare în nicio legislație.

Reamintim că Ligia Deca a declarat anul trecut pentru Edupedu.ro, în decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, că este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege“. Deca spunea la acel moment că „în momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”. Legile Educației au intrat în vigoare pe 3 septembrie 2023, iar până acum Guvernul a evitat constant să facă o rectificare bugetară, deși ministerele nu mai au bani nici de salarii, cum este cazul Ministerului Educației, și nici pentru alte cheltuieli.

Redăm declarațiile ministrului Educației, Ligia Deca, făcute la Euronews România, pe tema finanțării în 2024, a Educației:

Moderator: Într-o scrisoare, e drept, nu adresată dvs. ci președintelui și premierului, Federația Spiru Haret își exprima speranța, de exemplu, că acel procent de 15% pentru învățământ prevăzut în noua lege nu avea soarta acelui 6% din PIB din legea anterioară, care a fost prorogat, prorogat, prorogat și cred că nu s-a ajuns niciodată. Puteți să spuneți că nu va fi prorogat, măcar pentru început, și acest 15%?

Ligia Deca: Noile legi ale învățământului preuniversitar și cea care vizează învățământul superior au niște termene de aplicare. În dispozițiile finale și tranzitorii există niște termene de la care măsurile intră în vigoare. În acest context și fondurile care sprijină implementarea acelor prevederi legale vor fi necesare în momentul în care ele intră în vigoare, deci ar trebui corelată alocarea financiară prevăzută într-adevăr în noile legi, 15% din bugetul general consolidat, cu intrarea în vigoare a tuturor măsurilor legii. Ceea ce sigur trebuie făcut este ca să avem o proiecție bugetară pentru anul viitor care asigură implementarea tuturor măsurilor care intră în vigoare din luna ianuarie până în luna decembrie a anului 2024 și care sunt incluse în legile educației

Moderator: Și pentru că se va face în curând bugetul, se va începe lucrul la bugetul pe anul viitor, există garanția că vor exista acești bani?

Ligia Deca: Există angajamentul coaliției și există de asemenea și o promisiune făcută cadrelor didactice vizavi de prețuirea și respectul acordat, inclusiv printr-o nouă grilă de salarizare pentru educație. Prima etapă pe care trebuie să o parcurgem este rectificarea bugetară pentru acest an, pentru că unele măsuri au intrat deja în vigoare în acest an – de la creșterile salariale fără precedent, avem niște creșteri importante, în medie 25% pentru cadrele didactice, în jur de 30% pentru didacticul auxiliar, în plus, avem o serie de elemente care au intrat în vigoare imediat: vorbim despre burse, vorbim despre transport – și atunci avem nevoie de această rectificare bugetară tocmai pentru a acoperi toate aceste prevederi legale, care, pe lângă că sunt benefice, au și intrat în vigoare.

Redăm declarațiile ministrului Educației, Ligia Deca, făcute la TVR Info, pe tema finanțării în 2024, a Educației:

Moderator: S-a discutat foarte mult despre finanțare și cu siguranță dacă am avea un sistem educațional finanțat bine, am putea să rezolvăm multe din aceste probleme. Eu știu că în comunicarea pe care ați făcut-o pentru anul 2023 era 2,3% din PIB, finanțarea… 3,2%, îmi cer scuze, doar că în lege mai scrie 6%?

Ligia Deca: În lege scrie 15% din bugetul general consolidat…

Moderator:Și credeți dvs. că de anul viitor o să avem 15% din bugetul consolidat?

Ligia Deca: Cred că pentru anul viitor trebuie să avem în buget suficienți bani pentru tot ceea ce legea ne impune să facem începând cu anul viitor. În legi avem diferite termene pentru diferite măsuri. Unele măsuri intră în vigoare imediat, cum a fost vorba despre burse, cum este vorba despre noul sistem de decont al transportului, cum este vorba despre noua grilă de salarizare, modificările în salarizarea cadrelor didactice. Ei, toate aceste prevederi legale în vigoare trebuie să aibă acoperire în buget. Bugetul se face în acord cu prevederile legale existente deja. Noi, pentru rectificare am dat, am solicitat la Ministerul Finanțelor sumele necesare pentru toate aceste lucruri despre care v-am povestit și la fel, în proiecția bugetară de anul viitor vom dispune toate aceste sume. Cred că pe măsură ce legea intră în vigoare ne vom apropia de acea țintă de 15% din bugetul general consolidat.

Moderator:Adică anul viitor vom avea 15%?

Ligia Deca: Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor. Deci probabil că nu de anul viitor. Dar pentru anul viitor trebuie să avem prevăzut în buget tot ceea ce ține de ce este în vigoare începând cu 1 ianuarie.

Moderator:Aș vrea să știu în felul următor – cum se vede asta? Din ce spuneți, din poziția de ministru, și lucrurile se schimbă, probabil pentru că dvs. atunci când nu erați ministru, în 2013, spuneați, citez, exact: „alocarea 6% din PIB pentru educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională“. Ce se schimbă când ești în afara acestui cabinet și când ajungi aici, ce se schimbă? Care este perspectiva care se schimbă?

Ligia Deca: Este normal să luptăm pentru mai multă finanțare în educație. Până la urmă este vorba despre o investiție. Una este că lupți din poziția de reprezentant al studenților, cum eram atunci și, evident, trebuie să enunți dezideratul pe care tu îl ai din punct de vedere al beneficiarilor, alta este când lupți din perspectiva membrului guvernului care are în față și limitările bugetare și limitările legislative. Pentru a fi sinceri, avem nevoie de reglementări legale care să ne permită și absorbția eficientă a celor 6%, adică trebuie să avem mecanismele necesare în așa fel încât să cheltuim cu sens acești bani. În momentul în care avem o nouă grilă de salarizare în învățământ, în momentul în care vorbim despre alte standarde curiculare, alte standarde de evaluare în cariera didactică, alt nivel de susținere a activităților extracuriulare, un alt număr de beneficiari pe masă caldă, deja lucrurile cresc în amploare și atunci putem în mod legitim să justificăm execuția bugetară la nivelul pe care îl avem în legea învățământului preuniversitar. De aceea am și avut nevoie de o nouă lege, pentru a avea cadru legislativ în care să solicităm ca din banii publici, da, din 100 lei, cât are statul, bugetul întregii țări, 15 lei să meargă către educație”.

Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.

Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.

Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care a revenit Ministerului Educației, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.