Cum a încălcat prevederile Constituției legea privind școala online pe perioada școlii de urgență – motivarea deciziei CCR

Când a adoptat legea inițiată de PSD ce prevedea că învățământul preșcolar, școlar, preuniversitar și universitar se poate desfășura și online, pe perioada stării de urgență sau de asediu, Senatul a încălcat, în calitate de cameră decizională, principiul bicameralismului, se arată în motivarea deciziei CCR de a admite sesizarea președintelui Iohannis privind neconstituționalitatea acelei legi.

Pe 27 mai, judecătorii CCR au decis în unanimitate că respectiva Lege e neconstituțională. Legea fusese trimisă de către Parlament șefului statului, pentru promulgare, cu o lună înainte. Ea modifica un proiect anterior de lege și, prin completările făcute, urmărea crearea cadrului normativ pentru școala online.

În motivarea sa, CCR arată:

“Analizând parcursul legislativ al legii criticate și comparând formele acesteia din momentul inițierii și de la momentul adoptării, se poate observa că în Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, textul și soluțiile adoptate de Senat nu au fost dezbătute, legea dedusă controlului fiind semnificativ modificată de către Camera decizională față de forma inițiatorului și a primei Camere sesizate. Prin urmare, prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată și să hotărască asupra soluțiilor legislative nouintroduse de Camera decizională, iar Senatul a realizat o modificare de ordin cantitativ, care, prin ea însăși, este de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este însoțită de modificări de concepție a reglementării. Astfel, în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară expunerii de motive, reflectată în forma inițiatorului și în cea adoptată de prima Cameră sesizată.”

“În concluzie, în cazul de față, Senatul, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru completarea Legii educației naționale nr.1/2011, a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate toate completările, care vizează aspecte importante ale legii, precum modul de desfășurare a activității educaționale ori organizarea examenelor de admitere pentru anul universitar 2020-2021, ceea ce contravine art.61 alin.(2) și art.75 alin.(1) din Constituție, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, prezentată în continuare.”

“26. În concluzie, pentru verificarea respectării principiului bicameralismului trebuie avute în vedere următoarele: „(a) scopul inițial al legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.” (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr.63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.373 din 2 mai 2018, par.63).

(…) 27. În ceea ce privește scopul inițial al legii, așa cum rezultă din expunerea de motive, se constată că vizează reglementarea modului în care sunt exprimate rezultatele evaluării – la nivelul ciclului de achiziții fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a); la nivelul claselor a III-a și a IV-a, la nivelul ciclului gimnazial secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar. (…)”.

29. Examinând conținutul juridic al formei legii adopate de Camera decizională, Curtea constată deosebirea majoră de conținut în raport cu forma propunerii legislative adoptată de Camera de reflecție. Astfel, se observă că a fost eliminată modificarea legislativă propusă de inițiatori, fiind introduse și aprobate cu totul alte dispoziții, cuprinzând soluții legislative diferite, fără legătură cu intenția de legiferare și, implicit, cu forma inițială a legii. (…)

30. Este evidentă lipsa oricărei legături a formei legii adoptate de Camera decizională cu inițiativa legislativă și forma legii adoptată de Camera de reflecție. Cele două forme constituie, practic, două legi diferite, aceasta fiind o situație tipică în care o singură Cameră a Parlamentului a legiferat. (…)”

În plus, CCR arată că, legea stabilind că trebuie să intre în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial, încalcă regula potrivit căreia o astfel de lege trebuie să intre în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară.

Citește motivarea completă aici 

Foto: Pixabay.com