Cum îi ajută educația pe oameni să treacă mai bine prin perioada de izolare cauzată de pandemie – analiză OECD

1.684 de vizualizări
Sursa: Oecd-ilibrary.org/
Nivelul ridicat al educației se asociază cu diverse condiții mai bune de trai și de viață socială, nu doar cu situația economică a oamenilor, în timpul perioadelor de izolare și restricții impuse de pandemia Covid-19, potrivit unei analize date publicității, săptămâna aceasta, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD). Aceasta ridică din nou problema echității în fața pandemiei, de data aceasta nu în privința copiilor, ci a adulților, în funcție de nivelul de educație al acestora. Analiza trece în revistă probleme diverse, de la sănătatea mintală, afectată de izolarea obligatorie, la violența domestică și la obiceiurile sociale și arată în ce măsură sunt influențate, acestea, de nivelule educației.
  • “Echitatea a fost lovită puternic de coronavirus. (…) Virusul însuși nu tratează oamenii în mod egal – îi poate ucide pe vârstnici și pe cei care au alte probleme de sănătate, afectându-i foarte puțin pe cei mai puternici. Dincolo de efetele fizice ale virusului, deciziile politice asociate epidemiei exacerbează inegalitățile socio-economice. Izolarea este o provocare pentru noi toți, dar condițiile materiale și financiare ale fiecăruia au un impact major asupra felului cum parcurgem această perioadă. Dacă beneficiile economice ale educației au fost demonstrate, realizările unui nivel mai ridicat de educație sunt de asemenea asociate cu diverse condiții sociale importante în timpul epidemiei și al izolării”, arată, într-o prezentare a analizei, Simon Normandeau, reprezentant al Directoratului OECD pentru Educație.

Analiza pleacă de la constatarea că, pe lângă situația lor economică mai bună, adulții care au urmat învățământul superior prezintă o stare de sănătate mai bună și au interacțiuni sociale mai multe decât cei cu un nivel mai scăzut de educație. Toate acestea contribuie la impactul negativ al izolării. Dar lucrurile nu se opresc aici, iar analiza OECD se concentrează asupra câtorva aspecte:

1. Sănătatea mintală, pusă la încercare în actuala criză – datele arată că numărul oamenilor care se declară depresivi este mai ridicat în rândul celor cu realizări reduse în materie de educație

Potrivit OECD, care citează diverse surse, în timpul pandemiei lucruri precum urmărirea știrilor pot cauza o creștere a stresului și anxietății, iar situația celor care au probleme medicale, precum depresia, se poate înrăutăți. Aceasta, în condițiile în care, potrivit OMS, depresia afectează peste 250 de milioane de oameni la nivel mondial.

Potrivit analizei, educația avansată și condițiile sociale și de muncă asociate acesteia îi ajută mai mult pe oamenii aflați în astfel de situație. Absolvenții de facultate tind să aibă venituri mai mari și să-și permită locuințe mai spațioase. Pe de altă parte, cei cu educație limitată sunt mai expuși riscului să rămână fără loc de muncă, situație exacerbată de actualul context economic, ceea ce poate facilita anxietatea.

OECD amintește de un studiu internațional din 2014, care arăta că persoanele cu educație redusă riscau mai mult să sufere de depresie.

2. Creșterea violenței domestice în timpul izolării, cu implicații pe termen lung

În condițiile de distanțare socială, apar condițiile pentru intensificarea violenței domestice, lucru remarcat în mai multe țări, după cum noteaza analiza, care citează un material The Guardian.

OECD face trimitere la cercetări potrivit cărora persoanele cu un nivel scăzut de educație și fără loc de muncă sunt suprareprezentate în rândul victimelor violenței domestice, iar abuzurile de acest fel sunt mult mai puțin întâlnite în rândul adulților cu educație superioară.

Analiza citată menționează, însă, că violența domestică există și în familii cu un nivel ridicat de educație și este probabil să crească în timpul pandemiei, indiferent de statutul socio-economic.

