Examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională la clasa a VIII-a din anul 2025 ar urma să se desfășoare în iunie-iulie 2025, la fel și admiterea la liceu. Potrivit proiectelor de ordine de ministru care stabilesc regulile acestora, lansate în dezbatere de Ministerul Educației în ultima săptămână, fundamentarea acestor examene este pe legea 198/2023, plus câteva ordine de ministru. Mai multe organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal a examenelor, fiind evocate de autori articole din actuala legea e educației care prevede doar organizarea pe viitor a examenelor, nu și pentru sesiunile din 2025 sau 2026.
Concret, legea educației 198/2023, cunoscută drept legea Deca-Iohannis, prevede noi reglementări pentru Evaluarea Națională și o structură diferită și complexă de Bacalaureat, plus admitere la liceu cu examen. Însă primii elevi care vor susține noile probe de Evaluare Națională (EN VIII) și BAC pe formatul respectiv vor fi abia în anul 2027 când va fi organizat și examen separat de admitere la liceu și în anul 2029 când termină liceul elevii care vor învăța pe planuri-cadru și programe școlare noi și care ar trebui să intre în clasa a IX-a în septembrie 2025.
În realitate, Bacalaureatul din anul școlar 2024-2025 se va susține în formatul stabilit de legea educației din 1995, cea care aplica „reforma Marga”, cu probe de competențe lingvistice și digitale și probe scrise la limba română, limba maternă, matematică/istorie și proba la alegere. Adică așa cum a fost și anul acesta, și anul trecut și în ultimii aproape 30 de ani. La fel și Evaluarea Națională 2025 – cu proba la limba română, la matematică și la limba maternă, pe formatul știut și cunoscut din 2010 încoace.
Potrivit Consiliului Legislativ și Legii 24/2000, un ordin de ministru este un act normativ care trebuie să fie fundamentat pe o lege în vigoare. Cum nu există nicio lege în vigoare care să mai prevadă actualele structuri învechite ale examenelor și admiterii la liceu, juriștii Ministerului Educației au fundamentat regulile examenelor pe legea nouă, lege care nu conține nicio prevedere despre actualele examene, cum arătam mai sus. Reamintim, Legea 85/1995 și Legea 1/2011 au fost abrogate. Iar în baza unui ordin de ministru cu măsuri tranzitorii nu poate fi organizat un examen, Ministerul Educației arogându-și astfel putere legislativă, el fiind un organ al puterii executive nu al celei legislative.
- Reamintim, pe subiectul lipsei de fundamentare legislativă sau de temei juridic a scris într-un Op Ed publicat pe Edupedu.ro și avocatul Alexandru Bajdechi a făcut recent o analiză asupra legalității Evaluării Naționale. Acesta arăta lipsa de temei juridic a Evaluării Naționale și a Admiterii la liceu pentru 2024: „Dacă evaluarea națională din Legea nr. 1/2011 nu este în vigoare și nici cea din Legea nr. 84/1995 și, în mod evident, nici cea din Legea nr. 198/2023, atunci care este legalitatea evaluării naționale din 2024?”, se întreba acesta.
- Despre Marea Segregare Națională, cum a numit acesta Admiterea la liceu, Bajdechi scria: „Atât Evaluarea Națională la clasa a VIII-a cât și procedura de admitere la liceu, care ține cont de acest examen, sau excepțiile de la acest examen, nu sunt conforme nici cu Legea nr. 1/2011 și nici cu Legea nr. 198/2023. Ele instituie o segregare, care este interzisă de lege. Și atunci ce punem în loc? Aici este treaba specialiștilor în științe ale educației să se pronunțe. Eu m-am exprimat doar pe legalitate. Teoretic, problema se va închide (teoretic) peste 3 ani când se va aplica Legea nr. 198/2023. Cu toate acestea, până atunci este foarte posibil să avem noi prorogări / modificări ale Legii nr. 198/2023”.
Explicația detaliată: Potrivit ordinului de ministru pus în consultare publică pentru organizarea Bacalaureatului, Ministerul Educației susține că examenul se fundamentează juridic articolul 102 din legea educației 198/2023 care reglementează noul Bacalaureat abia din anul 2029 și articolul 250 care normează abrogarea legii 1/2011. Nicio mențiune referitoare la ce se întâmplă cu examenul de Bacalaureat până în 2029 când se aplică actuala lege și în timp ce legea educației 1/2011 este abrogată.
Mai jos, instituția confirmă că Bacalaureatul se va desfășura cum s-a desfășurat în ultimii 15 ani, pe formula prevăzută de o lege care nu mai este în vigoare – legea 84/1995. Mai precis, după modelul de organizare aprobat cel mai recent prin ordin de ministru în 2010, înainte de intrarea în vigoare în ianuarie 2011 a legii educației 1/2011 Miclea Funeriu care nu s-a aplicat niciodată în materie de reformă a Bacalaureatului sau Evaluării Naționale.
Iată ce scrie în ordinul de ministru pus în consultare publică pentru organizarea Bacalaureatului:
Iată ce prevede legea educației 198/2023:
Pentru admiterea la liceu din 2025, situația este similară: proiectul de ordin o reglementează în baza legii 198/2023 care prevede concurs de admitere la liceu pentru 50% din locuri care poate fi organizat separat de licee, dar pentru elevii care vor fi în această situație abia din 2027.
