Când, în urmă cu o săptămână, deputații au respins un proiect de lege care urmărea ca asistentele medicale să aibă bacalaureatul, inițiatorul acelui proiect aprecia că “nu există un motiv rațional pentru care această lege să fie respinsă”. Momentul readuce în discuție situația postlicealelor din România, cu precădere a celor dedicate asistenței medicale, unde funcționează un echilibru precar între nevoile societății și cele ale tinerilor care urmează astfel de școli. Acest echilibru descris într-un recent raport, publicat în contextul în care oficialitățile revin periodic, în discursurile lor, la nevoia de întărire a învățământului profesional și la reforma bacalaureatului.
Pe 10 mai, Camera Deputaților a respins propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației, ce prevedea introducerea unei excepții la regula potrivit căreia în învățământul postliceal se pot înscrie absolvenții de liceu indiferent dacă au sau nu diplomă de bacalaureat. Astfel, prin modificarea legii, alineatul 9 al art. 44 din Lege ar urma să aibă următorul cuprins:
- “(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postlceal, în condițiile alin (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. Prin excepție, au dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale doar absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat”.
Camera Deputaților nu este camera decizională în cazul acestei propuneri inițiate de mai mulți parlamentari USR, proiectul fiind înaintat la Senat. Dar Adrien Wiener, inițiator al proiectului, a apreciat atunci, pentru Hotnews.ro, că “nu există un motiv rațional pentru ca ea (inițiativa legislativă n.red.) să fie respinsă. Ai impresia că te lovești de un zid care este impermeabil la orice argument”.
El spunea, atunci, citat de sursa menționată, că după această a doua încercare de a schimba legea a treia oară nu va mai încerca. Și că “sentimentul evident este că a fost un vot pentru patronii școlilor postliceale de asistente” și că “am vorbit și cu Ordinul Asistenților Medicali, care susține această lege”. Prin referirea la patronii de postlicealelor de asistente, parlamentarul a făcut trimitere la piața liceelor private descrisă pe larg de Edupedu.ro în urmă cu 2 ani, o piață unde rețelele de școli găzduiau, atunci, aproximativ 40.000 de elevi și care se afla la originea unui scandal privind asistentele false.
- În expunerea de motive pentru propunerea legislativă, inițiatorii arată că “asistentul medical este placa turnantă a echimei medicale (…) asistentul medical trebuie să aibă cunoștințe medicale solide, consolidate sau înnoite permanent. (…) Este un domeniu care necesită bune abilități cognitive, capacitatea de a învăța și a deprinde competențe rapid și constant”. – Detalii aici
O altă perspectivă: Raport UEFISCDI – ce înseamnă sectorul postlicealelor de asistente medicale și care sunt nevoile lui
Situația este substanțial mai complexă, însă, decât cea descrisă de inițiatorul proiectului și sugerată de problemele din sistem, începând cu ponderea pe care școlile de asistente medicale o au în învățământul postliceal în ansamblul său.
“Peste 50% din elevii din IPS (Învățământul Post-Secundar – n.red.) urmează cursuri postliceale în domeniul de asistent medical”, arată raportul “Învățământul Post-Secundar în România”, publicat anul acesta de UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), document ce analizează pe larg sistemul școlilor postliceale din România. În același timp, “datele existente sugerează că, în prezent, domeniul postliceal este dominat de calificări sanitare, cu peste două treimi dintre elevi”. Câți elevi înseamnă aceste procente? Datele de referință folosite în raport sunt cele raportate de INS, aferente anului 2019: în întregul învățământ post-secundar, erau înregistrați atunci peste 87.000 de elevi. Aceasta ar însemna că în școlile de asistente medicale/de calificări sanitare ar fi înscriși, în funcție de referințele folosite, între 40.000 și 60.000 de elevi.
- Învățământul postliceal (ISCED 4 – învățământul terțiar nonuniversitar) figurează, în clasificarea studiilor din România, separat de studiile liceale (ISCED 3) și de cele superioare (ISCED 5-8) și, drept urmare, revine permanent în discuțiile privind accesul pe piața muncii, accesul la studii superioare, opțiunile elevilor fără bacalaureat etc..
Tendința de creștere a numărului de cursanți în învățământul post-secundar este tot mai puternică, pe când numărul de elevi înregistrați la alte niveluri de educație este în scădere. Potrivit aceluiași raport, “dacă în 2007 exista un elev în cadrul învățământului postliceal și de maiștri pentru fiecare 20 de studenți la licență, în 2019 exista un elev în învățământul postliceal și de maiștri pentru fiecare 4 studenți de licență”.
- Din calculele autorilor raportului, circa 20% dintre absolvenții de liceu ajung elevi de postliceală. Iar documentul sugerează că acest lucru se întâmplă în pofida interesului redus al elevilor pentru astfel de studii, atunci când încep liceul: “Datele PISA 2018 arată că în România, la vârsta de 15 ani, 2.7% din elevi plănuiesc să urmeze programe postliceale—a doua cea mai mică valoare între țările parcipante, după Austria. Elevii care plănuiesc să se înscrie în programe postliceale provin din medii familiale cu un nivel mai scăzut de educație.”
În privința bacalaureatului, autorii documentului citat precizează că “nu avem date care să descrie câți elevi din IPS au obținut bacalaureatul înainte de a începe aceste programe sau câți încearcă să obțină bacalaureatul și obțin notă de trecere la bacalaureat în cursul studiilor din IPS”. Și aceasta, în condițiile în care se sugerează ponderea majoră pe care o au absolvenții de liceu fără bacalaureat în rândul celor care urmează astfel de studii, având în vedere că “Atât elevii care au luat notă de trecere la bacalaureat cât și cei fără bacalaureat pot accesa IPS”.
Raportul prezintă importanța posibilității de a avea acces la astfel de studii pentru elevii fără bacalaureat, făcând trimitere la cei cu șanse reduse, din medii defavorizate. Și afirmă că, în timp ce bacalaureatul este prezentat de obicei ca “instrument imuabil, legitim și dezirabil de sortare a elevilor și selectare a studenților pentru universități”, ar fi nevoie să existe soluții alternative:
- “Astfel, pentru o mare parte a elevilor din IPS (cei fără bacalaureat), nu există pârghii de acces la învățământul superior, indiferent de rezultatele obținute în cadrul IPS sau a experienței dobândite. Facilitarea accesului elevilor IPS în cadrul învățământului superior reprezintă unul din mecanismele prin care IPS promovează mobilitatea socială. Flexibilitatea și integrarea căilor de acces la învățământul superior facilitează accesul acelor persoane care au șanse mai reduse de a urma învățământul superior prin traseele tradiționale, cu precădere din medii defavorizate, și facilitează formarea connuă și educarea pe parcursul vieții. Dezbaterile curente publice legate de IPS, mai ales cele legate de colegiile non-universitare, s-au centrat pe idea ca bacalaureatul—în varianta lui curentă—reprezintă un instrument imutabil, legim, și dezirabil de sortare a elevilor și selectare a studenților pentru universități.
- Sugesile de consolidare a IPS ca o cale spre studii superioare s-au lovit de un nivel ridicat de crică și scepcism. Această linie de argumentare perpetuează o ierarhie între IPS și învățământul superior care copiază ierarhia actuală dintre învățământul secundar teorec, pe de o parte, și cel tehnic și profesional, pe de o altă parte—cu consecințe detrimentele pentru promovarea unei educații inclusive și a mobilității sociale. Acest raport subliniază importanța creării de pârghii de acces din IPS în învățământul superior și sugerează alternave la bacalaureatul din prezent care să promoveze accesul unei populații mai diverse la învățământul superior—inclusiv la finalizarea IPS—fără să sacrifice elementele de selecție și evaluare pe care un examen terminal le oferă.”
Documentul citat lansează și o serie de propuneri care să întărească sistemul, fără a pune problema introducerii bacalaureatului ca filtru pentru mare parte din studiile postliceale românești. E propusă, în schimb, reformarea bacalaureatului existent, forme de recunoaștere și transfer de credite între învățământul post-secundar, liceele profesionale și tehnologice și învățământul universitar, întărirea resurselor umane din sistem, introducerea unui ciclu de studii scurte.
- Raportul propune “dezvoltarea ciclului de studii scurte al învățământului terțiar, prin construcția unui sistem hibrid între modelul american de “minor” și modelul Bologna”
- În privința “revizuirii” modului de organizare a bacalaureatului, raportul propune ca notarea bacalaureatului să se facă diferit și/sau să fie schimbat conținutul și modalitatea de testare a elevilor.
- E recomandat ca admiterea la postliceale sau la posibilul ciclu de studii scurte să fie condiționată de bacalaureat astfel: pentru postliceale, să nu existe un prag minim de notare pentru admitere, dar elevii sub un anumit prag să urmeze cursuri remediale (de recuperare); pentru ciclurile de studii scurte, dacă vor fi introduse, să existe un prag minim pentru admitere.
Context: Lunga așteptare pentru pachetul legislativ al “României educate”, plus verificările declanșate de scandalurile pre-Covid și pierdute în pandemie
Ideile au fost atinse și în propunerile – care au stârnit numeroase controverse în vara anului trecut – privind reforma bacalaureatului și transferul între diversele rute de studii, propuse în proiectul prezidențial România educată, ce păstra accesul fără bacalaureat la învățământul postliceal. Planurile de aplicare a acestui proiect întârzie: ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vorbește acum despre o nouă lege a educației în septembrie 2023, iar discuțiile pe tema reformei bacalaureatului vizează mai degrabă chestiuni de competențe și personalizare.
Undeva, în toate aceste discuții despre reforma învățământului de profil, rămân neatinse problemele ridicate deja de ani de zile de scandalul asistentelor false din Suedia. La începutul pandemiei, în 2020, la un an și jumătate de la izbucnirea acelui scandal, Edupedu.ro relata, pe baza datelor ARACIP disponibile atunci, că în postlicealele sanitare private învățau cu un an înainte 41.000 de elevi, reprezentând 37% din totalul elevilor din învățământul preuniversitar particular. Edupedu.ro nota, atunci, că piața școlilor de profil era dominată de un grup restrâns de rețele de instituții de învățământ și că în rândul a zeci de unități fuseseră declanșate verificări ale Ministerului Educației, dar numai câteva fuseseră încheiate până să înceapă pandemia și înaintea schimbărilor din Minister, după venirea la guvernare a PNL. Dintre acelea, două școli fuseseră deferite Poliției Române, spre a fi anchetate în urma unor nereguli constatate.
- Situația postlicealelor sanitare atrăsese atenția în noiembrie 2018, când în Suedia a izbucnit un scandal după ce televiziunea publică din țara scandinavă a difuzat o anchetă ce prezenta asistente provenind din România, care lucrau fără a avea experiență practică, dar cu diplome recunoscute de statul român. La începutul anului 2020, Pro TV revenea asupra subiectului și arăta, folosind o filmare cu o cameră ascunsă la o școală de asistenți din București, cum se merge “pe încredere” când vine vorba despre pregătirea clinică a viitorilor asistenți.