Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I)

1.386 de vizualizări
Klaus Iohannis, Romania Educata / Foto: INQUAM Photos - George Calin
Klaus Iohannis, România Educată / Foto: INQUAM Photos – George Călin
Ultimele numiri controversate în instituții cheie efectuate luni aduc din nou în discuție subiectul populării statului român la vârf cu personaje mediocre, cu impostori sau oameni nepotriviți, vulnerabili și manevrabili.

Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem, sau instalarea în funcția de ministru al cercetării și digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.

Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.

Președintele însuși nu a bifat nici o mare realizare în cei șapte ani de mandat. A câștigat alegerile cu discursul pro-justiție, dar oamenii instalați de el la șefia marilor parchete în urmă cu doi ani nu au performat. A promis România Educată, dar a promovat constant mari plagiatori, în frunte cu premierul.

Gabriela Scutea sau Crin Bologa, șeful DNA, nu se pot lăuda cu nici un mare dosar început sub mandatele lor, în schimb corupția a devenit generalizată, fenomen semnalat în ultimul raport al Departamentului de Stat.

Corupția este în floare, dar marile dosare de corupție lipsesc. Reformele promise în justiție întârzie, spre exasperarea celor câteva asociații de magistrați încă active. Secția Specială a desființată doar pentru a fi reorganizată. Mecanismele de intimidare și control a magistraților s-au păstrat intacte.

Relevantă în acest sens este candidatura unică pentru șefia Inspecției Judiciare: Roxana Ioana Petcuo inspectoare care a hărţuit magistraţii curajoşi, soţie de fost prefect PSD, acuzată de plagiat.

De plagiat este acuzată și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, numită în funcție de președintele Klaus Iohannis în vara lui 2019 pentru mandat de trei ani. Analiza lucrării a fost mușamalizată de trei ori de Comisia de Etică a Universității București.

În perioada 2014-2018, Corbu a lucrat, în calitate de consilier, la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Aceasta face parte din societatea de avocaţi care l-a reprezentat pe președintele Klaus Iohannis în 2014-2015 în procesul de incompatibilitate al acestuia de la Înalta Curte.

Președintele Klaus Iohannis a mai câștigat alegerile cu un discurs virulent anti-PSD. După opt luni de la alegeri a scos USR de la guvernare și a adus PSD înapoi la putere.

Citește analiza integrală pe G4Media.ro


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Istoricul Oliver Jens Schmitt: AUR amestecă antisemitismul cu elemente ale naționalismului ceaușist / Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească

Istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est, arată într-un interviu pentru G4Media că AUR utilizează discursul antisemit și negaționist cu elemente ale naționalismului ceaușist pentru…
Vezi articolul

TOP 5 cele mai „căutate” meserii în învățământul profesional și tehnic. Producem peste 11 mii de tehnicieni ecologi și sunt doar 16 firme cu astfel de angajați

Cei mai mulți elevi sunt înscriși la calificarea „tehnician în activități economice”, potrivit platformei meserii.ro. Este vorba despre 14% din totalul elevilor din învățământul profesional din România. Pe locul al…
Vezi articolul

ANALIZĂ Învățământul superior românesc – în coada Europei Centrale și de Est, depășit inclusiv de țări mult mai mici și cu mai puține universități, în trei clasamente-cheie: Times Higher Education, QS și Shanghai Ranking

Universitățile românești au, în ansamblul lor, o performanță mai slabă în clasamentele internaționale comparativ atât cu principalii piloni ai învățământului superior din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica…
Vezi articolul