Și pentru admiterea la liceu, ca pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat 2025 este menționat și ordinul de ministru 6.072/2023, modificat în 2024, care prevede calendarul de termene de intrare în vigoare a legislației subsecvente (hotărâri de guvern, alte ordine de ministru) legilor educației 198/2023 și 199/2023. Ordinul 6.072 menționează că până la intrarea în vigoare a acelor documente, „se aplică dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023”.
- Or, cum arătam mai sus, Ministerul Educației nu poate legifera, fiind un organ parte din puterea executivă, deci de executare a legilor în vigoare. În momentul în care consideră bază legală un ordin de ministru dat de ministrul Ligia Deca, cu dispoziții tranzitorii, înseamnă că Ministerul Educației și ministrul care îl conduce își arogă putere legislativă.
Un act normativ emis în baza unei legi abrogate nu mai poate produce efecte pentru viitor, după cum se precizează într-o decizie a ÎCCJ (Înalta Curți de Casație și Justiție: „(…) abrogarea reprezintă operațiunea juridică în urma căreia actul administrativ cu caracter normativ este lipsit de efectele sale juridice pentru perioada care urmează după data adoptării sau emiterii actului administrativ abrogator. Altfel spus, actul administrativ cu caracter normativ va continua să producă efecte juridice până la data abrogării sale, bucurându-se de prezumție de legalitate până la aceeași dată (…)”.
Tot de către ÎCCJ este citată cartea lui Ovidiu Podaru, „Drept administrativ, Practică judiciară comentată, vol. I, Actul administrativ” de la Editura Hamangiu 2010, pag. 370: „legea nouă reprezintă un act juridic cu forţă juridică superioară, ea abrogă toate normele contrare ei. Totodată, actele individuale emise în baza legii abrogate îşi încetează aplicabilitatea pentru viitor, devenind caduce, ca urmare a adoptării unei noi reglementări care le privează de cauza lor de drept (legea veche)”. Ovidiu Podaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca și avocat în Baroul Cluj.
Context. Neconcordanța vine după o altă încurcătură la nivel ministerial. Edupedu.ro a scris pe 28 iulie că ministerul Educației a uitat că are o nouă lege, în condițiile în care a fundamentat proiectul hotărârii de guvern pentru premierea elevilor de 10 la examene pe Legea Miclea-Funeriu, abrogată de aproape un an. După semnalarea Edupedu.ro, proiectul a fost corectat.
Amintim că elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală.
Elevii care încep clasa a VI-a pe 9 septembrie ar urma să susțină Evaluarea Națională prevăzută de legea 198/2023 și admiterea la liceu cu examen separat pe 50% din locuri. Nu sunt modificări la structura actuală, Legea educației Deca-Iohannis păstrând cele trei probe, după ce în legea educației 1/2011 evaluarea era și transdisciplinară și susținută nu doar la română și matematică, dar a fost amânată în fiecare an de guvernele din perioada 2011-2023.
DOCUMENT DESCARCĂ PROIECT Ordin organizare EN VIII 2025:
DOCUMENT DESCARCĂ PROIECT Ordin organizare BAC 2025:
DOCUMENT DESCARCĂ PROIECT Ordin organizare Admitere liceu 2025:
Foto: © Lightkeeper | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Ministerul Educației a uitat că are o nouă lege. Proiectul hotărârii de guvern pentru premierea elevilor de 10 la examene este fundamentat pe Legea Miclea-Funeriu, abrogată de aproape un an / UPDATE: Proiectul a fost corectat
Cât de legală mai este Evaluarea Națională la clasa a VIII-a? / OP Ed avocat Alexandru Bajdechi
Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis / Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală
Noi, cei din sistemul de educație, ar trebui să „rupem pisica în două” și să schimbăm acest tip de examen, înlocuindu-l cu o evaluare similară cu cea din clasa a VI-a, fără să mai punem o presiune imposibilă pe copii – apelul profesorului Viforel Dorobanțu pentru schimbarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a
„La sfârșitul clasei a VIII-a nu este normal să fac o evaluare la doar două discipline” – spune liderul sindical din educație Marius Nistor / Despre înlocuirea Evaluării Naționale cu o examinare transdisciplinară cu 4 probe: Cadrele didactice își doresc așa ceva. Au nevoie însă de foarte multă coerență legislativă, de transparență și predictibilitate
Școala vinde iluzii între clasele V-VIII. Dacă tot am sistemul digitalizat de corectare de către alți profesori, de ce nu avem evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a? Să nu țin copilul cu 10 pe linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6 – apelul președintelui Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos
Daniel Funeriu, despre schimbarea Evaluării Naționale în examen multidisciplinar: Ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți? Structura actuală a Evaluării Naționale asta produce: roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate
Mircea Miclea: Evaluarea Națională poate fi schimbată cu o examinare cu elemente transdisciplinare prin schimbarea legii educației, aplicarea unui curriculum hibrid și prin formarea profesorilor
15 martie 2023 – UPDATE Evaluarea Națională la 6 materii a fost amânată, printr-o ordonanță de urgență, de către Guvern / Contradicție între proiectul Legii învățământului preuniversitar și proiectul de ordonanță în privința generației care va da admiterea separată la liceu
13 iulie 2022 – Propriul meu fiu a dat Bacalaureat după acest sistem de organizare din 1995. Îmi place să cred că nepoții mei vor avea șansa să dea un Bacalaureat mai adaptat secolului 21 – Ministrul Sorin Cîmpeanu, despre examenul pe care vrea să îl schimbe, pentru absolvenții de liceu
Ș.L.
Redacția