În același timp, violența domestică tinde să fie mai des întâlnită în familiile cu copii mici, iar expunerea acestora la violență domestică le afectează stima de sine și rezultatele la învățătură, dar și capacitatea de a stabili relații.

3. Adulții cu studii superioare au mai multe șanse să intre în contact cu prietenii și familia, la distanță

Păstrarea legăturilor cu prietenii și familia este o practică ce crește cu nivelul educației, potrivit unui studiu OECD din 2019, citat în actuala analiză. În prezent, instrumentele digitale permit oamenilor să păstreze contactul vizual cu prietenii și familia, chiar și în condiții de izolare. Persoanele cu un nivel ridicat al educației tind să aibă mai mult de câștigat și în această privință – ei sunt mai activi social, iar informațiile și abilitățile lor în domeniul tehnologiei le permit să folosească mai mult instrumentele oferite de Internet.

În această privință, diferențele sunt mai acute în rândul elevilor: potrivit ultimului studiu PISA, de exemplu, există diferențe mari între accesul la calculatoare în rândul tinerilor din medii avantajate și cel al elevilor din medii dezavantajate.

Pe lângă familie și prieteni, mai este problema accesului la muncă. În timpul perioadei de izolare, când guvernele cer să se muncească mai mult de acasă, apar iarăși diferențe majore. Întâi, potrivit unui studiu OECD din 2015, adulții cu nivel redus de educație sunt și cei cu cea mai scăzută eficiență în rezolvarea problemelor legate de tehnologie și comunicații, aspect esențial în telemuncă.

Apoi, adulții cu educație limitată tind să fie dezavantajați și prin profesia lor – fie că este una considerată esențială, ceea ce îi expune la virus (vânzători, taximetriști, curieri etc.), fie pentru că nu pot să își exercite profesia de acasă (frizerii, comis voiajorii, constructorii etc.). Între timp, adulții cu studii superioare vor avea mai degrabă slujbe care le permit să muncească de la distanță și să primească salariul întreg.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sprijinul pentru elevii cu nevoi speciale, din grupuri minoritare sau defavorizate: România stă bine instituțional, dar are lipsuri majore, de la infrastructură la curriculum și formarea cadrelor didactice – studiu comparativ european

România are instituții care să o sprijine în asigurarea incluziunii și diversității în școli, dar și în combaterea discriminării, are date considerabile referitoare la elevi, iar curriculumul include, generic vorbind,…
Vezi articolul
Daniel David

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, interviu în presa maghiară: Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa / În România rulează astăzi trei mari programe cu finanțare europeană, toate trei în sudul țării

“Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca într-un interviu acordat Maghyar Nemzet, publicație pro-guvernamentală din Ungaria. Într-un discurs care marchează…
Vezi articolul
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com

Eliminarea sporului de doctorat în sistemul public, cu câteva excepții, și un registru electronic al tuturor diplomelor din 1990 până în prezent – printre solicitările lansate de 50 de personalități din mediul academic și societatea civilă către viitorii parlamentari

50 de personalități din mediul academic, universitar si din societatea civilă au semnat și transmis redacției G4Media.ro o scrisoare deschisă trimisă către viitorii parlamentari, în care sunt enumerate cinci măsuri…
Vezi articolul

Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

Director al Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, profesorul de Matematică Sorin Haiduc, a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la…
Vezi articolul

De ce trebuie să meargă copiii la şcoală? / Flavian Georgescu: Degeaba ne dorim să aibă rezultate bune la şcoală, dacă noi, acasă, nu facem decât să blamăm şcoala, profesorul, inspectorul şi aşa mai departe

Școala nu trebuie să fie doar un loc pentru pregătirea examenelor, ci o sursă esențială de dezvoltare personală și gândire liberă, spune profesorul de Matematică Flavian Georgescu în emisiunea „Sfatul…
Vezi articolul