Cum ar trebui să răspundă optim autoritățile din educație, în criza Covid-19: planul de acțiune în 25 de pași propus de OECD

Cei care au senzația că autorităților române din educație le-a lipsit un răspuns coerent la pandemia Covid-19 pot afla, dintr-un nou raport privind reacția învățământului internațional în fața crizei actuale, că acest răspuns n-a fost nici pe departe singular. Probleme precum lipsa de acțiune, de comunicare sau, după caz, de resurse s-au făcut simțite în multe țări, arată raportul realizat sub umbrela Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și dat publicității săptămâna trecută. De aceea, OECD propune o listă de măsuri structurate pentru un răspuns cât mai eficient al sistemelor de învățământ la pandemie.

Lista în 25 de puncte, inclusă în raportul realizat de OECD și Harvard Graduate School of Education, prezintă atât măsuri luate deja, mai devreme sau mai târziu, de multe sisteme, printre care România, cât și măsuri care pot fi aplicate în unele țări, dar sunt irelevante în alte locuri. Apar, însă, și măsuri care vor fi fost trecute cu vederea sau care lipsesc pur și simplu.

Același “checklist” oferă structura necesară unei acțiuni coerente din partea autorităților.

Planul de răspuns în fața crizei cauzate de Covid-19, propus de OECD:

1. Stabiliți o echipă de acțiune, responsabilă cu dezvoltarea și implementarea răspunsului în domeniul educației. De preferat ca această echipă să includă reprezentanți ai tuturor părților interesate, de la profesori și reprezentanți ai părinților până la specialiști IT.

2. Dezvoltați un program pentru comunicare regulată în cadrul acestui grup de acțiune.

3. Definiți principiile care să stea la baza strategiei de răspuns – chestiuni precum protejarea sănătății elevilor și cadrelor didactice, continuarea procesului de învățare etc..

4. Stabiliți mecanisme de coordonare cu autoritățile din domeniul sănătății.

5. Re-prioritizați obiectivele din curriculum, ținând cont de măsura în care sunt perturbate mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective. Definiți ce trebuie învățat în perioada de distanțare socială.

6. Stabiliți cât de fezabil este să fie recuperat procesul de învățare după finalizarea perioadei de distanțare socială.

7. Identificați mijloace de predare fezabile – învățarea online, soluții pentru elevii cu acces limitat la studiul online etc.

8. Stabiliți clar rolurile și așteptările pentru profesori, care trebuie să ghideze procesul de învățare.

9. Creați un site pentru comunicarea cu profesorii, elevii și studenții pe teme legate de obiectivele curriculumului, strategii, activități și resurse suplimentare.

10. Dacă nu e fezabilă o strategie de predare online, dezvoltați mijloace alternative de predare, care ar putea include programe TV, radio, podcasturi, pachete de învățare în versiune digitală sau tipărită, eventual în parteneriat cu organizații comunitare sau cu sectorul privat.

11. Asigurați un sprijin adecvat pentru cei mai vulnerabili dintre elevi și pentru familiile acestora, în timpul implementării planului alternativ de învățare.

12. Îmbunătățiți comunicarea și colaborarea între studenți, pentru bunăstarea lor și pentru posibilitatea de a învăța unul de la altul.

13. Creați un mecanism de dezvoltare profesională pentru profesori și părinți, pentru ca aceștia să îi sprijine pe elevi în noul context de învățare.

14. Definiți mecanismele adecvate pentru evaluarea elevilor în această perioadă.

15. Definiți mecanismele adecvate pentru promovare și absolvire.

16. Revizuiți cadrul de reglementare, la nevoie, pentru ca a asigura fezabilitatea educației online sau de altă natură, așa încât să fie sprijinită și autonomia profesorilor și colaborarea între aceștia.

17. Fiecare școală ar trebui să dezvolte un plan pentru continuitatea operațiilor. Autoritățile ar putea să ofere unor școli exemplele oferite de alte instituții de învățământ.

18. Acolo unde școala oferă mese elevilor, dezvoltați metode alternative pentru distribuirea alimentelor către elevi și familiile acestora.

19. Acolo unde școala oferă alte servicii sociale, precum asistența psihologică, dezvoltați metode alternative de livrare a acelor servicii.

20. Școlile ar trebui să dezvolte un sistem de comunicare cu fiecare elev și o metodă de contact zilnic cu aceștia, de exemplu sub forma unor mesaje text transmise de profesori.

21. Școlile ar trebui să dezvolte mecanisme de contact zilnic cu profesorii.

22. Școlile ar trebui să îndrume elevii și familiile acestora în legătură cu timpul petrecut în fața ecranelor și cu prezența online, pentru a nu fi afectată bunăstarea elevilor.

23. Identificați alte rețele școlare sau sisteme și stabiliți forme de comunicare regulată cu acestea, pentru a împărtăși informații despre nevoile voastre și modalități de abordare a problemelor.

24. Asigurați-vă că liderii școlilor obțin sprijinul financiar, logistic și moral necesar pentru a reuși în eforturile lor.

25. Dezvoltați un plan de comunicare. Stabiliți publicul-țintă, mesajele-cheie pentru a sprijini executarrea strategiei de învățământ pe parcursul perioadei de criză și asigurați-vă că acestea sunt comunicate eficient, pe multiple canale.

Citește și:

• Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala