Cum a ajuns cercetarea europeană subiect de scandal public și propagandă în plină criză Covid-19: Cazul Mauro Ferrari

1.590 de vizualizări
Principalul for european dedicat cercetării a rămas, săptămâna aceasta, fără șef. Președintele Consiliului European pentru Cercetare, Mauro Ferrari, și-a dat demisia, acuzând, într-o declarație publicată în Financial Times, că UE ar fi incapabilă de acțiune coordonată în fața crizei coronavirusului. În răspuns, Consiliul a emis o poziție la fel de dură, lansând acuzații dure la adresa fostului său președinte, anunțând oficial că acestuia i se ceruse de două săptămâni demisia. Scandalul a izbucnit chiar în momentul în care statele membre negociază, dar fără rezultat major până miercuri, să-și împrospăteze acțiunea coordonată de răspuns în fața epidemiei Covid-19. Situația este exploatată deja de propaganda rusă, care susține că acestea ar fi dovezi pentru lipsa de relevanță a UE.

Mauro Ferrari, profesor italiano-american, personalitate puternică în cercetarea medicală și considerat un pionier în nanomedicină, și-a anunțat demisia marți seară, printr-o declarație transmisă Financial Times. El a susținut că este extrem de dezamăgit de răspunsul european în fața pandemiei Covid-19 și a acuzat obstacole instituționale care ar fi blocat un program propus de el, referitor la pandemie. Despre anunțul demisiei EduPedu.ro a scris pe larg aici.

Miercuri, Consiliul Științific al Consiliului European pentru Cercetare a emis propria declarație referitoare la demisie, ce confirmă și extind informațiile apărute deja în presa europeană, pe surse. Răspunsul Consiliului, ce include personalități ale științei și cercetării de pe continent, este la fel de dur. Forul arată că:

  • primește cu regret declarația făcută de Mauro Ferrari
  • pe 27 martie, toți membrii activi ai Consiliului Științific i-au cerut “individual și unanim” lui Mauro Ferrari să demisioneze din funcția de președinte, invocând patru motive.
  • primul motiv – în cele doar trei luni cât a stat în funcție, profesorul Ferrari a manifestat o lipsă totală de apreciere față de rațiunea de a fi a Consiliului, de sprijinire a cercetării, neînțelegând poziția Consiliului în cadrul programului Orizont 2020 derulat de UE.
  • al doilea motiv – nu s-a implicat în activitatea Consiliului, neputând participa la multe întâlniri importante, petrecând mult timp în SUA
  • al treilea motiv – în schimb, profesorul Ferrari a avut câteva inițiative personale pe care le-a promovat către Comisia Europeană, fără să se consulte cu ceilalți membri ai Consiliului, folosindu-și poziția pentru a-și promova propriile idei
  • al patrulea motiv – era prea prins în alte activități externe, academice și comerciale, care păreau să aibă prioritate față de angajamentele sale ca președinte al Consiliului.
  • demisia lui a venit ca răspuns unui vot unanim scris de neîncredere, dar el a susținut că motivul demisiei este că acest Consiliu nu i-ar fi susținut cererea de finanțare a unei inițiative speciale ce viza Covid-19. În această privință, Consiliul precizează că nu a sprijinit inițiativa specială deoarece nu era atribuția sa, iar Directoratul General pentru Cercetare și Inovație al CE acționa deja puternic în sensul dezvoltării de noi programe pentru susținerea canalelor adecvate.

Consiliul arată între altele că susține peste 50 de proiecte, cu o valoare totală de circa 100 de milioane de euro, ca parte a răspunsului la pandemia Covid-19.

  • Declarația completă – aici

Publicația Science Business intră și mai mult în detalii, scriind, citând oficiali potrivit cărora situația era de mult timp tensionată, între Ferrari și ceilalți membri. Aceștia acuză, între altele, că de multe ori profesorul nici nu răspundea la emailuri în timp util și era prea mult plecat. La începutul crizei Covid-19, “el se afla în SUA. Când s-a întors în Europa, a constatat că majoritatea deciziilor la prima mână fuseseră luate. A vrut să facă ceva impresionant, dar Consiliul era deja parte a măsurilor luate, era deja integrat în planul legat de Covid”, afirmă un membru al Parlamentului European.

Este citat și Jean Chambaz, președintele Universității Sorbona, care folosește un limbaj extrem de dur și acuză că Ferrari și-a supraestimat rolul ca președinte al instituției de cercetare. “Noi nu avem nevoie de persoane mesianice, nici măcar de Paște”, este citat Chambaz.

Pe fundal – neînțelegerile între statele membre privind răspunsul coordonat

Scandalul a explodat chiar în condițiile în care UE nu a reușit să se înțeleagă în privința sprijinului financiar pe care să-l acorde țărilor membre, ceea ce a produs reacții aspre din partea țărilor profund afectate, precum Spania.

Sincronizarea demisiei cu diverse neînțelegeri la nivel european în privința răspunsului la Covid-19 este folosită deja de propaganda rusă. Miercuri, canalul RT promova online o opinie a unui britanic care se prezintă deopotrivă ca ziarist și consilier de comunicare politică, potrivit căruia “faptul că a pierdut principalul său om de știință și că a fost forțată într-o întoarcere de 180 de grade în privința reacției la Covid-19 arată cât de slabă și inutilă este de fapt UE”. Articolul RT ia drept certe toate afirmațiile lui Mauro Ferrari și critică întreaga atitudine a Consiliului European pentru Cercetare.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor care “au creat o lume reîncărcabilă”: John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe bază de litiu-ion

Premiul Nobel pentru Chimie 2019 a fost acordat cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino, pentru dezvoltarea bateriilor pe baza de litiu-ion, a anunțat în urmă cu câteva momente…
Vezi articolul

Descoperirea unei echipe de cercetători români, publicată în Cartea Recordurilor / Au realizat harta celui mai mare lac din istoria planetei, Paratetis / Acesta ocupa cea mai mare parte din teritoriul României

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină anunță că o echipă de cercetători români și-a câștigat un loc în Cartea Recordurilor pentru descoperirea proporțiilor imense ale…
Vezi articolul

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul